STAREA PRESEI: Criza jurnalismului si deficitul democratic (Mihail Neamtu)

"[...]Care sunt subiectele subreprezentate în dezbaterea televizuală? Arareori vedem documentare despre costurile şi cauzele birocraţiei pletorice, ale demografiei negative, ale sistemul de pensii, violenţei stradale, crizei familiei, remanenţei mentalităţii comuniste, a resurgenţei fundamentalismului secular sau teologic, ş.a.m.d.

Sunt teme care se cuvin discutate acordând prioritate raţiunii, îndepărtând duplicitatea morală, stimulând patosul pentru adevăr şi ridicând ştacheta teoretică a jurnalisticii autohtone.

Numai dezbaterea serioasă vizând termenul mediu şi lung va atrage fidelitatea cititorilor: abonamentele la ziar cresc după ce credibilitatea e testată şi, astfel, clientul primeşte garanţia că un produs quality nu se va transforma subit într-o foaie de manipulare ori scandal. Cât de des, însă, regizează televiziunile noastre întâlnirea între deontologie şi profesionalism, între competenţa experţilor şi interesul popular?

Fără să evalueze tot spectrul de manifestări al presei româneşti, un spectator atent al mass-media va sesiza transformarea unor platforme de dezbatere în tranşee electorale. Criza financiară a mai scos la iveală modul în care diferite canale de presă funcţionau sub standardele minime de eficienţă economică şi calitate profesională.

Reducerea salariilor a determinat un număr de simbriaşi să-şi schimbe rapid gustul şi convingerile doctrinare. O minoritate chiar şi-a radicalizat tonul, acceptând prostituţia în direcţia tabloidală. Este doar un început, căci independent de recesiunea economică a anului 2009, jurnalismul se află într-o criză mondială generalizată impusă de voga noilor tehnologii. Una dintre prognoze spune că nu va fi salvată decât presa care va găzdui comentarii proaspete, competente, deopotrivă accesibile şi sofisticate.

Cum se pregăteşte România pentru această revoluţie? Deocamdată, ne mişcăm în ceaţă. Identitatea incertă a presei quality nu ţine de-o tulburare acneică, ci are un un aer premeditat. Urmăriţi recurenţa aceloraşi figuri, mascote, umbre şi năluci în studiourile Radio-TV.[...]"
citeste tot eseul lui Mihail Neamtu aici

POLITICA: Marian Vanghelie umbla cu aluzii despre butoane

La şcoala de vară a tinerilor social-democraţi de sâmbătă, Marian Vanghelie, liderul agramat al PSD Bucureşti, a ameninţat că va face uz, în campania electorală, de unele informaţii compromiţătoare la adresa lui Traian Băsescu. Mi-este greu să inteleg ce treabă au Internele cu Băsescu, când teoriile compromitătoare referitoare la presedinte se duceau până acum spre Navrom Anvers, deci spre posibile arhive CIE/SIE.

Vanghelie a spus sâmbătă că arhiva "Doi şi-un sfert" (serviciul de informatii al Ministerului de Interne) conţine şi informaţii compromiţătoare despre Elena Băsescu şi Elena Udrea, pe care le va face publice. Hai, ma lasi! Si despre catelul lui Udrea si motanul EBa-ei nu?

Acum, Vanghelie parcă dă înapoi. Nu mai susţine că ştie unde a ajuns arhiva "2-si-1/4", nici că ar şti că aceasta ar conţine lucruri compromiţătoare despre cineva si sugerează că ar fi făcut un pamflet. Poate un parfeu.

Eu cred ca aceasta poveste este o diversiune. Intai, s-a zvonit ca Sorin Oprescu (calul troian al PSD in Bucuresti, care de un an si trei luni, ca primar general al Capitalei, nu face absolut nimic) ar urma sa scoata dosarul de la Securitate al lui Traian Basescu. De parca Oprescu ar avea acasa, vezi doamne, vreun dosar.

In acel moment, m-am gandit sincer ca un astfel de fals dosar i se si poate fabrica lui Traian Basescu de catre adversarii sai politici. Asa cum i se poate fabrica oricui, in timp ce adevaratii patati se dau lebede albe prin Romania.

Acum, vad ca PSD il foloseste pe liderul sau limbut pe post de gigafon, pentru o operatiune de dezinformare in curs de desfasurare: dupa prima salva trasa de Vanghelie, Dan Nica a reactionat ambiguu, spunand ca este vorba despre un banc. A urmat a doua salva, unde Marian Vanghelie a dat impresia ca da inapoi.

