93% dintre vizitatori considera ca "Pe o Margine De Lume" trebuie descalificata

Duminica seara s-a incheiat votul la pollingul cu intrebarea: "Credeti ca piesa "Pe O Margine De Lume" trebuie descalificata?". Rezultatul se bazeaza pe voturile a 546 de vizitatori de pe acest blog, dintre care 509 (93%) au raspuns "Da", 36 (6%) au raspuns "Nu", iar un singur vizitator a raspuns "Nu stiu".

Acest sondaj nu are, evident, pretentia de sondaj de opinie facut dupa regulile IMAS, Gallup sau IRSOP ci, asa cum sunt toate sondajele facute pe diferite site-uri sau televiziuni, el are gradul sau de subiectivitate. Dar, pe de alta parte, este destul de simptomatic, pentru ca exprima modul in care gandesc vizitatorii acestui site, despre care am invatat in ultimele saptamani ca sunt oameni de calitate.

Galceava bilingva din versurile piesei "Pe O Margine..."

Tot scriem despre aceasta piesa, acest canticel, aceasta lucrare muzicala, dar nu stim exact ce versuri se ascund sub perdeaua de sunete pe care diferite tipuri de vraji sonore ne-o astern pe ochi. Asa este mare parte din muzica. Cel putin cand discutam despre muzica pop. Versurile sunt simple, uneori stupide, alteori caraghioase. Am folosit, pentru a explica sontacaielile din versurile acestei piese, o metoda simpla. Comentariile noastre sunt evidentiate cu caractere italice.

Strofa lui Vlad Mirita:

Vlad Mirita

Vino pe-o margine de lume
Ce este aceea o margine de lume? De ce trebuie cineva sa se duca acolo? In ce scop? Ce se intampla acolo? E gadele? E Romania? E The Hut of Baba Yaga? Ce e dincolo de aceasta margine a lumii? Pamantul este rotund sau plat?
Ca pe o banca goala sa stam
Cerul sub el mi s-ar intinde
Cum adica? Cerul s-ar intinde sub sine insusi?Bun, sa zicem ca este o greseala a libretistului. O fi "Cerul sub ea mi s-ar intinde". Cum sa se intinda cerul sub banca?
Si nici nu vom sti daca visam
Atunci cand visezi, stii ca visezi? Ai constienta propriei tale stari morfeice cu vise? Aberatie.
Astazi mai mult ca niciodata etc. sirop intins pe pereti, usa mamii descuieti.
Urmeaza strofa a doua, cantata in limba italiana de Nico. Nu insistam, doar atragem atentia ca Italia este out din Eurovision Song Contest (ESC) si are de ani buni propriul sau festival, San Remo, care, prin valoarea de ansamblu a muzicii cantate aici, este mult peste ESC. A scrie un libret pentru Eurovision in limba italiana in aceste conditii este cel putin o dovada de lipsa de tact. Ca sa nu mai complicam lucrurile, este pur si simplu o greseala.

Partea cea mai hazoasa este insa la momentul cand cei doi porumbei melomani uita de ei si prind simultan doua posturi straine, unul italian si unul romanesc, Babilonul este-aproape:

Vlad Mirita: O noapte intreaga si-o zi... Nico: Ti ofro mio cuore lo sai... Nu va mai certati bilingv, copii! Vlad Mirita: Cu tine alaturi de-as fi... Nico: Sono inamorata piu che mai... Farfuriile zboara prin aer, facandu-se tandari... Vlad Mirita: As crede ca lumea-i a mea... Nico: Ti volio tanto bene... Perne rupte, puf de gasca plutind... Nico&Vlad Mirita: Si numai tie lumea ti-o voi da... Pacea idilica se asterne peste tanarul cuplu. Si totusi, se naste intrebarea filosofica: atunci cand esti pe marginea lumii, poti sa-i daruiesti iubitului lumea?

