STAREA PRESEI: Madrina Magdalena Popa-Buluc il incurca pe Fellini cu "Benini"

De data aceasta, Magdalena Popa-Buluc, acum la "Cotidianul", a zbarcit-o rau de tot. Magdalena este singurul senior editor care a mai ramas la "Cotidianul". Pe 19 octombrie, fosta sefa a Sectiei Cultura de la "Curentul", de pe vremea cand patron aici era Sorin Ovidiu Vantu, a publicat in ziarul aceluiasi mogul (dar altul acum) o cronica despre deschiderea Festivalului de Cinema de la Roma.

Trec peste snobismul pe care-l denota maniera in care este scris articolul acesta si ma duc cu viteza glontului direct la o mare si multipla gafa, impardonabila pentru un jurnalist de cultura. Tanti Magdalena ne povesteste ca, la coctailul de debut al festivalului, "a avut loc un concert dedicat marelui autor de coloane sonore Nino Rota", cu lucrari din...

filmele „Amarcord” al lui Benini, „Naşul” lui Coppola şi „La dolce vita” al lui Antonioni

Trecand peste faptul ca exprimarea este copilareasca, grava este confuzia pe care o face Magdalena Popa-Buluc. Filmul "Amarcord" este una dintre marile creatii ale notoriului regizor italian Federico Fellini, unde a facut senariul impreuna cu Tonino Guerra, ca si "La Dolce Vita", o alta mare creatie a cineastului italian.

Ce sa mai vorbim? A-l confunda pe Fellini cu oricine este ca si cum ai confunda do major cu la minor. Este absolut revoltator, daca mai era nevoie sa o scriu in clar. Acum, mai mult ca sigur dna. Buluc, sotia fondatorului Farmexim, Ovidiu Buluc, patronul lantului de farmacii HelpNet, l-a confundat pe Fellini cu Benigni, si nu Benini. Nu ca ar mai avea aceasta vreo importanta. Ma gandesc insa ca Nistorescu poate cunoaste diferenta dintre marele regizor Federico Fellini si actorul Roberto Beni(g)ni.

Roberto Remigio Benigni, foarte cunoscut dupa rolul sau extraordinar din "La Vita è Bela", este cu totul altceva, iar Benini... aveti aici o lista cu toti de-alde Benini pe care i-am gasit pe The Internet Movie Data Base.

O sa mai trec, asa, printr-o singura dovada de snobism a Magdalenei Popa-Buluc (fara substrat in cultura domniei-sale, care, am dovedit deja, e destul de superficiala). La un moment dat, dorind sa explice anume cine a fost gazda, resoneurul deschiderii acestui festival, madam a scris:

La această ediţie, madrina festivalului este splendida actriţă Margherita Buy, care a apărut îmbrăcată ca o sirenă, într-o rochie argintie.

Hai, ma lasi? In Wiktionary, ni se explica faptul ca semnificatia termenului "madrina", pentru vorbitorii de limba engleza, este...

An animal (usually an old mare), wearing a bell and acting as the leader of a troop of pack mules

Adica...

Un animal (indeobste o iapa batrana), purtand un clopot si actionand ca lider al unei turme de catari batrani

iar pentru ca tot tanti Popa-Buluc se afla, cand a scris aceste randuri firoscoase, la Roma, sensul pentru vorbitorii de limba italiana este...

In alcuni riti del cattolicesimo, il padrino e la madrina sono le figure, rispettivamente maschile e femminile, che accompagnano all'altare il figlioccio, ossia colui che, bambino o adulto, si appresta a ricevere il Battesimo

adica...

In ritul catolic, "il padrino" sau "la madrina" este barbatul, respectiv femeia care insoteste baiatul/barbatul, respectiv fata/femeia la altar, pentru botez

Sensul a ceea ce vrea sa spuna madam tanti cucoana tovarasa doamna este clar, dar pretios si de o pretiozitate inutila. Acesta este genul de oameni angajati pe pile prin presa romana, care iau locul adevaratilor jurnalisti de meserie.

Pisicuta neagra cu ochii verzi care raspunde la numele Miorlaiela mi-a spus ca un stra-stra-stra-unchi al ei, care se juca pe la Casa Presei, pe vremea cand SOV detinea "Curentul", dupa ce ingropase "Tineretul Liber", Magdalena noastra facea niste lucruri ciudate.

De exemplu, pleca la interviu si se intorcea plina de nervi, povestind ca a alunecat pe gheata si a spart reportofonul, asa ca a pierdut tot interviul. Sau ca a facut un alt interviu, iar cand s-a uitat pe reportofon, dupa ce s-a despartit de interlocutor, a descoperit ca acesta avea bateriile descarcate.

Ce ti-e si cu madrinele astea...

EXTERNE: Deviza proletarului japonez: „Muncă, muncă şi iar muncă“ (Gabriela Lupu pentru Cotidianul)

Japonezii sunt, în general, budişti şi şintoişti. Adevărata lor religie însă pare a fi munca.

Ca o continuare modernă a codului onoarei ce presupunea, printre multe alte lucruri, şi o supunere totală faţă de stăpân, ei îşi dau viaţa la locul de muncă dacă shogunul de azi, patronul, le-o cere.

Noţiunea de weekend e relativă, iar concediul înseamnă cam o săptămână liberă pe an, atunci când călătoresc în Europa, unde filmează şi fotografiază tot ce văd pe repede înainte, urmând să savureze filmările de vacanţă acasă, pentru că la faţa locului nu au timp.

Nici un angajat nu părăseşte biroul, până ce şeful lui direct nu a plecat acasă, iar şeful cu pricina e cu ochii ca pe butelie pe şeful lui direct şi tot aşa.

Dacă patronul îşi petrece noaptea la birou, unde are de obicei şi o cameră retrasă cu un pat, angajaţii stau cuminţi pe loc.

Timpul liber este atât de preţios, încât fiecare secundă contează şi este folosită pentru a-ţi reîncărca bateriile.

Unul dintre cele mai ciudate tablouri este cel al metrourilor sau al trenurilor de suprafaţă, în care aproape toată lumea moţăie sau doarme de-a binelea. Şi-au antrenat organismul, în aşa fel încât închid ochii de la intrarea în metrou şi-i deschid, de parcă le-ar suna un ceas deşteptător în cap când trebuie să coboare.

Somnul din mijloacele de transport nu este tulburat nici măcar de faptul că uneori trebuie să stea în picioare. Trenul îl mai zgâlţâie la câte o cotitură, dar japonezul doarme liniştit în continuare, în picioare, precum calul, ba uneori chiar sforăie sau vorbeşte în somn.Când i-am întrebat pe unii cum de reuşesc această performanţă, mi-au răspuns cu mândrie patriotică: „Nu e nici o noutate. În război, soldaţii japonezi dormeau în marş. Iar noi suntem cu toţii nişte soldaţi disciplinaţi care ducem marşul mai departe“.

Munca până la epuizare este probabil şi cauza pentru care rata sinuciderii în Japonia este una dintre cele mai mari din lume. Principala cale de evadare din realitate, în rarele cazuri în care au vreme de aşa ceva, sunt jocurile de noroc.

În Shinjuku şi în alte cartiere se întind pe mii de metri hale imense cu „păcănele“, ca într-un Las Vegas asiatic.

Unii şi-au pierdut banii, casa şi maşina din pricina acestei patimi şi au ajuns astfel să îngroaşe rândurile zecilor de mii de homeleşi.

Nicăieri în lume nu cred că există atât de mulţi oameni ai străzii ca la Tokyo. Sub fiecare pod, sub fiecare şosea suspendată şi în fiecare bancă din orice parc vezi saltele frumos aranjate, curate, cu cearşaf şi pătură, sau cutii mari de carton în care „locuiesc“ oamenii fără adăpost.

Într-o societate care trăieşte în cultul muncii, astfel de oameni sunt priviţi ca ultimele gunoaie şi probabil numai legile moderne ale secolului XXI îi împiedică pe cei din castele superioare să-i „termine“ cu totul pe aceşti outcast. Nici unul dintre homeleşi nu cerşeşte, pentru că, probabil, oricum nu ar primi nici un bănuţ.

