Cea mai buna perioada a trupei Eloy a fost in anii '70, cu albumul "Inside" (1973) si cu "Floating" (1974), cand la keyboards se afla Manfred Wieczorke, ulterior la fel de devastator si profund la o alta mare formatie germana din vena KrautRock, Jane.
Albumul "Dawn" din anul 1976 este considerat cel mai bun din era SymphonicProg a trupei Eloy, prin amplitudinea impresionanta a temelor muzicale si deopotriva generozitatea muzicii propuse ascultatorului. "Ocean" (1977) este un album programatic despre mitul Atlantisului si este considerat unul dintre pilonii muzicii SymphonicProg din Germania. Un si mai mare succes a avut albumul lansat in anul 1979, "Silent Cries and Mighty Echoes".
Pentru mine, descoperirea trupei Eloy a fost o noua revelatie. Melosul este mai bogat datorita lor iar cine lasa prejudecatile la o parte si asculta aceasta muzica fabuloasa are foarte mult de castigat pentru cunoasterea de sine si a celorlalti.
Inca odata recomand celor care vor sa aprofundeze sa caute inregistrari video cu aceasta formatie si, in timp ce le asculta muzica, sa se uite la ochii si la fetele acestor oameni, facand abstractie de barbile si pletele ce le acopera fetele. Acesti artisti sunt spiritualizati si profunzi, nu dominati de marketingul care se face prin intermediul lor.
Vorba celor pe care ii voi pune maine la Dinamita Muzicala: cei din vena Eloy sunt umani, iar cei de acum danseaza pe cantecul care li se comanda de catre serviciile de marketing ale caselor de fabricat muzica pe banda rulanta.
miercuri, 28 ianuarie 2009
DINAMITA MUZICALA: Eloy, "The Midnight-Fight & The Victory of Mental Force" (Dawn - 1976)
EUROVISION 2009 Andrei Vulpescu, Vedeta.ro: Artist roman, caut urgent laxative pentru Eurovision
Marti seara (27 ianuarie) m-am deplasat la TVR pentru prima semifinala a Selectiei Nationale pentru Eurovision 2009 .
Curios, ca orice om care o arde de vreo 15 ani prin zona muzicala, am vrut sa vad cum presteaza turturelele patriei in conditii de stres.
Concluzia? In mare parte, prost! Culmea e ca multi artisti, de la care unii au pretentii, au dat chix grav de tot. Vezi cazul lui Nico .
Jur, chiar nu inteleg ce se intampla cu ea cand ajunge la Eurovision. Raceala, raceala mon-cher, dar chiar asa? La atata experienta?
Da, risc sa-mi iau din nou suturi in cur din partea celor care sunt obisnuiti sa tina in brate niste artisti care, de cele mai multe ori merg la jmen, adica pacalesc sau semi-pacalesc publicul.
Dupa ce am vazut la prima semifinala insa, chiar am dreptul sa musc din ei. Pe bune, cum sa transpiri in 3 minute cat Mick Jagger in 2 ore?
citeste articolul
EUROVISION 2009 Cele trei minute ale condorului Nico
"His CIA code name is Condor. In the next seventy-two hours almost everyone he trusts will try to kill him" - asa incepe prezentarea de tagline a filmului lui Sydney Pollack, "Cele trei zile ale Condorului", avandu-l pe Robert Redford protagonist.
Daca este sa adaptam la cantareata romanca Nicoleta Matei, clasata anul trecut pe locul 20 (DOUAZECI) la Eurovision Song Contest, Belgrad, ar suna cam asa:
"Her musical name is Nico. In the next three minutes almost everyone she trusts will try to dump her"
In semifinala de ieri, Monica Mandrescu, nume de scena Moni-k, a pasit pe scena vizibil marcata de importanta momentului si a intrat in sunet putin mai sus. Peste ea, la re-expozitie, a venit Nicoleta Matei, musical name Nico, si mai sus. Mai sus decat ce? Mai sus decat armonia negativului. Nico la doua-trei come, Monica mai aproape de realitate.
Baking vocals
Fetele de la backing vocals (era sa scriu baking) au ramas in ton, armonizandu-se cu negativ
ul. Asemeni unor oameni beti, cantaretii au continuat sa evolueze spre refren, clatinandu-se. La prereferen, Nico a intrat nazalizand puternic. Sa ne intelegem: ceea ce se intampla pe inregistrarea de studio este facut din butoane, nu Nico face asa.
Or, fata a incercat sa faca live, in conditii de scena, acelasi lucru. Nu i-a reusit, nu are experienta de scena a lui Marius Popa, de exemplu. Sau a solistului de la Zero. Mi se spune ca are, si foarte multa. Daca asa stau lucrurile, nu se vede. A sarjat. A dat prea tare-n sinusuri cu sunetul. Si a sunat ca un bidon turtit, din care incerci sa faci o trompeta.
Ce raceala? Nici o raceala!
Dupa care Nico si-a revenit (ce raceala? nici o raceala! avea vocea in perfecta stare), iar Pinky si cu Monica Mandrescu au intrat aiurea, in dizarmonie, si asa mai departe. Jale, moarte-ma mamuca, moarte-ma la loc! Mama, de ce m-ai aruncat'n lume?
Acum, inteleg ca s-a raspandit zvonul ca juriul le-a dat fetelor nota 0, iar Gabriel Cotabita a intervenit aseara la show-ul lui Capatos, sa explice ca, din contra, mai multi membri ai juriului au dat disco-maniacelor 12 puncte, iar publicul a cam dat nota 0 sau pe-acolo, ceva.
Chineza razbunatorului
Asa ca, daca este sa extragem cu forcepsul morala cestiunii, ea ar suna cam asa: anul trecut, publicul a votat Biondo, televotingul matrafoxat a anuntat inversul, iar juriul a votat Biondo. Dar s-a dus
Nico (si bietul apendice masculin Vlad Mirita), c-asa-i in tenis!
Anul acesta, dupa scandalul de acum un an care a generat o aversiune generala, publicul a ejectat-o pe Nico, iar juriul a votat moderat, eliminand pe bune si pe drept "Disco Maniacs" din semifinale. Pacat de canticel, care nu-i de lepadat. Nico, fii barbata, lumea te-a recunoscut sub sapca si ochelari si ai avutara noroc ca n-a fost public adevarat, ci au fost aplaudaci platiti, ca altfel aruncau in dumneata cu oua si rosii.
Post-ludum: Nico, fii barbata!...
... daca te duci cativa ani in penitenta la zeul Melos poate ca te vor ierta iubitorii romani de muzica. Monica, nu te supara, dar nu stiu cine te-a pus sa vii la Eurovision cu Nico. Nu stiai cum a spus Nina Cassian?
Am fost la fata locului. Si fata locului era umflata.