Ridicolul acestei sfade bilingve nu este inteles de telespectatorii ESC, dar este intuit, pentru ca ei vad doi insi care prind tot felul de posturi straine, dintre care unele suna cunoscut, iar altele nu, si nu mai pricep nimic. Vorba lui Toma Caragiale sau Ion Luca Caragiu, nu mai stiu sigur: "Din aceasta trilema nu veti iesi".

esckaz.com: "Pe O Margine De Lume" nu este printre favorite

Site-ul www.esckaz.com nu da piesa cantata de Nico si Vlad Mirita, "Pe O Margine De Lume", printre favorite. Poate ca si din cauza titlului sinucigas.

Site-ul escvision.eu arata ca Andy Mikheev (compozitorul versurilor rusesti ale piesei "Molitva", castigatoarea editiei din Finlanda) si Anton Kulacov, cei doi jurnalisti specializati in Eurovision, au analizat toate piesele selectate pana acum, avand drept criterii : melodia, versurile, interpretarea vocala, cat si o predictie cu privire la posibilitatile cantecelor de a se clasa pe locurile fruntase.

In preferintele celor doi se afla Azerbaijan, Lituania, Irlanda, Belarus si Ungaria (Mikheev), respectiv Lituania, Ungaria, Croatia, Azerbaijan si Turcia (Kulacov). "Pe O Margine..." a fost votata cu 7 (Mikheev) si 8 (Kulacov), in timp ce vocile celor doi l-au impresionat pe Kulacov, iar colegul sau sustine ca are dubii in privinta vocii lui Nico.

Ii spunem noi ca nu are motive, vocea este extraordinara. Pana la urma, piesa va fi cantata la Belgrad, in prima semifinala, in forma sa prezentata la Bucuresti, in finala cu scandal, adica in limbile romana si italiana.

"Surse din TVR ne-au precizat ca in aceste momente se fac ultimele retusuri la capitolul orchestratie, realizate de Ionel Tudor. Nico si Vlad Mirita filmeaza in prezent videoclipul melodiei la mare, intr-o localitate mai putin vizitata, pe o faleza inalta".

TVR respinge a doua acuzatie de plagiat

Dl. Duma declarase in EvZ din 7 martie a.c.: "Daca vom primi o sesizare in acest sens, probabil ca vom cere din nou ajutorul comisiei permanente de specilisti din UCMR care a anlizat si suspiciunile legate de presupusul plagiat dupa piesa lui David Bustamante".

Sa vedem cum a sesizat dl. Ioan Duma comisia UCMR-ADA, care oricum nu avea nicio autoritate in materie, dar aceasta este o alta poveste, asupra careia am insistat intr-o postare anterioara.

Dl. Gheorghe Ionescu ne-a trimis un forward la sesizarea pe care a facut-o pe adresele de e-mail eurovision@tvr.ro si ioan.duma@tvr.ro. Mailul trimis de dl. Ionescu pe a doua adresa s-a intors.
Iata sesizarea dlui. Ionescu:

"Stimate Domnule,
Va rog sa aveti amabilitatea sa luati in considerare analizarea posibilitatii ca piesa compozitorului Andrei Tudor, "Pe o margine de lume", sa fie un plagiat dupa piesa compozitorului Valentin
Munteanu, "In seara asta iarasi vom fi doi".
Acuzatia de plagiat a fost vehiculata intens saptamana trecuta in media. Aduc in sprijinul acestei teze urmatoarele probe audio:
http://youtube.com/watch?v=cksMHr1fTl0
http://youtube.com/watch?v=FTioUd7hj-c
Va rugam sa aveti amabilitatea sa cereti constituirea unei alte comisii, independente de concursul Eurovision Romania si de scandalul din jurul acestuia, pentru a asigura obiectivitatea
analizei suspiciunii de plagiat.
Anexez la prezenta partitura comparativa a unei parti a refrenului celor doua piese.
Cu stima,
Gheorghe Ionescu"

Iata si raspunsul organizatorului Eurovision Song Contest Romania, scris parca din gandirea lui Horia Moculescu si cea a lui Andrei Tudor, despre care tocmai ce vorbiram numai acum o zi:

"Stimate domn,
Am luat act de sesizarea dumneavoastra si va multumim.
Dupa cum puteti constata si dvs, linia melodica a celor doua fragmente de melodii NU este identica (n.n. - de la Moculescu citire). Si atunci despre care plagiat vorbim?
Despre o inlantuire armonica? Aceasta probabil ca se poate gasi in sute de piese de la Bach incoace (n.n. - spusa de Andrei Tudor in EvZ, pe 7 martie. Andrei Tudor a facut parte din grupul care a organizat ESC Romania?)! Daca sunteti de alta parere va rugam sa solicitati Dvs verdictul unei comisii pe care o considerati Dvs competenta. E bine sa stiti ca plangere impotriva plagiatului poate formula doar autorul operei plagiate (n.n. - adecatelea "Dom'le, daca nu esti autorul piesei plagiate, du-te acasa si te culca).
Dl Valentin Munteanu a declarat ca nu considera ca Andrei Tudor ar fi plagiat piesa domniei sale din 1986. Toate cele bune,"

Toate cele bune virgula? Care virgula? Au mai vrut sa-i scrie omului inca ceva si s-au razgandit pe parcurs. O sa ramana cu virgula. Ia sa vedem cum seamana piesele, dar nu sunt identice, deci nu sunt plagiat. Ca si la Bach (Johann Sebastian), unde astfel de inlantuiri ca la Andrei Tudor, omul model-secventa, se pot gasi in sute de piese:



Nota: Diferenta dintre Johann Sebastian Bach si Andrei Tudor este ca al doilea nu si-a gasit inca modelul-secventa genial, pe cand al celui dintai, B-A-C-H, a lasat dara in istoria muzicii.

Octombrie 2007: Socaciu voia manele pe TVR

"SOCACIU PROPUNE SCOATEREA DE SUB INTERDICTIE A MANELELOR LA TVR", titra Antena 3 pe 17 octombrie 2007.

Victor Socaciu, membru in Consiliul de Administratie al TVR din partea PSD, a lansat urmatoarea intrebare pe blogul sau: "Sunteti de acord ca Televiziunea Romana sa scoata de sub interdictie manelele si sa le difuzeze strict in emisiunile etniei rrome?", anunta postul de televiziune, pe site-ul sau.

Sa vedem care erau argumentele cantaretului de muzica folk. El intentiona sa propuna Directiei de programe a SRTv sa permita difuzarea manelelor, idee care se dorea "o pledoarie, in primul rand, pentru pastrarea identitatii, atat [a celei] romanesti, cat si a celei tiganesti".

In acest fel, spunea Socaciu, iar noi facem aceasta precizare, pentru a nu crede lumea ca ne-am pierdut mintile, "toti romanii vor localiza originea acestui gen de muzica". "TVR", sustinea cantautorul, "scapa de o anume acuzatie de discriminare, in raport cu un mod de exprimare a unei anumite etnii conlocuitoare".

Sa intram pe blogul lui Socaciu si sa vedem ce a postat el pe acest subiect pe 8 octombrie 2007. Postul se numeste (foto), "Roman de (r)roman".

"Iata, manelele nu mai provoaca, dupa trecerea unui timp relativ scurt, stupoare intr-un spatiu romanesc", arata Socaciu in acest post, explicand: "Incet, incet, ele au fost asimilate si, ceea ce mi se pare periculos, si asumate. Televiziunea Romana, in urma cu cativa ani, a interzis difuzarea manelelor pe post. Ca membru al Consiliului de Administratie, ma gandesc sa propun Directiei de programe a SRTv sa scoata de sub interdictie manelele, dar acestea sa fie difuzate doar in emisiunile etniei rrome. In acest fel, toti romanii vor localiza originea acestui gen de muzica".

Iata cine se batea cu caramida in piept ca apara drepturile tiganilor, ca apoi sa discrimineze fatis niste suedezi. Penibil...

Manelele nu sunt muzica tiganeasca, ci prost gust muzical

In mod evident, opiniile exprimate de Victor Socaciu sunt incoerente. Ori provoaca stupoare manelele, ori trebuie difuzate pe TVR. Ceea ce este grav e ca Socaciu vrea sa scape TVR de acuzatia ca ii discrimineaza pe tigani, difuzand manele la emisiunea dedicata etniei lor. Eu cred ca este cea mai mare greseala.