Întrebând un japonez îmbrăcat frumos, la costum Armani, dacă se face ceva pentru ajutorarea oamenilor străzii, mi-a răspuns sec:

„Şi-au făcut-o cu mâna lor. Şi-au pierdut averea la jocuri de noroc sau au băut-o. Nu le plângeţi de milă. Noi nu o facem“.

Japonezii, când se apucă de un lucru, oricare ar fi el, îl fac metodic, până la capăt. La muncă, pe stradă sau în conflicte.

De pildă, într-o seară... citeste tot aici

citeste si:
Turistii japonezi la ei acasa
Anatomie. Titus. Tokio
Actorul Marian Râlea a găsit asemănarea între România şi Japonia: Trenurile suspendate
Despre cum se face teatru pe planeta Japonia, cu regizorul Alexandru Darie

STAREA PRESEI - POLITICA: O noua diversiune marca "Cotidianul" - Basescu ar pierde in turul doi, indiferent de contracandidat

"Cotidianul" a lansat astazi o noua diversiune foarte vizibila, cu iz de intoxicare a opiniei publice, care sigur va fi preluata de catre Realitatea TV in cursul acestei zile si prelucrata mediatic, dupa metodele de intoxicare marca SOV pe care deja le cunoastem bine.

Conform celui mai recent sondaj de opinie CCSB, realizat la comanda IMAS, Traian Băsescu ar putea pierde în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, în faţa oricăruia dintre cei trei contracandidaţi importanţi: Mircea Geoană, Crin Antonescu şi Sorin Oprescu, arata "Cotidianul".

Cu o fotoinformatie nesimtita, "Numarul mare de petreceri si sarbatori nu pare sa valoreze cat un proiect serios de redresare a Romaniei", plasata sub o poza a lui Basescu sugerand un om presedinte mahmur, "Cotidianul" intoxica opinia publica, apoi ne informeaza cu candoare:

Sondajul CCSB, cu o eroare tolerată de 3,1%, a fost realizat în perioada 2-3 octombrie a.c. la comanda IMAS. Fondatorul IMAS, Alin Teodorescu, se află printre susţinătorii candidatului independent Sorin Oprescu.

Prima ciudatenie semnificativa este ca avem de-a face cu un sondaj de opinie realizat de un institut de sondare a opiniei publice care cam apare sistematic cu diversiuni in perioadele electorale, CCSB.

A doua este ca sondajul a fost realizat la comanda altui institut de sondaje, IMAS. A treia chestie si mai draguta este ca in textul din "Cotidianul" aflam si de ce anume crede CCSB ca Basescu pierde by default in turul doi: fondatorul IMAS, un alintat al talk-show-urilor de pe Realitatea TV, este Alin Teodorescu, care "se afla printre sustinatorii lui Sorin Oprescu".

Ceea ce ma face sa ma tavalesc pe jos de ras este ca Sorin Oprescu, omul PSD care a reusit sa sparga dominatia de centru-dreapta la Primaria Capitalei, facand-o pe independentul contrasistem, este numit cu aceeasi candoare "candidat independent".

Este o diversiune la fel de grosiera ca si cea pe care am exemplificat-o cu ultimele doua poze ale lui Traian Basescu: in original, acest foto il arata pe presedinte dezvaluindu-si public, intre maini, capul dominat de calvitie, fara mesa.

Ii scoti mainile omului din poza, ai schimbat mesajul - ai creat un om care rade necontrolat, adica ai manipulat. Voi mai spune doar atat: afirmatia din lead, ca Basescu pierde in turul al doilea, indiferent de contracandidat, nu se regaseste in textul din "Cotidianul".

Probabil ca jurnalistii cu resturi de onestitate de la "Cotidianul" incearca sa ne spuna ceva: anume ca realitatea, aa cum spun ei, este ca Basescu ar putea fi invins de catre oricare dintre contracandidati. Ceea ce este altceva. Totusi, de ce anume ar putea fi invins si cum explica aceasta CCSB, nu aflam.

Morala, vorba lui Urmuz: Pelicanul sau Babita...

Caci acum intelegem mai bine, pe de alta parte, planul lui Sorin Ovidiu Vantu. Este vorba despre urmatorii sase pasi:

PASUL 1 foloseste o marca de prestigiu, "Cotidianul", pentru ventilarea in mediul public a unor minciuni vizibile;

PASUL 2 compromite astfel marca si duce publicatia intr-un con de umbra si o cadere de tiraj (pe print) si de vizitatori (pe Internet);

PASUL 3 inchide publicatia compromisa. O sedinta in care se va discuta inclusiv despre soarta "Cotidianului" ar trebui sa aiba loc maine;

PASUL 4 Inca dinainte de PASUL 1, pregateste aparitia unei platforme de comentarii, cu pozitii politice preponderent opuse celor care sunt linia editoriala. La noua publicatie, un produs F5 Media, bine infipta la sanul darnic Realitatea.net, care sta foarte bine ca trafic, deci fara probleme de vizitatori, se aduna toti disidentii anti-Nistorescu, cu blogurile lor cu tot;

PASUL 5 Acest mixtum-compozitum, numit VoxPublica, trage o halca mare de vizitatori ai "Cotidianului" in curtea Realitatea.net, dand o lovitura dura "Cotidianului": uite, nu mai aveti vizitatori nici pe Internet; printul sta ca naiba oricum; trebuie sa inchid portile.

PASUL 6 Produsul media compromis astfel este inchis. Lumina se stinge, storurile se trag si se porneste la crearea de noi branduri, tinere, invartosate si gata pentru a fi folosite la noi campanii de manipulare.

STAREA PRESEI: Ovidiu Simonca pleaca de la "Cotidianul"

Dupa o scurta perioada petrecuta la "Cotidianul", o luna, Ovidiu Simonca (foto 1) a demisionat azi, dupa cum sunt informat. Ovidiu va pune punct acestei colaborari de la 1 octombrie.

In caseta redactionala, era practic redactor-sef adjunct. L-am sunat, pentru a-i cere mai multe date si confirmarea plecarii sale. Mi-a spus ca va da toate explicatiile dupa 1 octombrie.

Nu voi mai scrie nimic despre Ovidiu Simonca acum. Este un jurnalist foarte bun si marca "Cotidianul" l-a pierdut, din pacate.

Pentru ca tot nu veni vorba: am aruncat si eu un ochi astazi pe caseta redactionala de la "Redactia Cotidianul (editia print)" - cum se numeste ea, pentru ca mai exista un meterez, numit "Echipa Cotidianul.ro". In primul rand, aceasta imparteala mi se pare o greseala de management si automat, indiferent cine conduce redactiile acestea, induce tensiuni.

In viziunea mea, cele doua redactii ar trebui sa fie o singura redactie integrata, cu o singura conducere, care sa se ocupe si de print, si de editia electronica si cu redactorii lucrand automat si la editia de print, si la cea online, oferind, uneori, daca e nevoie, doua produse distincte si update in timp real la unele subiecte care ard, pentru editia online.

Mai observ ca Ovidiu Simonca nu mai este in caseta redactionala "Redactia Cotidianul (editia print)" (daca a fost vreodata), in fruntea bucatelor sunt Nistorescu si cu Oana Stanciulescu, care au avut grija sa se puna mot, in schimb in redactie apar nume ale unor insi care intre timp au plecat, ceea ce denota indolenta.

De exemplu, Laura Cernahoschi sau Adriana Dutulescu. Si cu aceasta ajungem la a treia chestiune care ma intereseaza. Sunt oameni, precum Dutuleasca, de exemplu, care atunci cand a venit Nistorescu l-au primit cu aplauze, iar apoi si-au luat lumea-n cap.

