Legea Presei, mascata in noul Cod Civil (3) Nu mai exista criteriul bunei-credinte

Asa cum am mai explicat, legislatia europeana in materie stabileste ca un jurnalist este culpabil prin ceea ce scrie, numai daca se constata temeinic si fara putinta de tagada ca ziaristul nu a fost de buna-credinta.

Articolele 263 - 274 din noul Cod Civil, ce reglementează activitatea de presă, nu pomenesc de buna-credinţă.

Jurnaliştii pot fi condamnaţi dacă publică informaţii greşite, fără să se distingă între o informaţie preluată cu bună-credinţă dintr-o sursă oficială sau o informaţie falsă publicată cu rea-credinţă, arata Mediasind, intr-un protest trimis autoritatilor indrituite.

Proiectul pomeneste doar de "fapte neadevărate”, ceea ce înseamnă că jurnaliştii vor fi obligaţi să demonstreze adevărul absolut.

Aceasta este o prevedere abuzivă, care intră în conflict cu jurisprudenţa CEDO. Pe de alta parte, autorul acestui proiect absurd dovedeste ca nu are nici cea mai mica idee despre ce inseamna meseria de jurnalist si, prin urmare, nu are nici cel mai elementar respect pentru aceasta.

Putina teorie a presei: rolul si scopul jurnalistului nu sunt nicaieri in lume sa descopere adevarul absolut, nici sa stabileasca juridic vinovatii, apoi sa scrie.

Daca ar face aceasta, si nu poate acest lucru, pentru ca nu este instanta, nu ar mai scrie niciodata nimic.

Incercarea legiuitorului este aici una mai veche, care si-a gasit adepti si printre confratii nostri: transformarea jurnalistilor si organelor mass-media in roboti de scris stiri albe, care nu dezvaluie nimic, in afara de ceea ce se intampla oficial in actualitate.

Pana la urma, si aceasta este tot o forma de cenzura a presei.

(va urma)

DINAMITA MUZICALA: Fantasy, "Happy" (SUA - 1969)

La prima vedere, Fantasy pare a fi doar o alta trupa de psych-blues cu o voce feminina la leading-vocals, dar in realitate lucrurile stau cu totul altfel. De obicei, caut trupe de acest gen ore si zile in sir si, atunci cand le gasesc, ma bucur ca un copil.

Pentru ca americanii de la Fantasy (a nu se confunda cu britanicii de la trupa cu acelasi nume, care a existat in anii '70 si a facut symphonic prog) au fost un grup ce a facut o muzica extrem de complexa si rafinata. Solista Lydia Miller canta in maniera a doua mari soliste pe care le-am prezentat in ultimele doua seri: Grace Slick de la Jefferson Airplane si Janis Joplin, despre care nu mai are sens sa spun nimic in plus.

Atentie, mare atentie la aranjamentele instrumentale ale pieselor. Azi voi prezenta piesa 1 de pe fata A a albumului, numita "Happy", care este o adevarata perla. Incepe intr-o maniera, apoi intra in cu totul altceva si se moduleaza melodic si ritmic pana la o forma usor sarjata a cantului de opera. Aranjamentul vocal-instrumental este consternant de complex si simplu in acelasi timp, excelent armonizat si simultan rotund.

Incepand cu "Happy", toate cele 15 cantece ale acestei formatii minunate si trecatoare sunt pline de schimbari de ritm, stil muzical, tempo, metoda de emisie a sunetului la partea vocal-solistica si, in general, dovedesc o cunoastere profunda a muzicii, de la partiturile clasice la zdruncinatele solo-uri de chitara electrica.

POLITICA: Elena Băsescu a demisionat din PD-L şi va candida ca independent la europarlamentare (Realitatea TV)

Elena Băsescu a demisionat din PD-L şi va candida ca independent la europarlamentare. "Nu tata mi-a impus candidatura. Sunt conştientă că nu am şanse să ajung ca independent la europarlamentare", a spus Elena Băsescu care a anunţat că va reveni în PD-L dacă va câştiga alegerile.

"Nu doresc să mă ascund după listele unui partid. Nu doresc ca tata să fie acuzat de nepotism. Nu doresc ca PD-L să fie pus în situaţia dificilă de a alege între mine şi intelectuali şi, prin urmare, am decis să demisionez din PD-L şi să candidez ca independent la europarlamentare, cu menţiunea că voi reveni după alegerile din 7 iunie.

Sunt conştientă că nu am şanse reale de a ajunge în Parlamentul European, mai ales că legea prevede că până la 7 aprilie să adun 100.000 de semnături, lucru aproape imposibil", a spus Elena Băsescu care a apelat la prietenii din organizaţia de tineret a PD-L să o ajute să strângă semnăturile necesare.

citeste tot aici

CRIZA IN PRESA: Fapte si motive

In postarea sa de astazi, Patru povesti despre restructurare, Tiberiu Lovin explica, pe blogul sau, Reporter Virtual, exact ce se intampla atunci cand mass-media intra in criza.

