DINAMITA MUZICALA: Deep Purple - Lazy (live, "Machine Head" Tour, 1972)

Tocmai m-am bestializat prin jurul screen-ului calculatorului, de era sa scap sucul pe ecran, vorba unui clasic in viata. Din cand in cand, ma dezintoxic de muzica proasta, ascultand astfel de nebunii. Ascultam versiunea live din anul 1972, prezentata de Deep Purple in cadrul turneului lor de promovare a fantasticului album "Machine Head".

Despre aceasta trupa uriasa se pot spune multe. ProgArchives ii categoriseste in subgenul ProtoProg, iar in prima fraza din prezentare spune ca este "the archetypal hard rock band, hugely influential".

Parerea mea este ca Deep Purple este mult mai mult. In "Lazy", de exemplu, muzica lor este o imbinare de psychedelic si rhytm & blues, dar indeobste se spune ca Deep Purple au creat un stil propriu, inconfundabil, numit rock baroc.

Este una dintre acele trupe pe care inca as vrea sa le vad live, in speranta ca sunt ca vinul bun: pe masura ce se invecheste este mai tare, parfumat si se apropie de ambrozia cereasca.

Ambrozia Deep Purple a luat fiinta in anul 1968, in oraselul Hertford din Anglia. Line-up-ul initial al trupei, cunoscut sub numele de Mark I, ii avea in formula pe chitaristul Ritchie Blackmore, tobarul Ian Paice (care a fost singurul membru constant din toate formulele si incarnarile ulterioare ale grupului), claparul Jon Lord, basistul Nick Simper si vocalistul Rod Evans.

Din aceasta formula a lipsit Ian Gillan (un vocalist de inalta senzatie, care a fost cooptat in locul lui Evans, concediat), care a intrat in trupa dupa ce cantase in ecranizarea operei rock a lui Andrew Lloyd-Webber, "Jesus Christ Superstar". Si Simper a fost concediat, iar in loc a venit Roger Glover.

Asa a aparut Mark II, formula cu care Deep Purple si-a castigat notorietatea in intreaga lume si cea in care a lansat o serie de albume de exceptie, ca rupatorul "In Rock". Ok, m-am oprit aici, la Mark II, cu prezentarea trupei. Cine vrea sa aprofundeze, sa urmeze linkul de mai sus si coada embederului, in care se afla multe lucruri interesante.

Blogul lui Iosif este vizitat de functionari din Ministerul Justitiei

... am preluat legatura, Iosif. Iar pentru cine nu intelege ce m-a apucat, ce legatura am preluat, o sa ii explic ca azi Blogul lui Iosif Kiss a fost vizitat de cineva care folosea serverul Ministerului Justitiei, asa cum se vede in aceasta lista de vizite, care este un print-screen la unul dintre cele doua monitorizatoare de site folosite de Iosif, sitemeter.com.

Acum, ne putem infierbanta, sa spunem ca lucrurile se misca, ori putem sa stam si sa judecam, dincolo de umorul lui Iosif. Este bine ca intr-un minister exista interes pentru acest subiect. Aceasta poate sa insemne ca exista si un scoop juridic al chestiunii in speta.

Daca insa sunt infractiuni, aceasta trebuie demonstrat. Daca, de exemplu, niste procurori demonstreaza ca:
1. sistemul de televoting a fost matrafoxat;
2. regulamentul Eurovision Romania, dus de TVR la CNCD, nu contine fraza aceea fara sens din ultimul paragraf;
3. (mai nou) banii primiti de TVR de la EBU, pentru participarea romaneasca la Belgrad, s-au imprastiat in atmosfera ca un puf, astfel ca, de exemplu, fetele de la Pinky au ajuns sa haleasca pe banii lui Nico si Vlad si sa se imbrace pentru scena din 200 de lei noi,
atunci organizatorul TVR are o mare problema.

Eurovision Romania: un scandal si cateva concluzii

Scandalul Eurovision (ESC) Romania de anul acesta e important pentru dezvaluirile aparute, din februarie incoace, despre mafia ce conduce destinele muzicii usoare romanesti.

Am scris o mica sinteza pe acest subiect.

La sfarsitul lui februarie, un cantecel lipsit de valoare, despre care nu stim nici acum daca e o copiuta dupa un cantec spaniol sau unul de la Festivalul Mamaia 1986, a fost desemnat sa reprezinte Romania la finala ESC de la Belgrad, unde s-a clasat pe un loc rusinos.

Citeste articolul complet pe BestMusic

Agentia de Plati este intr-o perpetua intarziere fata de obiectivele sale

Peste un milion de fermieri au depus cereri, pentru 8,72 milioane de hectare, reprezentand plata la hectar pe acest an - putin mai mult decat suprafata de referinta stabilita cu UE, spune directorul general al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), Dan Gherghelas. Dintre acesti fermieri, sunt autorizati la plata 820.000 si au primit deja banii doar 482.000. APIA e in continuare in intarziere, fata de obiectivele sale.
Citeste analiza pe Event365

Antena 3: "Sondaj Eurovision: Cine ar fi potrivit să reprezinte România în 2009"

Cu scandal, cu lacrimi, cu botul pe labe - cum-necum, Eurovision 2008 s-a încheiat.
Rămâne amintirea unor piese bune, sau măcar puse în valoare. Din păcate, ale altora.
România a revenit la stilul dinozaurescian de acum câţiva ani, când finala părea un vis prea îndepărtat.
Dar, dacă revirimentul a fost posibil în fotbal, în muzică de ce nu ar putea fi?