Sunt o multime de oameni, de o multime de facturi, mai buni sau mai slabi profesional, care isi iau lumea in cap cand se intalnesc cu distrugatorul de redactii Nistorescu. Pacat, mare pacat pentru ce a fost odata acest ziar. Cand ridicam receptorul, formam pe disc un numar si ma prezentam "Florin Budescu de la "Cotidianul"", de la celalalt capat auzeam: "Respectele mele!".

Sic transit gloria mundi...

STAREA PRESEI: Liviu Ioan Stoiciu nu mai este sef de sectie la "Cotidianul"

Liviu Ioan Stoiciu nu mai este sef de sectie la Cultura, la "Cotidianul". El a fost sef trei zile, timp in care, conform surselor mele, nu a avut comunicare nici cu redactia, nici cu conducerea ziarului.

In continuare, ca si inainte de aducerea lui Liviu, Ovidiu Simonca, redactor sef-adjunct adus de Cornel Nistorescu de la "Observatorul Cultural", un jurnalist foarte valoros, care insa cand aude numele Basescu vede negru in fata ochilor, este si seful Sectiei Cultura.

Nu am vrut sa ma exprim, pentru ca LIS este un vechi prieten de-al meu. O sa o spun acum. Dupa parerea mea, Liviu nu avea ce cauta pe o functie de conducere, la un ziar de profilul "Cotidianului". Liviu Ioan Stoiciu este un poet genial, din punctul meu de vedere unul dintre marii nostri poeti de astazi, din generatie cu Iaru, Musina sau Cartarescu.

Din acest punct de vedere, omul este o comoara nationala. Ca jurnalist insa are o scriitura cu totul particulara, la limita dintre articol de presa si prozodie poemica, care nu rimeaza decat cu publicarea ritmica a unor texte de autor, exact de genul columnismelor eliminate de Nistorescu.

A-l pune insa pe Liviu sa conduca oameni este o eroare de management de neiertat, asemanatoare aceleia de a-l pune pe Carol Sebastian sef (insa din cu totul alte motive), pentru ca LIS este un tip conflictual cu cei din jur si cu sine insusi, lucru perfect admirabil la un om cu framantarile sale existentiale si pentru care trebuie respectat in veci.

Astept si urmaresc cu permanenta si netarmurita uimire miscarile "manageriale" care se fac la "Cotidianul", care dovedesc, ca o salba de margaritare, cata incompetenta si lipsa de stiinta de cunoastere a oamenilor exista azi in presa. In ce-a mai ramas din presa, ca, daca va continua astfel, presa va deveni in curand o umbra a ceea ce a fost.

Mogulii, mafia si securistii vechi si noi sa traiasca...

STAREA PRESEI Radu Moraru la "Nasul": "Nistorescule, esti un golan si-un derbedeu!"

In timpul emisiunii "Nasul", jurnalistul Radu Moraru a intrebat-o pe invitata lui, Elena Udrea, ministrul Turismului, daca, inainte de atacul inceput asupra ei de catre Cornel Nistorescu in publicatia craioveana "Editie Speciala", din Craiova, ("NutzY, spaima putzii") a fost contactata de jurnalist pentru o discutie prealabila.

Raspunsul Elenei Udrea: "Nu, niciodata". Atunci Nasul a reactionat: "Ok, atunci voi spune ceva. CNA, va rog sa-mi dati amenda: Nistorescule, esti un golan!", apoi a continuat: "Doamna, sunteti convinsa ca lucrurile stau asa? Chiar nu-l cunoasteti pe Cornel Nistorescu? Nu ati vorbit niciodata cu el?".

Al doilea raspuns al Elenei Udrea: "Nu, domnule Moraru, absolut niciodata. Nu-l cunosc si nu am vorbit cu dl. Nistorescu". Reactia lui Radu Moraru a fost: "Din nou in atentia CNA, pentru a doua amenda: Nistorescule, esti un golan si un derbedeu!".

Sorin Rosca Stanescu, lansatorul de fonfleuri

Nasul a continuat, cu Andreea Pora invitata in studio, explicand halul in care a ajuns dupa 20 de ani presa romana, in care un fost sef de gazeta nu are curajul sa isi publice ancheta decat pe blogul sau, nu se incumeta sa o faca in gazeta pe care a condus-o, "Ziua". "Faptul ca am ajuns in 2009 sa rostogolim pe canalele media toate elucubratiile si scornelile care, dupa parerea mea, nu ar avea ce sa caute intr-o presa normala, este revoltator", a constatat Andreea Pora.

Jurnalistul George Roncea sustine ca SRS este un om cu pregatire juridica, care stie sa acopere cu probe ceea ce spune. "Este evident ca el a publicat pe blog asa-zisele dezvaluiri ca sa protejeze ziarul "Ziua". Rosca Stanescu isi poate face treaba foarte bine", a spus Roncea.

Roncea a explicat ca pe blog exista modalitati prin care juridic poti fi blocat, cand publici pe domeniu .ro, spre deosebire de Blogger sau Worpress, unde nu ai aceasta presiune, dar "Rosca nu mai are cand sa mai fie judecat, daca nu iese presedinte Basescu".

SRS face acum, in aceste zile, prin aceste atacuri, in viziunea lui George Roncea, un salt inainte "intr-un bazin fara apa", care face parte dintr-un proiect mai vechi de inlaturare a lui Traian Basescu. Nu va voi mai plictisi acum cu faptul ca toata insailarea scoasa pe nas de Sorin este o braila, un fonfleu, cum chiar Sorin numea pe vremuri, cand am lucrat cu el, chiar acuzele fara sustinere pe care le-a produs el acum. Aveti analiza mea, publicata dupa ce a inceput scandalul.

Discutia de pe B1TV s-a centrat apoi in jurul faptului ca, de furie ca le-a stricat diversiunea, jurnalistii din mass-media aflata sub ocupatie moguliana a reactionat, dandu-l afara din breasla pe Rosca Stanescu. Este un lucru care a fost deja constatat de cateva zile de jurnalistul Dan Badea.

"Victor Ciutacu, acest individ balos"

"Daca Mucea vorbea mai multe, Victoras, puteai sa dai si tu cu subsemnatul", i-a transmis Nasul lui Victor Ciutacu. Radu Moraru a continuat, enumerand afacerile dubioase din jurul lui Musetescu, de pe cand acesta conducea APAPS, institutie numita anterior FPS, iar acum AVAS: Petrom, Alro, Aro, Polirom, privatizari pentru Clanul Omar Hayssam, faptul ca Musetescu a recunoscut ca nu a facut treaba la APAPS.

"Ai stiut ce se intampla acolo? Ai declarat de curand ca ai fugit la timp. Hopa! Deci stii! Ma intereseaza ca dupa aia ai ajuns la Jurnalul National, apoi ai devenit consilier al lui Seres la Ministerul Industriilor", a spus Radu Moraru, atragand atentia ca, pe vremea lui Musetescu, Ciutacu era in consiliul de administratie al unor firme, alaturi de Hassan Awdi, domnul de la Rodipet, binecunoscut pentru faptul ca, de curand, nu mai distribuie presa.

Ceea ce se intampla in prezent cu "Nasul" este un fenomen foarte interesant. Sunt curios pana unde va merge acesta, pentru ca nici nu am intrat inca in campania electorala si diversiunile vor continua.

E o situatie destul de ciudata. Unii "rostogolesc", vorba Andreei Pora, tot felul de prostii, acreditandu-le ca fiind adevaruri. Cum va fi de-acum incolo? Va veni seara de seara Radu Moraru, de cate ori va fi nevoie, ca sa demanteleze diversiunile puse la cale de astia? Vom vedea si vom comenta...

STAREA PRESEI: Unde se duc demisionarii din presa? (BadPolitics)

Ce mai este si cu presa asta!... A trebuit sa vina criza, sa dea peste cap tot, sa se inverseze reguli si ierarhii. Au disparut multi sefi, au iesit la lumina nume pe care fostii nici nu le bagau in seama. Schimbare de atitudine, de vremuri. Sunt si lucruri bune, dar sunt si altele mai putin bune.

