Asa cum se vede aici, Elena Gheorghe va exporta la Moscova, in prima semifinala, mitul ielelor. Unul dezbracat de mit, ca in serialul "Hercules", cu Kevin Sorbo, care la un moment dat, prin peregrinarile sale zapacitoare, se intalneste si cu Xena, Printesa Razboinica din celalalt serial de mare caracter.
Ei bine, cam asa si cu aparitia Elenei Gheorghe la Eurovision, editia moscovita. "Miercuri seara, o mare parte din grijile delegaţiei române la Eurovision s-au risipit, odată cu sosirea unui element foarte important din scenografia show-ului Elenei.
Este vorba despre "un imens tron care, alături de costumaţie şi grafică, face parte din interpretarea modernă a mitului ielelor, conceptul reprezentaţiei româneşti pe scena din Olympiysky Arena", arata TVR, pe site-ul sau.
La prima repetiţie, din cauza faptului că acest tron era încă reţinut în vamă, Elena a folosit un simplu scaun, însă acest lucru nu se va mai întâmpla vineri, la cea de-a doua repetiţie.
"Tronul ielelor" este o piesă impunătoare care, chiar dacă este confecţionată din poliuretan şi fibră de sticlă, are un suport metalic ce face ca întreaga piesă să depăşească 100 de kilograme.
Ce-or fi zis rusii-n mintile lor? Ca vrem sa dam vreun atentat pe scena Eurovision! Tehnicienii din culise vor avea dificila sarcină de a introduce în scenă şi de a evacua acest tron în numai câteva secunde, lucru destul de greu de făcut. Hai, mama, ce distractie!
Tronul are un sistem interior de rotaţie ce permite ca în timpul reprezentaţiei să se schimbe în funcţie de regia show-ului. Poate s-o transforma in halicopter de lupta! Transportul de la Bucureşti la Moscova a fost asigurat de către compania Shenker România, partenerul Televiziunii Române pentru concursul Eurovision 2009.
Ce sunt in realitate ielele
In mitologie ielele, asa cum se poate citi pe larg aici, sunt...
... descrise ca niste fecioare zanatice, cu o mare putere de seductie si cu puteri magice, avind aceleasi atribute ca Nimfele, Naiadele, Dryadele, sau chiar si ca Sirenele. Ielele locuiesc in vazduh, in paduri sau in pesteri, in munti, pe stinci sau pe maluri de ape, in balarii sau la raspintii, scaldindu-se adesea in izvoare.
Se crede despre ele ca apar in special noaptea la lumina lunii, rotindu-se in hora, in locuri retrase - poieni silvestre, iazuri, maluri de riuri, rascruci, vetre parasite sau chiar in vazduh, dansind goale, numai cu sinii goi (n.n.: atentie, dl. Manoliu, neaparat fetele trebuie sa apara pe scena topless), cu parul despletit, mai rar cu vesmint de zale sau infasurate in valuri transparente si cu clopotei la picioare;
dansul lor specific este hora (n.n.: astept cu nerabdare hora Balkan Girls); locul pe care au dansat ramine ars ca de foc, iarba nemaiputind creste pe locul batatorit, iar crengile copacilor din jur fiind pirlite (n.n.: Dumnezeule, astia vor sa dea foc la Olimpyisky Arena!); mai tirziu, cind iarba rasare din nou, culoarea acesteia este verde-intunecata, nu e pascuta de vite, iar terenul devine prielnic inmultirii ciupercilor din specia "lingura zinei".
Ielele apar uneori cu trup, alteori sint doar naluci imateriale, cu aspect iluzoriu de tinere femei vesele; de obicei, folclorul le reprezinta tinere si frumoase, voluptuoase si seducatoare, nemuritoare, zburdalnice pina la delir, vindicative si rele, fara a fi totusi structural malefice.
Ielele vin fie in numar nelimitat, fie umbla in cete de sapte, uneori chiar 3, in acest ultim caz (raspindit in Oltenia), legenda le considera fiicele lui Alexandru Machedon si le numeste Catrina, Zalina si Marina.
Vom vedea ce legatura este intre miticele iele si fetele balcanice ale lui Romel de la Bucuresti (cum le spun basarabenii romanilor la lucru, in Italia), ca in acest moment mare lucru nu pricepem din toata aceasta poveste.
Cum va fi reprezentatia Elenei"Un fum gros, din care apar dansatoarele, care rotesc o imensă stâncă, ce se transformă într-un jilţ în care stă Elena. De aici, începe interpretarea vocală, susţinută de o coregrafie care, împreună cu grafica, readuce în atenţie mitul ielelor.
Este mitul pe care Elena speră să îl transforme în realitate şi, aşa cum ielele îi vrăjesc pe muritorii care le privesc dansând şi cântând, aşa şi Elena intenţionează ca, alături de colegele de scenă, să atragă publicul şi să îl facă să voteze pentru România.
Nu, nu ne-a facut nimeni o lobotomie, citam din randurile minunate scrise pe site-ul TVR. De altfel, jurnaliştii prezenţi s-au arătat surprinşi de acest mit şi de conceptul original cu care se prezintă ţara noastră în acest an la Eurovision.
Sincer, si noi suntem surprinsi, foarte original, zau. Aşa cum a declarat şeful delegaţiei, Dan Manoliu, în conferinţa de presă de azi, în afară de unele reglaje la sonorizare, repetiţia a decurs foarte bine. Toate cerinţele făcute de România au fost îndeplinite, urmând ca şi sonorizarea să fie pusă la punct până la repetiţia următoare.
Şi de data aceasta Elena a fost rugată să cânte pentru jurnalişti, care mai apoi au făcut coadă să facă fotografii şi să obţină un autograf de la ea.
Tinem minte ca si anul trecut a fost cineva care a dat autografe cam la fel. Şi această sesiune a durat atât de mult încât, spre regretul jurnaliştilor, organizatorii au trebuit să intervină şi să o oprească pentru a permite începerea conferinţei următoare.
INCERC (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor) si CNRRS (Centrul National de Reducere a Riscului Seismic) au publicat inregistrarile obtinute la seismul din 25 aprilie 2009. 
Postări