Manelele nu sunt muzica tiganeasca. Printre primele formatii de manele, exista una din Braila, numita Azur, iar cealalta era din Bucuresti si se chema Albatros, si nu stiu daca din ele faceau parte tigani sau nu. Acestea doua, cum fac si acum manelistii, schingiuiau o multitudine de teme muzicale, pe care le dezbracau de caracter si le imbracau in haine arabesti, turcesti si sarbesti.

Era o muzica proasta, care incalca principii armonice elementare, de ti se strepezeau timpanele, cum stau lucrurile si acum. Intr-adevar, tiganii smecheri fac bani cantand manele, dar aceasta nu este muzica tiganeasca. Nota bene: niciodata nu vei auzi un tigan falsand, ceea ce dovedeste ca au calitati native, dar acesta este probabil singurul lucru bun pe care pot sa-l spun despre aceasta specie degenerata din muzica.

Mai vreau sa atrag atentia ca de multe ori ceea ce este muzica buna sarbeasca, de inspiratie folclorica, devine manea la noi. De exemplu, Adi Minune a preluat o piesa superba a lui Sasha Matic, pe care a facut-o prastie. Iar acum, ce inseamna si cat de frumoasa este cu adevarat muzica tiganeasca. Ascultati o trupa de tigani rusi, Loyko, cantand cantecul "Gelem":

Ce ne asteapta anul acesta?

In aceasta vara, moneda nationala se va aprecia pana la 3,40 lei/euro, apoi deprecierea de toamna-iarna va fi pana la peste 3,60 lei/euro, a anuntat Comisia Nationala de Prognoza (CNP).
Anul acesta vom avea un curs mediu valutar de 3,55 lei/euro, fata de 3,3373 lei/euro in anul 2007, iar cresterea economica va fi mai mare decat anul trecut, pentru ca nu va mai fi seceta, sustine CNP.
Salariile vor continua sa creasca, chiar daca aceasta crestere va fi mai scazuta decat in anii trecuti.
Analistii economici comenteaza previziunile facute de CNP.
Citeste articolul complet pe Event365.ro

Februarie 2007, Ionel Tudor: Comisia UCMR-ADA nu are nicio autoritate

Sa stabilim intai cateva lucruri: UCMR-ADA pare a fi singurul organism autorizat sa gestioneze drepturile de autor in domeniul muzical in Romania. Sa le gestioneze, bine, am inteles, dar are dreptul sa se pronunte, dand sentinte privind existenta sau nu a unui plagiat?

In Statutul UCMR-ADA, art. 7.3.7 stipuleaza astfel: "Comisia profesionala este compusa din cinci membri, cate unul din fiecare gen muzical, compozitori atestati de catre o uniune profesionala in domeniu. Comisia profesionala elaboreaza opinii cu privire la situatiile de plagiat".

Pe de alta parte, "ORDA nu mai are competenta decat de constatare a acestor nereguli", a declarat directorul general Rodica Parvu, pe 18 februarie 2006. Cu alte cuvinte, ORDA nu poate decat sa constate, iar UCMR-ADA elaboreaza doar opinii. Cine ia decizia finala? Daca nu exista o sentinta judecatoreasca, decizia finala o iau florile pe care le bate vantul primavara, cand sufla zefirelul prin mugurii tineri. Vid de putere, numele tau este Romania.

Ca o ironie, marti, 11 martie, UCMR-ADA are adunare generala.

Avem de-a face, exact cum ne-a atras atentia de multa vreme Iosif, cu o situatie de felul urmator: UCMR-ADA elaboreaza o opinie asupra faptului ca o anumita piesa muzicala ar fi un plagiat, dar aceasta opinie nu are nicio valoare legala. Aceasta este exclusiv atributul justitiei. In aceste condii, in practica lucrurile se petrec exact cum le convine puterilor implicate sa stea.