Care are nervii tari si stie cum sa se dea dupa noii sefi, rezista, care nu, drum bun… daca ai unde… Trist. Oare mai face cineva angajari? Daca ai noroc prinzi ceva pe la Adevarul, unde Patriciu se pare ca mai baga bani, dar nici aici nu mai este ce a fost. Iti trebuie si o pila totusi, ca de, este criza, ai de unde alege ziaristi. Sunt multi pe bara.

Varianta ar mai fi Capital online, unde s-au refugiat multi de pe la Realitatea – Catavencu, adica oameni de la Cotidianul si Business Standard, dar si acolo este ca la inceput de drum, sa nu spun mai mult.. Altii au luat in calcul varianta print a Capitalului, dar nici asta nu pare prea sigura, atat timp cat nu se stie de viitorul publicateiei.

Intrebare: oare o avea buget pe anul viitor?... citeste tot aici

STAREA PRESEI – INTERVIU: George Lacatus: Daca-ti spun ce subiecte pregatesc, dupa aceea va trebui sa te omor!

Prietenul Tibi Lovin a dat-o iar, anuntand in exclusivitate ca George Lacatus, jurnalistul "Cotidianului" care a castigat premiul pentru jurnalism de investigatie al Clubului Roman de Presa, a parasit si el ziarul care practic l-a lansat in presa mare.
Am dorit sa fac un interviu cu George, un tip de caracter pe care il cunosc de multa vreme si un profesionist pe care il apreciez foarte mult.

In anul 2007, ai primit premiul CRP pentru o lunga si insistenta investigatie privind Scandalul Loteria Romana. Mai ai si altele pe teava?
Daca iti spun, dupa aceea va trebui sa te omor. Ha-ha-ha! Subiecte gen Loteria se nasc absolut din intamplare. Chiar am scris in Cotidianul making off-ul acestui subiect, care s-a nascut din frustrarea celor din redactie, care nu intelegeau de ce tot pierd la 6/49 si se tot prelungeste reportul.

Pai, si-acum e tot la fel! Nu s-a schimbat nimic! Si ies tot numai numere trasnite!
Hi-hi! Asta e alt subiect. Noi am crezut initial ca jocul este masluit. Fals. 6/49 nu este masluit. Magaria era cu cheltuirea banilor incasati de la joc. Aici au fost marile subiecte.

Aha, nu inputul, ci outputul financiar. De ce ai plecat de la "Cotidianul"?
Motivul plecarii nu are legatura cu actuala conducere editoriala a ziarului. Decizia am luat-o luna trecuta si tine de modul in care am vazut ca s-au facut restructurarile la Cotidianul. Ma refer la reducerea lefurilor unor colegi de ziar la 1.000 de lei si decizia de reducere a lefurilor celorlalti colegi.

In perioada Doru Buscu?
Da, perioada Buscu – Ursu. La sfarsitul lunii iulie am batut palma, cum se spune, cu Dan Cristian Turturica.

A fost o solidaritate nemaiintalnita in presa, in momentele acelea de dupa venirea lui Nistorescu.
Repet: plecarea mea nu are legatura cu Nistorescu. Dupa ce mi s-a redus leafa cu 20%, am primit o oferta mult mai buna de la un ziar concurent.

Te-ai saturat de nisipuri miscatoare la Coti.
Modul in care s-au facut restructurarile din iulie m-a pus pe ganduri. Asta spune multe despre situatia economica a ziarului. Adica, daca la celelalte ziare care au facut restructurari s-au dat salarii compensatorii, la “Cotidianul” nu s-a dat nici macar ultima leafa intreaga.

Ai credite?
Da, am doua credite.

Daca vrei, poti detalia, daca nu, nu scriu nimic despre asta.
Nu, chiar poti scrie. Iti detaliez. Am un credit ipotecar si unul de nevoi personale. Spre deosebire de alti colegi, eu nu mi-am luat apartament sau vila de la ANL, eu mi-am luat de pe piata libera o locuinta de 40 de metri patrati…

Din munca ta, din salariul tau…
… munca mea, salariul meu. Fara ajutoare de la parinti sau "sponsori".

Si ai acum un pasiv cat capul, pentru care muncesti.
Asta e. Acum doi ani, cand am facut aceste credite, nu se anunta criza.

Totusi, esti un nume cunoscut. Ai sustinut ziarul asta. Ai facut campanii de presa, vezi numai Cazul Loteria Romana. Nu s-au gandit sa-ti propuna o marire de salariu, sa te tina in continuare?
(emoticon hahaind copios) Nu!

Adica e ceva timp decat ai sosit in Bucuresti de la Ramnicu-Sarat! Nu ti-au facut nici o oferta, nimic?
Nu mi-au facut nici o oferta.

Esti un asset!
Chiar daca imi faceau, nu cred ca o acceptam.

Au investit bani in tine ani de zile!
Eu deja semnasem azi contractul cu Romania Libera.

Cat a contat, in decizia pe care ai luat-o, plecarea lui Liviu?
Decizia am luat-o inainte sa plece Liviu Avram. Plecarea mea nu are legatura cu el.

De cati ani lucrai la Coti?
La Coti lucrez din septembrie 2004, de cand a fost relansat.

Te-ai bucurat de libertate editoriala?
Da. La “Cotidianul” am petrecut cele mai misto momente din cariera mea de jurnalist de pana acum, adica am pornit de la un simplu reporter la Departamentul Social, am fost transferat de Cristi Grosu la Investigatii, apoi am inceput sa cresc.

Si ai crescut, ai crescut, ai tot crescut...
He-ha-hi. Sa nu vorbim acum despre gramajul meu. Adevarul este ca am avut si de la cine sa invat meserie. Aici ii multumesc lui Liviu Avram. Imi pare rau ca plec, dar simt ca e timpul de-o schimbare.

Pleci de la un mogul, Vantu, la altul mai mic, un mogulash, sa zic asa. Ai garantata in continuare libertatea editoriala?
“Mogulashul”… te referi la WAZ? Sau la actionarul roman?

Nu, WAZ este trust de presa serios, ma refer la Adamescu.
Nu-l cunosc pe dl. Adamescu, cum nu-l cunosc personal nici pe dl. Vantu. Mie mi-a placut sa-mi vad de treaba mea.

Tot pe investigatii o sa scrii?
Da.

Ce parere ai despre exodul de la Cotidianul?
Exodul are doua cauze, in opinia mea: prima e cea economica (reducerea drastica si haotica a lefurilor), iar a doua tine de venirea dlui. Nistorescu, care din prima zi a iscat o neintelegere / un mic scandal.

“Mic scandal”?
Totusi, ceea ce nu am vazut pe blogurile de profil: nu ati scris ca la Cotidianul s-au facut angajari. La investigatii au venit patru reporteri. La economic, unul.

Cine sunt?
De exemplu, Mihai Boer, Dan Coste si inca doi. Consider normal ca dl. Nistorescu sa-si aduca oameni noi, pe care ii cunoaste si cu care nu a mai lucrat.

Stii ca Contractul Colectiv de Munca pe Ramura Mass-Media restrictioneaza astfel de miscari. S-au desfiintat posturi si dupa aceea s-au reinfiintat in aceleasi sectii altele, sau cum?
Nu vreau sa intru in astfel de discutii tehnice. Sincer, la nici un ziar nu se respecta prevederile Contractului Colectiv de Munca.

Asa e, stim asta amandoi. Daca vrei sa te angajezi si pui conditia respectarii CCM, nu te mai angajezi.

STAREA PRESEI: Turcescu pe Twitter

STAREA PRESEI: Statistica Ant.com confirma - "Cotidianul" are o problema

STAREA PRESEI: "Cotidianul" in cadere lina

Statistica SATI claseaza in acest moment, in Trafic.ro, ziarul "Cotidianul" pe locul 17, in scadere fata de luna trecuta, in acelasi moment, in scadere saptamanala si in scadere saptamanala in statistica zi-cu-zi.