In schimb, a facut un pas inainte: nu este banc, e pamflet. In cateva ore probabil ca vom afla ca pamfletul a fost fabula, evident dupa ce un alt lider PSD, de exemplu Adrian Nastase, o sa ne spune la fel de ambiguu ca a fost vorba despre o cimilitura. Si tot asa.



Deja, din masa ovalizata de dupa Realitatea de la ora 11:00 s-a desprins duhul manipularii. Invitatii Cristinei Sincai in studio: Cristian Adomnitei (PNL), Ion M. Ionita de la Adevarul lui Riciu, Aurel Cornea, lider sindical din invatamant si profesorul Alfred Bulai.

Deci: un adversar politic direct al lui Basescu si al PD-L; un jurnalist de la ziarul adversarului politic al lui Basescu, Dinu Patriciu; un lider sindical care by default iti critica la Basescu pe teme de invatamant; un respectabil profesor universitar apropiat de PNL, fost sef al Strategiilor Guvernamentale in Cabinetul Tariceanu.

Ce sa asteptam de la aceasta discutie pe sticla? Inca o executie televizata a lui Traian Basescu. In care moderatorul lanseaza intrebari aberante, p'afariste, care incep cu "sa incercam sa ne dam cu parerea", ori "haideti sa lansam ipoteze".

Urmeaza la ora 15:00 "Fabrica", inca o executie publica. A treia executie publica va fi la ora 16:18, in "Deschide Lumea". Dupa ce vor inchide lumea, vor pune punctul pe zi de la orele 18:50.

Apoi vor da cu parfum de "Realitatea te priveste" de la 20:05 si vom intra in "Ora de foc" la 21:30. In toate aceste emisiuni se vor perinda aceiasi invitati specializati in executii publice. In fiecare emisiune, in studio, prin telefon sau in medalion, va fi cate un reprezentant al punctului de vedere pro-basescian.

Astfel, bosii Realitatea TV vor considera ca au caderea sa afirme ca au fost obiectivi, apoi vor incepe implacabil macelul tv. De ce asa? In primul rand, pentru ca atunci cand scorul pro-si-contra un subiect, intr-o dezbatere, este de trei la unu, din start cei trei isi impun punctul de vedere, chiar si numai prin simplul fapt ca moderatorul, si el foarte obiectiv, nu-i asa?, le aloca celor trei de trei ori mai mult timp pentru exprimarea de argumente in favoarea uneaia dintre pozitii decat celui invitat sa fie chelfanit.

Ca sa nu mai vorbim despre moderatori agresivi, care fac ca scorul sa fie patru la unu si care iau singuraticului reprezentant pro-basescian, de regula, vorba din gura la cateva secunde dupa ce i-au dat-o, anuntand publicitate sau pur si simplu intrand cu bocancii propriilor cuvinte peste bietul ins incoltit.

Realitatea? Te priveste...

STAREA PRESEI: Tratat de manipulare reactivă românească (acum.tv)

Pe 29 august a.c., Oxford Analytica (OXAN) a lansat ultimul sau studiu despre Romania, asupra paradigmei politico-jurnalistice in care e prinsa Romania inaintea alegerilor prezidentiale.

Pe scurt, ideea transmisa de OXAN e ca impotriva lui Traian Basescu s-a format o coalitie politica, majoritara in actualul Legislativ, care foloseste mass-media pentru a distorsiona realitatea politica romaneasca.

Este un fapt pe care, alaturi de alti jurnalisti independenti, il afirm fara intrerupere de cateva luni, pe website-ul meu, Blogul lui Budescu.

OXAN, din ce cunosc pana in prezent din textul lor, abstractizeaza putin ceea ce semnalam aici, in Romania, de mai mult timp. Fenomenul e asemanator celui din timpul Pietei Universitatii, din primavara lui 1990: unii au iesit in strada; altii, in primul rand intelectualii din GDS, au teoretizat, pornind de la ce se petrecea in strada.

Ca jurnalist independent, principalul subiect ce ma intereseaza nu e direct soarta politica a lui Traian Basescu, ci unul mult mai profund si complex: soarta presei romane. Intr-o analiza publicata in “Romania Libera”, Alina Mungiu... citeste tot aici