De exemplu, anul trecut, Cotidianul publica un articol extrem de interesant, in care tatal falitului nostru, pre numele sau Ionel Tudor, sustinea ca UCMR-ADA nu are nicio autoritate.

"S-au dat la noi verdicte de plagiat, dar daca radiourile nu vor sa le scoata din playlist nu le trage nimeni la raspundere. Oricum, comisia care decide in cazurile de plagiat nu are practic nicio putere, nu e recunoscuta si astfel nimeni nu se conformeaza", spunea anul trecut Ionel Tudor

Asta este culmea. Anul trecut, UCMR-ADA nu avea nicio autoritate. Anul acesta "puiul Andrei" are o problema, intrunim comisia UCMR-ADA, care "nu e recunoscuta si astfel nimeni nu se conformeaza", aceasta decide ca fiul lui Ionel Tudor nu a comis un plagiat, si gata, mergem la Eurovision!

Dar cum se realizeaza aceasta? Sa vedem ce spune Horia Moculescu, unul dintre membrii comisiei UCMR-ADA, tot in Cotidianul, tot pe 23 februarie 2007: "Se analizeaza din punct de vedere melodic aceste asemanari (n.n.: de la doua piese dintre care despre una se presupune ca este plagiat dupa cealalta). Se scrie partitura. Daca partiturile coincid, atunci e vorba de plagiat".

Aha, ne intoarcem acum la partiturile comparative pe care le-am publicat, Nico si Vlad - Bustamante, apoi, mai de curand, Nico si Vlad - Cornelia Vorvoreanu. Ele nu sunt identice, deci nu este plagiat.

Ha!
Ha-ha!
Ha-ha-ha!
Piramida de ha!

Adecatelea (repet, pentru cine nu a vazut postarea mea anterioara), daca ai copiat cu premeditare, de exemplu, "Is This The World We Build?" a trupei Queen, dar ai schimbat cateva noticele, chiar daca linia muzicala generala ramane aceeasi, cu mici diferente, nu ai plagiat dupa Queen!

Ce faci in acest caz? Tot Horia Moculescu raspunde si la aceasta intrebare, cu candoare: "In clipa in care se dovedeste asemanarea izbitoare, incriminatul recunoaste ca piesa lui seamana cu originalul, dar ca n-a furat, ce faci? Nimic!".

Cei 40 de mucenici

Mucenic este cuvantul slavon pentru martir.

Pe 9 martie se pomenesc Sfintii 40 de Mucenici din Sevastia. Cei 40 de mucenici erau soldati crestini, aflati in slujba imparatului roman pagan Licinius.

Trei dintre ei, Chirion, Candid si Domnos erau foarte priceputi in studiul Scripturilor. Afland despre credinta lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit sa se inchine idolilor. Refuzand, au fost intemnitati timp de opt zile, batuti cu pietre si ademeniti cu daruri.

Prin semne divine, au fost insa intariti in dreapta credinta. In cele din urma, guvernatorul i-a condamnat la moarte, prin inghetare in lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat si a iesit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat insa locul un soldat.

In aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor. In zori, au fost scosi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor si au fost lasati sa-si dea sufletele. Ramasitele lor au fost arse, iar cenusa aruncata in lac.

Si stadioanele se darama, nu-i asa?

Luni dimineata, am asistat la demolarea intrarii principale, de protocol, a fostului Stadion "23 August". Lumea i-a spus in toate felurile, dupa anul de pomina 1989. Unii l-au rebotezat Stadionul "Lia Manoliu". Au inceput ironiile, "mergem sa mancam seminte pe Lia Manoliu", si altele asemenea.

Atunci au luat complexul sportiv si i-au pus numele marii atlete si au rebotezat stadionul, care a devenit "National". Aha, aici parca au mai nimerit-o, ca pana la demolare tot cea mai mare arena sportiva a tarii a ramas. Bananaia galbena din poza este infractorul care si-a permis crima sa dea jos "intrarea pentru smecheri" a stadionului.