Vizioneaza aici statisticile "Cotidianul" pe ultimele 30 de zile

De la 1 august, momentul venirii lui Cornel Nistorescu in fruntea ziarului si cel al debutului scandalului poetului si editorului de carte Petru Romosan, ziarul a cunoscut o crestere minora de trafic, apoi si-a inceput scaderea.

Aceasta scadere nu este, deocamdata cel putin, brusca, dramatica, ci lenta, cu aparenta de constanta. O aparenta, pentru ca nu putem sa ne dam seama care este trendul general decat dupa mai multe luni, adica exact atunci cand se pune problema trecerii pe online sau inchiderii publicatiei.

Zilele de sambata si duminica sunt, pentru toate publicatiile, perioade de cadere in trafic. Sambata, 25 iulie, cu o saptamana inainte de inceperea Scandalului Romosan, "Cotidianul" a avut 27.190 de unici, cu 34.175 de vizite si 98.859 de afisari. O saptamana mai tarziu, sambata, 1 august, cand tocmai ca incepuse nebunia, te-ai fi asteptat la o crestere dramatica de trafic.

Nici vorba, grila SATI spune aceasta clar: avem de-a face cu o scadere: 26.355 - 33.134 - 87.939. Si peste inca o saptamana, sambata, 8 august: 25.524 - 32.348 - 83.171. Si peste doua saptamani, sambata, 15 august: 23.433 - 29.241 - 72.529. Sa punem cifrele unele sub altele, spre comparatie:

ziua - unici - vizite - afisari
1 august - 26.355 - 33.134 - 87.939
8 august - 25.524 - 32.348 - 83.171
15 august - 23.433 - 29.241 - 72.529

Scadere clara si constanta. Bine, poate ca ziua de sambata este neconcludenta. Ia sa vedem ce s-a intamplat, comparativ, duminica, 26 iulie, fata de duminica, 2 august, apoi 9 august si 16 august. Duminica, spre seara, intra de obicei multi vizitatori care au fost plecati din localitate in week-end si cifrele de trafic mai cresc:


ziua - unici - vizite - afisari
2 august - 28.945 - 36.361 - 103.471
9 august - 27.690 - 36.207 - 103.084
16 august - 24.122 - 30.819 - 83.843

Bine, poate ca suntem nedrepti si pe 13 iulie, duminica, avem un scor mai slab decat duminica, 16 august, cu o luna mai tarziu:

ziua - unici - vizite - afisari
13 iulie - 60.875 - 77.524 - 225.550

Nici vorba deci! Sa mergem in urma cu inca o luna, poate ca ne inselam noi si Cotidianul a mai avut si inainte astfel de scaderi firesti. Iata statisticile pentru duminica din mijlocul lunii iunie:

ziua - unici - vizite - afisari
14 iunie - 34.375 - 43.264 - 119.293

Incercam sa consumam toate posibilitatile de a fi incorecti fata de situatia acestui ziar, versiunea sa online. Poate ca este vorba despre o scadere tipica perioadei de vara. Haideti sa vedem ce trafic a avut Coti in duminica de dupa sambata indragostitilor:

ziua unici vizite afisari
15 februarie - 37.484 - 46.800 - 150.812

Dupa cum se poate observa, temerile noastre sunt neintemeiate: exista o usoara crestere fata de duminica din mijlocul lunii iunie, dar mult mai putin fata de cea din mijlocul lunii iulie.

Sa lasam acum statisticile din week-end, foarte scazute si sa facem, la intamplare, o comparatie intre statisticile analoge dintr-o zi din saptamana pe care o sa va rog sa o spuneti dumneavoastra. Cum? Ati spus joi? Bine. Ne ducem si in luna iunie, si in luna februarie a acestui an. Am auzit si datele soptite de dumneavoastra, s-a facut:

ziua - unici - vizite - afisari
19 februarie - 64.352 - 82.269 - 281.376
18 iunie - 58.782 - 73.687 - 217.195
9 iulie - 57.055 - 73.145 - 211.387
23 iulie - 51.520 - 66.078 - 193.320
30 iulie - 51.975 - 66.806 - 188.564
6 august - 49.223 - 64.611 - 187.737
13 august - 45.569 - 59.264 - 173.961
20 august - 44.869 - 58.496 - 167.991

Singura oprire a scaderii constante si dramatice a fost, culmea ironiei, joi, 30 iulie, fata de joi, 23 iulie, adica in joia dinainte venirii groparului "Cotidianului", Cornel Nistorescu. Pentru ca asa o sa-i ramana numele!

STAREA PRESEI: au dispărut blogurile de pe cotidianul.ro (Ionut Iamandi)

poate nu l-am mai accesat de ceva zile, dar constat că siteul cotidianul nu mai are niciun blog. ca şi în cazul oamenilor, unele bloguri au fost concediate, altele au plecat singure...

NOTA: Da, aseara, cand m-am uitat, erau. Acum nu mai sunt. Dupa ce au fost trimise tot mai in josul paginii, in dreapta, acum blogurile au fost (exact asa cum spune Ionut) concediate si ele.

Lucrul se vede clar pe site-ul "Cotidianul", unde acum pe coloana din dreapta, sub bannere, apare foarte multa albitura, exact cat inaltimea spatiului alocat anterior blogurilor. Nea Cornele, nea Cornele... Nu te-a invatat Cristoiu nici asta: spatiul tipografic este pretios si albitura (si pe print, si in virtual, ca si blank-ul pe post, este o greseala de neiertat)

UPDATE: Blogul lui Pavel Lucescu exista in continuare pe site-ul "Cotidianul". El poate fi gasit dand cautare in Google. Daca dai insa cautare pe Coti, nu. Ca si blogul lui Alin Fumurescu, de exemplu. Cum s-ar spune, acestea sunt ascunse la vedere. Tag-urile de gasire au fost scoase. In acest timp insa blogul lui Biju, de exemplu, este pe Catavencu de mai mult timp.

STAREA PRESEI: S-a dus iubirea. Gusa a rupt-o-n afaceri cu Vantu

Mai prin februarie sau martie, ma uitam la Realitatea TV si vedeam ca-l scosesera pe Cozmin Gusa (foto 2) de la naftalina. Tze sa fie, tze sa fie? Iaca aici un link frumos si manos la o stire HotNews, din care aflam ca Vantu a fost asociat intr-o firma cu Gusa.

Informatia a mai circulat, de la inceputul anului, prin media, dar, avand in vedere ca jurnalistii de investigatie azi sunt someri, ori sau apucat de alte meserii sau de afaceri, iar cei care inca mai sunt platiti de moguli nu sunt incurajati sa faca astfel de anchete, scroafa a ramas somnoroasa-n papusoi.

Acum aflam inca odata, cu declaratii de la actorii implicati, ca SOV a fost asociat cu Gusa. Poate ca asa se explica faptul ca Agathon, fostul ministru Dracula al Turismului, era invitat uneori chiar si pe doua posturi succesiv: The Money Channel si Realitatea TV. Ca sa nu mai vorbim ca de fiecare data rolul sau era determinant in emisiune si cu regularitate anti-guvernamental.

Conform informatiilor mele din Realitatea-Catavencu (stiti, pasarea aceea falfaitoare si oftatoare de prin birourile sefilor), ordinea de zi si planul emisiunii erau date peste cap aproape in ultima clipa, apoi erau schimbate cu altele, care musai necesitau prezenta in studio a unei persoane bine vazute din Kiseleff. Ceea ce am constatat eu, uitandu-ma la tembelvizor, este ca l-am vazut cam mult, in ultimele sase luni, pe acest domn Agathon.

Vantu si-a vandut deci, informeaza HotNews, participatia de 12.000 de euro de la firma lui Gusa, care trebuia sa obtina profit intre 150.000 si 300.000 de euro, arata HotNews. Neoficial, firma, care oficial se ocupa de consultanta si management in afaceri, ar fi fost in realitate cureaua de transmisie dintre PSD si Realitatea TV.

Acum, se pune intrebarea: de ce sa nu stai pana la sfarsitul anului, sa iei profit mai mare atunci? O explicatie posibila este ca SO Vantu s-a rupt de interesele politice PSD si/sau geoaniene, adica electorale.

