Dupa 90 de ani, trei luni si trei zile de viata, tata a plecat putin intr-o lume mai buna. Pe cea de aici a dovedit-o, trecand de toate relele si peste toate nenorocirile, fie ele criza din '30, razboiul al doilea, foametea de dupa, cu venirea comunistilor, obsedantul deceniu, obsedantele sase decenii, Revolutia din Decembrie 1989 si mizeriile sale tipice, bolile, oamenii care l-au parasit si cei care au plecat si ei sa se odihneasca.
A fost director de liceu si profesor de limba si literatura romana, unul atat de prestant, incat nici acum nu-i este uitat numele in oras, azi, intr-o lume in care oamenii de calibrul sau probabil ca sunt dati afara "pentru incompetenta".
A scris proza si analize literare, pe care nu ma las pana nu le public.
Ramane cum am stabilit, batrane domn: "MAESTRE, NU TE VOI UITA NICIOADATA".
luni, 18 mai 2009
Maestrul meu s-a dus sa se odihneasca
Abonați-vă la:
Postări (Atom)