Ca sa stie lumea la ce ne referim: in timp ce microbistul de rand urca treptele tocite de ciment brut ale arenei, pe toate laturile acesteia, grangurii, maharii, burtosii si ceilalti ca ei treceau pe sub niste coloane intr-un stil vag romanic, de culoarea untului stricat, in fata carora Federatia Romana de Fotbal tundea grijulie iarba, inainte de fiecare eveniment.

Ca sa ajunga la tribuna oficiala, ciumetii treceau, in anii cei de pe urma ai arenei, printr-o gradina-terasa falsa interioara, strajuita de un gard de fier forjat. Gradina falsa consta in gazonul sadit de-a stanga si de-a dreapta aleii, pardosita cu dale de travertin.

Pe gazon, strajuiau niste ghivece mari, in care rezistau receptiilor, tigarilor, sampaniilor, tocurilor-cui si aranjamentelor parasportive plante decorative meridionale, in ultima vreme cam jerpelite, ca toti ne ducem. Dupa ce treceai de gradina falsa, intrai in sala de primire, prin niste termopane cu reflexe maro-auriu.

De ce-am facut aceasta descriere? Simplu: am vazut toate aceste elemente de butaforie, in ultimele saptamani, cum dispar, incet-incet. Jupuite, smulse, desprinse cu ciocanele. Am vazut muncitorii cu demontau termopanele. Cine stie in casa cui sunt acum ele. Asemeni gardul de fier forjat, plantele decorative, totul.

Ce-a ramas, si a fost demolat de infractorul din poza (despre care v-am mai vorbit si inainte), era exclusiv "coasca". Infractorul se numeste motoescavator si are doua utilaje in dotare: un berbece si o cupa. Cu primul pune la pamant ce vede-n fata farurilor, cu a doua escaveaza.

Pentru a se misca mai repede, lucratorii care ne pregatesc construirea unui stadion (despre care ei spun ca va fi) fabulos au dotat un motoblablabla din asta cu berbece si un altul cu o cupa de escavat. Primul a dat loviturile mortale, iar cel de-al doilea a venit sa culeaga resturile starvului fostului stadion. Harj-harj... Foarte trist.

Foarte trist, pentru cei care au vazut macar la televizor niste meciuri memorabile, despre care nu voi mai pomeni, dar mai ales pentru cei care au fost pe acest stadion. Si in primul rand pentru aceia care au fost la ultima reprezentatie de pe arena, meciul Romania - Albania 6-1.

Am vazut atunci pentru ultima data tribunele pline de lume scandand (nu voi mai spune ce, stiti deja), apoi, peste cateva saptamani, le-am vazut muscate de dintii infractorului (cel de care v-am pomenit deja de doua ori), am vazut cerul de deasupra stadionului plin cu artificii (imaginati-va ca stiu ca si cine nu era pe stadion vedea acelasi artificii, dar eu am vazut totul de pe stadion), apoi am vazut cerul senin, albastru, si dedesubt ruinele arenei.

Vorba poetului: "Un cer ca lacrima veghea petrecerea gurilor capcaune". Acum, "ei" vor construi o alta arena in loc, iar eu voi continua sa trec pe acolo, consemnand in albume foto. Serii de poze cu demolarea tribunelor, serii de poze cu sgarmarea temeliilor vechiului stadion, serii de poze cu ridicarea noului building ultramodern.

In el, alti mahari, granguri, giuvengii, geambalii, granciarlii si giumbai isi vor face jocurile. Vor avea si ei o intrare de protocol. Eu le-as face chiar doua, poate n-au loc sa intre pe una singura, de multi ce sunt (ca sunt tot mai multi).

De fapt, m-am bucurat luni, cand le-au dat jos porticele false. Asa le trebuie. Abia astept sa ma duc pe noua arena, sa bata Romania, sa dea astia noul tavan rabatabil la o parte si sa ma bucur din nou de articificii.

Stati linistiti, stiu ca se vad si din afara stadionului, dar mie-mi place dinlauntrul sau.

Nota: Acest reportaj a fost publicat pe site-ul Ziare.com pe 6 ianuarie a.c., in pline lucrari de demolare a fostului Stadion National din Complexul "Lia Manoliu"

"La Multi Ani!" doamnelor si o bijuterie muzicala