Eu cred ca va fi interesant sa urmarim ce se va mai intampla in continuare pe sticla, pe Realitatea TV si Money Channel. Poate ca vor disparea papagali buni de gura, ca Gusa si Agathon. Poate ca nu.

Poate ca va continua campania anti-Basescu, asa cum se petrec lucrurile zilele acestea (chiar daca am trait s-o vad pe Andreea Cretzulescu cerandu-si aseara scuze de la Radu Berceanu in direct, pe post), insa fara invitarea vectorilor de opinie PSD, ori poate ca acestia vor fi schimbati cu altii, in functie de interesele razante, incrucisate sau paralele din PSD, vom vedea.

InPolitics afirma deja ca a inceput o noua era, in care Realitatea TV va deveni tot mai pro-Basescu. Site-ul face conexiuni interesante, insa greu de verificat: criza din Realitatea-Catavencu ar fi luat sfarsit acum, odata ce acest grup nu va mai da cu bazooka, lent, treptat, insa tot mai vizibil in Traian Basescu.

Asa s-ar explica investitiile anuntate de Emil Hurezeanu, in scrisoarea adresata ieri angajatilor, cum anunta si Tiberiu Lovin, si Petrisor Obae. Teoria InPolitics ar fi ca, odata ce trustul lui Vantu nu mai da in Basescu, criza financiara a acestuia s-a terminat.

Este o teorie parsiva. Ea presupune ca defapt niciodata trustul lui Vantu nu a fost rentabil si ca, pe undeva, in acesta intrau banii din afara. Cand a inceput sa dea in Basescu, robinetul s-a inchis si s-a intrat in criza. Acum acelasi robinet se va redeschide, si gata criza! Eu ma indoiesc ca este vorba despre acest lucru, atunci cand vorbim despre felul in care face Vantu investitii. Iata in continuare la ce anume ma refer.

Intru dispretul total fata de angajati

Acesta este Sorin Ovidiu Vantu. Dar nu numai atat: asa sunt tot mai multi patroni. Politica aceasta, care se vede in excelentul interviu pe care i l-a luat tot ieri Petrisor lui Vantu, nu este inventia afaceristului romascan, devenit acum mare bashtan. Altii mai importanti l-au invatat pe SOV sa calce in picioare oamenii.

Cei interesati ar putea sa citeasca o carte foarte buna, "Capcana globalizarii", Editura Economica, 1999, scrisa de jurnalistii germani Hans-Peter Martin si Harald Schumann, trecuti prin ciurul si darmonul "Der Spiegel" si "Tageszeitung", care inca din anii '90 atrageau atentia ca marile corporatii au ales sa isi eficientizeze afacerile concediind angajatii. Recomand cu caldura citirea, de exemplu, a subcapitolului "Milioane de victime de dragul pietei mondiale" (pag. 166-170).

Ce mai conteaza faptul ca in unele tari aceasta intra in contradictie flagranta cu legislatia locala? Acesti potentati, care au avioane Jumbo Jet personale si consuma la o sedinta de consiliu de administratie mancare, bautura si trabucuri in valoare echivalenta in bani cu cat cheltuie toata familia mea intr-un an, considera ca nu sunt obligati sa respecte nimic.

Nici o lege nu-i opreste. Ba, mai mult, cumpara politicieni ca acestia sa faca legile pentru interesele lor. Daca se poate, sa nu mai plateasca nici taxe, nici impozite si sa-si dea afara angajatii exact cand vor ei.

Praf in ochi

Cat despre miscarile spectaculoase anuntate de Vantu, cu infiintarea unei noi statii in Basarabia, a catorva locale prin tara, eu cred ca acestea sunt praf in ochi. Anul trecut Realitatea TV infiinta doua statii, una in Spania si alta in Italia, de care s-au ales praful si pulberea.

Partea cu "Cotidianul", "[...]evident că voi susţine "Cotidianul", dar nu mai investesc în dezvoltarea ziarului[...]", inseamna ca acest ziar este pe targa. Partea cu Sergiu Toader (foto 3) (si aici ma despart de Andrei Gheorghe, care l-a criticat) este asa: venirea lui Sergiu poate ca e singurul lucru cu adevarat bun.

Unde s-a dus, Sergiu a realizat produse premium. Fostul meu coleg de reportaj special de la EvZ si-a facut ucenicia in ale televiziunii la stirile lui Adrian Sarbu, apoi, de cate ori a fost manager al unei televiziuni, pentru Voiculescu sau Vantu, aceasta s-a ridicat.

Revin. Eu ma rog acum, sincer o spun, ca la finalul acestui an sa se gaseasca un alt afacerist care sa cumpere marca aceasta, "Cotidianul", sa editeze in continuare aceasta publicatie nobila, pentru ca intr-o zi aceasta sa scoata din nou capul. Altfel...

STAREA PRESEI: Cornel Nistorescu "a venit". La ce?

Na, ca m-am razgandit. Ovidiu Simonca, fostul meu coleg de la BBC, a publicat un foarte bun interviu cu fostul jurnalist Cornel Nistorescu. Ideea de baza pe care vrea nea Cornelush sa ne-o transmita in acest interviu este: "Am venit!". Adecatelea: m-am intors, graurilor, sunt eu, Semaka si am venit sa va sparg pe toti cu meseria pe care o voi preda.

Iata portiunea de interviu unde Cornel Nistorescu delireaza acest fapt:

In toată povestea asta, a venirii mele la Cotidianul, se spune că sînt numai anti-Băsescu, că sînt prea bătrîn, că nu-s bun. De fapt, îi încurc. Şi tuturor le spun un singur lucru: Am venit! Jucăm pe piaţă şi facem gazetărie! Nu mai stau deoparte.

Eu cred ca problema nu este, in meseria aceasta, nici de varsta, nici de nimic. Domnul Nistorescu, dupa parerea mea, nu are deloc o problema cu varsta. Nimeni nu spune ca Nistorescu n-ar fi bun, in cazul in care nu ar fi dominat de umorile si interesele sale.

Mai consider ca Nistorescu nu incurca pe nimeni, in afara de propria sa persoana. Jurnalistul de altadata Cornel Nistorescu a fost inghitit aproape complet de papusica pusa de Vantu la "Coti", ca sa le dea cu toroipanul drept in crestetele capetelor catzavencilor si celorlalti incomozi din zona aceea de trust.

A venit Nornel Cistorescu? Nu mai sta deoparte? Personal, pe mine ma deranjeaza din doua puncte de vedere: strica un brand la care tineam si nenoroceste oameni. In rest, ma lasa complet rece. In curand, o sa danseze singur pe mese in hala aia mare. Si nu, pana acum nu a stat deoparte: nu a vrut nimeni sa-l bage-n seama, sa-l puna-n fruntea bucatelor.

Mai pierd timpul cu ideile vehiculate de Nistorescu doar dand inca un citat. Intr-o foarte buna tactica conflictuala, Simonca, cel care a fost unul dintre cei mai buni intervievatori de la BBC, din generatia mea, impreuna cu Carol Sebastian si Dan Tapalaga, il face pe Nistorescu sa spuna ca viitorul "Cotidianul"...

... Va fi împotriva tuturor celor care nu-şi fac datoria sau sînt iresponsabili, care nu se potrivesc cu locul pe care îl ocupă. Istoria României ne învaţă că acela care îşi pune obrazul în numele cuiva greşeşte amarnic. N-am avut norocul unor oameni politici pentru care să ne putem pune obrazul necondiţionat şi în avans. Asta-i lecţia pe care am învăţat-o. Am dat un „cec în alb“ lui Traian Băsescu, pentru Primăria Capitalei, în 2000, şi am greşit amarnic. Regret amarnic.

Domnule Nistorescu, oamenii de onoare au coloana vertebrala sa-si puna oricand considera de cuviinta obrazul pentru cineva, inclusiv pentru politicieni. Eu mi-am pus obrazul, de-a lungul timpului, pentru Tariceanu (si am gresit, iar atunci am spus-o), ca si pentru Basescu (si deocamdata consider ca nu am gresit, si iar o spun).