Citeste articolul pe Antena 3

Vedeta.ro - "Piesa castigatoare la Eurovision: plagiat sau simpla asemanare?"

"Inainte de plecarea la Belgrad, presa din Romania a dezbatut intens posibilele asemanari dintre piesa "Pe-o margine de lume", compusa de Andrei Tudor si alte doua melodii: una interpretata de Cornelia Vorvoreanu in 1986 si una interpretata de spaniolul David Bustamante. Odata ajunsi la Belgrad insa, Nico , Vlad Mirita si Andrei Tudor au descoperit ca si alte piese din concurs seamana cu hituri mai vechi", arata jurnalistul Andrei Vulpescu, asa cum se poate citi aici.

Ceea ce ma intereseaza intr-o masura destul de mare este defectul de logica pe care demonstreaza ca il are Nico, atunci cand povesteste cum s-a intalnit cu Vania Fernandes la sala de fitness si a inceput sa ii fredoneze "Crucified".

Tu canti o piesa acuzata de plagiat si te zbati sa afirmi ca aceasta piesa nu este astfel. In schimb, cand te intalnesti cu o colega de-a ta in ale suferintei, aflata intr-o situatie similara, nu ai nici o apasare sa afirmi indirect ca ea canta un plagiat. Foarte frumos.

Antena 3: "Rochia lui Nico şi imaginea României în lume"

Asa cum se poate constata aici, Antena 3 ramane singurul site care o tine intr-o campanie articulata continua pe subiectul scandalului din spatele Eurovision (Romania).

Sa nu fiu inteles gresit.

Mai exista si alti jurnalisti de caracter care gandesc asemanator si sunt destui oameni de calitate care au ceva de spus, dar institutionalizat nu lucreaza decat acest site. Retoric, autorul articolului se intreaba: "Vă mai aduceţi aminte de Nico, de meserie cântăreaţă, Vlad Miriţă, termopanist reciclat în om al scenei şi microfonului, şi Andrei Tudor, compozitor, fiu de compozitor?".

Apoi continua astfel: "Nu ne-am fi aşteptat la mare lucru, dar ni se părea de bun simţ măcar să tacă". As, de unde. Pe cei de la Todomondo, oameni de bun simt, i-am cautat pe televiziuni cu lumanarea, dupa finala de anul trecut, si i-am gasit cu greu.

Si, daca mai era nevoie: "Nico şi Miriţă, ca şi tudorienii, ar trebui să nu uite că europenii au demonstrat, cu doi şi trei ani în urmă, că este capabil să treacă peste barierele geopolitice. Reprezentanţii noştri au prestat, atunci, la cu totul alt nivel... Şi, ciudat, după succesele obţinute, au fost mai modeşti decât diva şi tenorul, care continuă să se laude cât de buni au fost ei şi cât de proşti ceilalţi".

Despre o "nominalizare"

Acum, ma vad nevoit sa vorbesc si despre acest fapt, pentru ca am fost nominalizat, asa cum se vede in articolul la care am dat link. Ii multumesc autorului, pe care, repet, nu il cunosc, nu stiu cine este si nu am vorbit niciodata cu el/ea despre ceva anume.

Sau poate ca da si nu stiu. Bun, sa zicem ca as fi de acord inclusiv sa stau in aceeasi incapere cu unul sau doi sau trei dinozauri, cu toate ca s-ar putea sa iasa din camera respectiva cu pete rosii pe fata de nervi. Parerea mea este ca primul lucru pe care ar trebui sa-l faca ar fi sa se retraga. Din pudoare? Nu, nu cred ca au.

Le propun insa o retragere in penumbra, necesara pentru a da credibilitate unui concurs tavalit prin mizerii de tot felul in acesti ani. Daca acest lucru s-ar petrece, poate ca unii compozitori, cantareti si case de discuri isi vor face strategia pentru anul acesta si in functie de Eurovision, gandindu-se la participarea la un concurs adevarat.

Deci, vorba lui Liiceanu: retrageti-va o vreme in penumbra, poate ca, cine stie, va vom iubi.

Despre Corul SOUND

"(...) ca tot se lauda el (n.n.: adica eu) ca are studii muzicale si canta intr-un amarat de cor", zice cineva in comentarii, sub articolul de pe site-ul Antena 3. Ca va legati de mine, am inteles, asta e, legati-va, dezlegati-va, dar ca va legati de Sound m-a enervat.

Dumneavoastra v-ati gandit ca v-ati fi putut gandi ca vreodata ganditi la gandurile pe care nu le-ati gandit? In primul rand, Corul Sound (foto - concert la Barcelona, in cadrul Festivalului Corearte, octombrie 2007) este urmasul Grupului Song, pentru care am un respect enorm si care, dupa marele Madrigal, a ramas in constiinta melomanilor romani ca al doilea brand coral al Romaniei postbelice, chiar daca au mai fost si mai sunt si alte formatii extrem de valoroase.

In al doilea rand, "Choeurs et Maitrises de Cathedrales" din Noyon (1998, premiul al II-lea) sau ChorOlimpiade Linz (2000, medalie de aur si medalie de argint) sunt doar doua dintre succesele noastre internationale, cu care pot sa va tin de vorba, domnule sau stimata doamna, pana maine dimineata.

In al treilea rand si ultimul, Corul Sound a fost prima formatie care a cantat pe scena Atheneului Roman altceva decat muzica culta: choral-jazz-rock. Irving Berlin. Duke Ellington.

Asa ca, atunci cand o sa mai scrieti pe vreun forum despre noi ca despre un "amarat de cor", sa va aduceti aminte de palmele formidabile pe care tocmai le primiti acum de la mine.