O face insa implicit. Fara sa teoretizeze fenomenul. Demersul sau este demn de toata admiratia. Voi merge insa mai departe, teoretizand. Voi proceda ca in logica matematica.

In urma cu mai bine de un an, ma exprimam pentru ultima data (pana in acest moment) asupra faptului ca in presa romana este exista prea multe organe de presa.

Detaliez: o parte dintre aceste organe de presa erau spalatorii de bani, asa cum stim foarte bine, altele aveau venituri mai mari decat ar fi trebuit sa aiba in mod normal, pentru ca orice contract de publicitate zbura, in bula de piata in care traiam, putea fi imediat si mancat.

Acum lucrurile s-au schimbat radical si exista doua tipuri mari de patroni si de administratori de firme cu afaceri in mass-media.

Acestia nu mai au (din diferite motive) liniile de finantare mai albe sau mai negre pe care le aveau pana acum, si atunci ori inchid portile, ori fac restrangeri dure de personal.

Nu este treaba noastra sa cercetam sursele de finantare ale banilor din care s-a facut, pana acum, presa in Romania. Daca ar fi fost sa ne luam dupa acest criteriu, probabil ca ar fi trebuit sa ne ducem toti la manastire. Ceea ce doare in acest moment este dupa ce criterii si in ce fel anume se fac aceste concedieri: cu respectarea sau fara respectarea Codului Muncii si Contractului Colectiv de Munca din Mass-Media (CCM-MM).

In primul rand, sunt foarte multi manageri sau patroni care nici macar nu s-au obosit sa citeasca documentele despre care am pomenit adineaori. Vom mentiona doar ca noi, jurnalistii, avem un CCM-MM, la care s-au facut doua acte aditionale: unul pentru perioada anilor 2007 -2008, altul pentru perioada anilor 2008-2009.

Conform acestor documente, un manager sau patron nu poate concedia un jurnalist cand vrea muschii sai. Aceste documente, citite cu maxima atentie, ofera clar felul in care poate proceda un manager sau un patron, inclusiv in cazul (foarte des invocat si intalnit acum) al restrangerilor de activitate si de personal.

Spre deosebire de acest mers legal al lucrurilor, primeaza nu competenta angajatilor, ci cat de bine fixati in redactii sunt ei prin pile si relatii personale, servilism si clientelism. Exista situatii in care chiar managerii unor institutii de presa bine intentionati sunt prinsi ei insisi in clestele acestui sistem de relatii mafiot si nu au incotro, trebuind sa actioneze in virtutea legilor dictate de sistem, ori sa-si prezinte demisia.

In ce priveste organele de presa care vor ramane pe piata in vremuri de criza, voi face un singur lucru: o trimitere la inca un excelent interviu realizat de catre confratele Petrisor Obae cu Cristian Tudor Popescu.

Cotidianul: Recesiune de 4% şi deficit bugetar de 4,7%

Raportul întocmit de FMI asupra economiei, pe baza căruia se va negocia acordul de împrumut, este mult mai sumbru decât orice estimare făcută până acum.

Evaluarea economiei româneşti, făcută de experţii Fondului Monetar Internaţional, cu care autorităţile de la Bucureşti negociază acum obţinerea unui împrumut, arată, pentru acest an, o creştere economice negativă de 4% şi un deficit bugetar de 4,7% din PIB, potrivit unor surse oficiale apropiate discuţiilor cu Fondul.

Evaluările, care vor apărea peste câteva zile în documentul care va fi dat publicităţii de către FMI, sunt mult mai proaste faţă de ultimele prognoze ale autorităţilor române: recent, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, vorbea despre o creştere economică negativă de 1% pentru ca, ulterior, surse guvernamentale să declare pentru agenţia de ştiri NewsIn, că deficitul bugetar va fi de 3,5%, vechiul obiectiv de 2%, trecut de altfel în buget, fiind considerat deja nerealist.

citeste tot aici

EUROVISION 2009 Malta - Chiara, "What If We"

Piesa Chiarei este una dintre cele pe care le-am urmarit din finala nationala si care, in desertul de creativitate din lumea muzicala actuala, este o oaza de inteligenta componistica si interpretativa. In valoare absoluta, "What If We" nu este extrem de originala, pentru ca preia si dezvolta o tema muzicala tipica popului de foarte buna calitate.

Este insa un cantec pe care il ascult cu mare, foarte mare placere si care, dupa parerea mea, se va duce sus in topul preferintelor celor care urmaresc continuu fenomenul Eurovision. Ii prevestesc Chiarei din tot sufletul cel putin o clasare in primele zece, in finala. Succes, Chiara!