Am greşit. Ar trebui să mănînc ziarul ăla, să-l înghit bucăţică cu bucăţică, pentru a putea să-mi şterg greşeala. Traian Băsescu, în Bucureşti, a făcut dezastru, n-a fost primar, a fost un administrator fantezist. Am greşit.

In primul rand, daca nu faceti o figura de stil, oricare ar fi aceasta (metafora, hiperbola, comparatie etc.), nu aveti dreptul sa vorbiti in spatiul public cu ăla, decat daca tineti cu orice pret sa va descalificati.

Daca discutam despre Traian Basescu: probabil ca vreti sa va luati de mana cu Mircea Badea, probabil ca dumneavoastra prin Bucuresti conduceti cu ochii inchisi (poate ca de-aia facurati accident), de nu vedeti ca, in timpul mandatelor lui Basescu si Videanu in orasul acesta s-a facut cat nu s-a facut in ceilalti zece-unsprezece ani dinainte.

Administratorul asta fantezist de care pomeniti era de gasit in creierii noptii, verificand nivelarea asfaltului pe Magheru, la Romana, iar urmasul lui a facut sa mearga treburile in Capitala ca motorizate. Aceasta pana a venit prietenul dumneavoastra, Sorin Oprescu, care, exact asa cum am prevestit, nu face absolut nimic.

Nota: Pentru Ovidiu Simonca am un respect aparte, despre care putini stiu ca exista. Este un tip interiorizat, sensibil. Paradoxal, seamana cu personajul Seful, din filmul "Zbor deasupra unui cuib de cuci". Intr-o dimineata, am ajuns pe la 5:30 a.m. in redactie la BBC, ca sa intru in tura.

Am dat peste Ovidiu, un galigan smead, cu parul ciufulit, cu ochii stralucind, vanzolindu-se cu niste benzi de magnetofon atarnate de gat.

Nu intra in tura, aveam alt editor coordonator, care inca nu venise. Eram dezorientat. "Ce faci, frate, la ora asta?" - l-am intrebat.

"Interviul saptamanii!" - mi-a spus, din cale-afara de fericit. "Si ce faci cu benzilea acelea de mag la gat. Vrei sa te spanzuri? Si, daca da, de ce esti asa fericit?"

"Eu fac interviurile pe banda de magnetofon, e mai frumos asa!" "Nu e mai simplu sa lucrezi in calculator, folosind Cool Edit Pro? Terminai de mult timp!" "Nu! E mai frumos asa!" "De la ce ora esti aici?" "De la 11 seara!". Acesta este Ovidiu Simonca, un jurnalist pasionat de ceea ce face. Chapeau bas, batrane!

STAREA PRESEI - INTERVIU Costi Rogozanu : Nu m-a adunat nimeni de pe strazi!

Vizibil marcat, dar in acelasi timp preocupat de editia de maine a ziarului la care inca lucreaza, Costi Rogozanu mi-a declarat ca pleaca de la "Cotidianul" de la 1 septembrie, prin acordul partilor.

Am aflat despre intentia sa de pe site-ul lui Tiberiu Lovin si cel al lui Mihnea Maruta, in ordinea in care le-am dat cu link. Costi se pregateste de o colaborare cu Divizia F5, adica, cum s-ar spune, pleaca de la "Cotidianul" in exil in interiorul Grupului Realitatea-Catavencu. Deocamdata, pana cand o sa inceapa sa-si caute ceva job. Dar Pablo Neruda a stat in exil in Capri.

Pleci de la Cotidianul?
Da. De la 1 septembrie.

In ce fel? Prin acordul partilor?
Altfel ar fi fost un preaviz mai lung, asa ne-am inteles si o sa plec de pe 1 septembrie.

Care sunt cauzele pentru care pleci?
Nu vreau sa comentez. S-a scris cam tot, deci nu vad ce s-ar mai putea spune.

Avand in vedere cum te-ai exprimat acum, inseamna ca exista o legatura intre ce s-a scris si cauzele pentru care pleci.
De bine nu plec. Mie nu mi-e bine, deci e o decizie normala.

Cornel Nistorescu, intr-una dintre primele sedinte de la "Coti", ti-a atras atentia ca tu ar trebui sa taci, ca el te-a facut jurnalist, el te-a luat de pe drumuri. Te-a deranjat?
Mi-a spus ca el m-a adunat de pe strazi.

Te-a deranjat, Costi?
Eu la "Evenimentul Zilei" eram absolvent de facultate si am avut primul job. Daca vrei sa privesti asa: un student amarat care tocmai a terminat facultatea si-si cauta un loc de munca, e normal, poti sa zici ca l-ai adunat de pe strazi. Dar eu cred ca am muncit pentru asta, nu m-a adunat nimeni de pe strazi!

Ce faci in continuare?
Deocamdata nu pot sa imi caut de lucru, pentru ca si acum sunt ocupat, incerc sa termin ziarul si nu am apucat sa vorbesc cu prea multa lume. Am o propunere de colaborare de la Divizia F5 a Grupului. Dar o sa caut un job, pentru ca trebuie sa mai si traiesc, nu?

STAREA PRESEI: Gramatica pe intelesul lui Cornel Nistorescu

Una dintre greselile gramaticale foarte frecvente care se face in presa de astazi este punerea virgulelor in exces, acolo unde trebuie si acolo unde ni se pare noua ca trebuie. De exemplu, inainte si dupa complementul circumstantial de timp, cand acesta este dupa predicat.

Complementul circumstantial nu se desparte de predicat cu virgula decat facultativ, atunci cand se afla in fata predicatului, pentru sublinierea importantei circumstantialitatii in sine:
Astazi, scriu despre greseli de gramatica in saraca presa romana.
Dar nu intotdeauna. Uneori, accentuarea prin despartirea cu virgula nu este necesara:
Astazi scriu din nou despre greseli de gramatica in saraca presa romana.
Cand este dupa predicat, circumstantialul nu se pune intre virgule:
Deputatul PDL Mihail Boldea a declarat marti ca a depus o plangere penala[...]
De altfel: nici un complement, nici circumstantialele, nici oricare dintre celelalte tipuri de complement, nu se despart de predicat prin virgula, cu exceptia pomenita anterior: in fata predicatului, facultativ, circumstantialele.

Cotidianul nu face exceptie, asa cum se vede urmand acest link, dar si in print-screen-ul dat, facand aceasta greseala gramaticala. Ce, ba, tu esti mai destept? - voi fi intrebat de catre managementurile reunite ale organelor de presa clasice, precum EvZ, Cotidianul, Adevarul sau Gandul.

Stimate managementuri, in acest moment, in Romania, presa ofera produse subculturale pentru proli si inca nu au inceput sa apara produse culturale pentru stratus, pentru ca acesta este plin si el de agramati.

Raspunsul meu, ca sa revin, este simplu: nu, nu sunt mai destept, dar prin clasele V-VIII, cand se cam invata gramatica limbii romane, tata m-a pilotat elegant, din umbra, terminand cu o sesiune prelungita de analize gramaticale dupa "Amintiri din copilarie", inainte de Treapta I.

Acest fapt se petrecea la finalul anilor '70, cand aparatul de partid decisese ca este bine ca in scoli sa se formeze oameni care sa stie mai putin umanioare, ca sa fie mai putin culti, ca sa nu aiba repere intelectuale, ca sa fie mai supusi. Politica aceasta, intr-un fel sau altul, a continuat pana azi.

Acesti oameni, ca si copii lor, iesiti din sistemul nostru de invatamant acultural, care cunoaste destul de sumar aceste lucruri lipsite de importanta practica, din care nu se face bani, precum ortografia, ortoepia, sintaxa si morfologia, s-au inserat intr-a societatii romanesti vascularizatie.

Azi sunt si in presa, inclusiv in conducerile publicatiilor precum "Cotidianul". Ion Cristoiu marturiseste inca din anul 2004, iar noi vedem ca are dreptate: Cornel Nistorescu nu stie gramatica.

Altfel nu ar permite o asemenea gafa in ziarul pe care, asa cum arata Tibi Lovin, l-a transformat in blogul sau.

Ca si altii face la fel, iar astfel greseala, prin repetitie, regula devine, ba chiar ordin de serviciu, pentru nerespectarea caruia poti intra in colimatorul "managementului" - nu ma intereseaza. Sunt propriul meu manager.

STAREA PRESEI: Turcescu pe Twitter

STAREA PRESEI: Cotidianul - recviem pentru un ziar (Liviu Antonesei pentru RomaniaLibera.com)

Deşi deplîngeam săptămîna trecută evoluţiile de la „Cotidianul” provocate de paraşutarea intempestivă în fruntea redacţiei a d-lui Cornel Nistorescu, în sinea mea, mai păstram totuşi un sîmbure de speranţă – mă gîndeam că nu se poate duce naibii totul, că nu poţi „strica” complet un ziar, cel puţin nu aşa de repede.

Dar se poate! Mai întîi, a continuat demantelarea echipei, pierderea cea mai importantă fiind plecarea d-lui Liviu Avram, redactor şef-adjunct, dar şi mai grav, cel mai bun jurnalist de investigaţie pe care l-a avut ziarul acesta vreodată şi unul dintre cei mai buni din întreaga presă românească.

Ieşenii nu foarte tineri îşi mai amintesc performanţele sale din presa locală de la începuturile anilor nouăzeci, iar publicul românesc l-a apreciat constant după opţiunea pentru presa centrală. La „Cotidianul”, era cel mai vechi membru al redacţiei şi cel care asigura, prin echilibrul său şi prin luciditatea sa, echilibrul de ansamblu al ziarului, într-o perioadă în care nu e deloc uşor să poţi face asta.

E o pierdere chiar mai mare decît a tuturor comentatorilor luaţi laolaltă – un comentator mai găseşti (există ofertă de scriitori care vor să facă şi ei un ban), dar un veritabil jurnalist de investigaţie se formează foarte greu.

La fel de greu ca şi un agent de informaţii bun! Din păcate, deocamdată, ziarul nici nu şi-a găsit nici măcar comentatori, astfel încît noul director trebuie să scrie zilnic, iar pe ediţia electronică chiar de mai multe ori pe zi, semnînd uneori cu iniţiale! Nu scrie mereu prost, pentru că la origine dl. CN este un jurnalist bun!, dar scrie mereu tendenţios.

Ba chiar găseşte de cuviinţă să se răfuiască, fie anonim, fie sub semnătură proprie, fie sub iniţiale, cu cei plecaţi sau cu cei care şi-au exprimat dubiile în legătură cu capacitatea sa de a relansa ziarul, ceea ce, oricum ai lua-o, un director nu se cade să facă.

Între „prospături”, la echipa de comentatori, înregistrez apariţia d-lui Marius Ghilezan, cu reputaţie, în presa bucureşteană, de mercenar perfect. Cînd îi pierzi pe Mircea Dinescu, Emil Hurezeanu, Doru Buşcu, Alin Fumurescu, Daniel Vighi etc şi pui mîna pe dl. Ghilezan, nu mi se pare să se fi dat cine ştie ce lovitură!... citeste tot aici

STAREA PRESEI: Cu foarfeca prin Cornel Nistorescu

Asa cum se poate observa aici, Cornel Nistorescu se afla in plin acces de antibasescita acuta, intors cu cheita de patronul sau. Cateva zile i-am ignorat crizele de nervi, mascate cu greu in scurte si violente diatribe editoriale, fara argumente valide, dominate de imprecatii gangave si tegumente galbene, mirosind a cascaval Penteleu si a lipsa de gandire sistemica.

Ieri, sange pe peretii online in Cotidianul: Cu foarfeca prin ziare. Anticomunistul V. Tismăneanu - un activist comunist devotat este un work in progress, dupa cum am impresia, in care dl. Nistorescu isi propune sa demonstreze un fapt banal, cunoscut de toata lumea: ca, pe vremea comunistilor, Vladimir Tismaneanu a devenit, din fiul lui Leon Tismaneanu, profesor la Academia "Stefan Gheorghiu", exact cine a fost si cine este si acum, de cand a plecat din Romania, eliberandu-se de dictatura.

Cornel Nistorescu face un lucru pe care l-am mai vazut in "Romania mare", probabil si cu Tismaneanu. Mai nou, intr-un context deplorabil, a facut un astfel de atac "Jurnalul National", dupa un anumit moment de la finalul anului 2006, cand CV Tudor si cu acolitii sai politici fluierau in Parlament denuntarea comunismului.

Nistorescu publica texte, care sa demonstreze ce culturnic al comunistilor era aparatorul democratiei de astazi Vladimir Tismaneanu. Versiunea romaneasca la uite cine vorbeste. Este un gest publicistic caduc, stupid, care ma plictiseste si nu-mi spune nimic nou. Aceste lucruri, si nu numai in privinta lui Vladimir Tismaneanu, sunt binecunoscute si arhidiscutate.

Scopul meu, acum si aici, nu este sa-l apar pe Vladimir Tismaneanu. Acesta insusi a scris si a vorbit foarte mult despre faptul in sine. Mi s-ar parea si imund sa o fac. Ii admir cursivitatea ideilor si sunt de acord cu directia politica spre care merg acestea, de cand a parasit Romania comunistilor si pana astazi.

Cred ca voi spune o banalitate, insa risc si o fac: orice om are dreptul sa-si revina. Gheorghe Calciu-Dumitreasa si-a revenit de trei ori, daca nu gresesc. Intr-o conjunctura tragica. Tismaneanu a plecat din tara si de atunci este consecvent, isi sustine aceleasi idei. El s-a eliberat de doctrina comunista si de gandirea de ultra-stanga. Dincolo de aceasta, fiecare om este raspunzator, pentru propriile sale vinovatii, in fata propriei sale constiinte, iar judecatile noastre exterioare sunt superficiale.

In acest timp, Cornel Nistorescu face, folosind ziarul in fruntea caruia s-a cocotat, un soi de hagiografie inversa ieftina si revansarda. Spre deosebire de cel pe care incearca sa-l incondeieze, el, in loc sa-si revina pe vremea comunistilor si sa ramana consecvent, si-a pervertit progresiv discursul public, incepand din anul 1990, cand parea un reprezentant de frunte al presei independente, un oponent al Regimului Iliescu, pana astazi, cand da in Basescu si se viseaza, pentru acest act parapublicistic natang, eroul Natiunii.

Operatiunea lui Nistorescu nici macar nu are legatura cu moralitatea (prezenta sau absenta) la Vladimir Tismaneanu. Putin ii pasa lui nea Cornel de aspectele morale si de dilemele de constiinta ale unuia sau altuia, ale mele, ale lui Tismaneanu sau ale lui Neculai din Combinat.

Asa cum am mai explicat, scopul lui Nistorescu este simplu si face parte din planul electoral anti-Basescu din aceasta toamna: dati in apropiatii lui Traian Basescu, sapand astfel la radacina credibilitatii acestuia, ca, daca dati direct in el, il victimizati si ii creste cota.

Dupa cum se observa aici, este un nou gest disperat al adversarilor politici ai lui Basescu, care continua sa fie favorit pentru Prezidentialele din aceasta toamna. Defapt, exista o multime de spume care vor aparea in continuare pe buzele multor oameni, la unii in mod surprinzator, pe masura ce ne apropiem de actul electoral propriu-zis.

Ce scrie Nistorescu nu ma surprinde. Va continua. La fel de gangav. Nu are argumente. Nu este vorba despre Tismaneanu aici, ci despre Basescu. Pe masura ce va continua aceasta campanie stupida, sansele lui Traian Basescu de a fi reales vor creste progresiv. Toamna este aproape si ne vom convinge toti de acest fapt in curand.