duminică, 23 august 2009
duminică, 16 august 2009
vineri, 14 august 2009
luni, 10 august 2009
duminică, 9 august 2009
luni, 3 august 2009
DINAMITA MUZICALA: Ejwuusl Wessahqqan, "Die Geborstenen Kuppeln Von Yethlyreom" (KrautRock)
Acest grup obscur german de KrautRock a lansat, sub numele sau, numai patru piese. Au inceput cu numele Time Of Waste in 1971, impreuna cu un chitarist care a disparut din formula in anul care a urmat si a luat cu el numele initial al grupului. Bizarul nume Ejwuusl Wessahqqan provine dintr-o povestire SF a scriitorului american Clark Ashton Smith.
Muzica acestui grup este la fel de ciudata si misterioasa ca numele trupei, formate in Munchen, unde erau considerati din vena Amon Düül 2. Exista un instrument ciudat, inventat de unul dintre membrii grupului, numit Filouphone, care are sapte corzi si care seamana la sunet cu chitara, dar nu este chitara.
Nu au putut sa gaseasca o casa de discuri care sa le lanseze discul, asa ca si l-au produs in regie proprie in 300 de copii, care azi sunt o raritate pe piata. Casa de discuri specializata in astfel de frumuseti rarisime Garden Of Delights a relansat aceasta bijuterie muzicala si a adaugat inca patru bonus tracks.
marți, 16 iunie 2009
DINAMITA MUZICALA: Brave New World, "The End" (Impressions on Reading Aldous Huxley)
Folosirea de catre acest grup a instrumentelor de suflat din lemn, precum si a unor formule de percutie tipice, a flautului, a saxofoanelor si a stilofonului da acestei muzici un aer special, ca de pe alta lume.
O posibila asemanare de stil muzical ar fi si cu alte doua trupe KrautRock, germanii Annexus Quam (prin apropierea stilistica de rockul psihedelic) si trupa multinationala Between (in vena muzicii Kraut care aduce o atmosfera eterica, suprarealista).
Din pacate, dupa lansarea superbului album "Impressions on Reading Aldous Huxley" in anul 1972, trupa a disparut. Acest album este considerat ca fiind una dintre paginile esentiale ale KrautRock-ului, care nu trebuie sa lipseasca din colectia nici unui iubitor al acestui gen de muzica.
luni, 15 iunie 2009
DINAMITA MUZICALA: Brave New World, "Lenina" (Impressions on Reading Aldous Huxley)
In ce consta aceasta doctrina muzicala?, cam in aceeasi perioada dusa pana la rang de doctrina filosofica si chiar mod de viata de catre trei mari trupe, Ash Ra Tempel, Popol Vuh si Amon Duul.
Exista o permanenta tendinta de integrare a jazz-ului si free-jazz-ului, rock-ului progresiv si psihedelic, muzicii simfonice, muzicii orientale si a celei electronice intr-un tot, intr-o forma de fusion extrem de complexa si uneori redundanta, toate trecute prin gandirea rece, grandioasa si cu tentatia universalului, tipica intregii muzici germane, de pe vremea lui Dietrich Buxtehude si Johann Sebastian Bach.
Asa cum se vede dupa numele trupei si a albumului pe care l-au lansat, muzicienii s-au intrunit pentru a-si prezenta propria lor interpretare muzicala a romanului scris de catre marele romancier englez, Aldous Huxley, "A Brave New World".
(va urma)
duminică, 14 iunie 2009
DINAMITA MUZICALA: Brave New World, "Alpha, Beta, Gamma, Delta" (Impressions on Reading Aldous Huxley)
Muzicienii germani erau Reinhart Firchow (recordere, flaute, ocarina, stilofon, percutie, voce), Lucas Lindholm (bas, vioara bas, orga, pian), Dicky Tarrach (tobe, percutie) si Herb Geller (flaute, corn englez, saxofoane alto/sopran/tenor, orga).
Din aceasta trupa exotica si efemera mai faceau parte irlandezul John O'Brien-Docker (chitari, orga, percutie, voce, wind chimes (clopotei de vant) si britanica Esther Daniels (voce). Sound-ul grupului a fost insa complet subordonat doctrinei muzicale tipice KrautRock-ului.
(va urma)
luni, 9 februarie 2009
DINAMITA MUZICALA: Broselmaschine, "Nossa Bova"
Inspirata de muzica folk americana a lui Bob Dylan, Joan Baez, Phil Ochs si Joni Mitchell, varianta germana de FolkRock pe chitara acustica practicata de Peter Bursch este puternic influentata de muzica indiana. De altfel, Bursch nu a fost singurul german influentat de indieni.
Formata cu un prim line-up, numit Broselmaschine, in anul 1968, trupa ii mai avea in componenta pe flautista si vocalista Jenni Schucker, la voce pe Willi Kissmer, care facea si chitara, si cetera, pe Lutz Ringer la metallaphon si chitara bas si pe Mike Hellbach la congas, tabla si mellotron.
Desi multe dintre cantece au nume germane, mare parte din text este in limba engleza. Cvintetul Broselmaschine s-a desfiintat in anul 1971, dupa primul album, iar Bursch, pastrandu-l numai pe Kissmer la chitara, din primul line-up, si-a continuat explorarile muzicale sub numele Peter Bursch Und Die Broselmaschine, impreuna cu percutionistul Mani Neumeier (venit din trupa Guru Guru), tobarul Jan Fride (de la Kraan) si alti trei muzicieni.
Al doilea LP este si cel mai bun al grupului: a wonderful acoustic album full of finesse of subtle Indian, Middle-Eastern flavour (sitar, tabla, flute) as well as Irish/Scottish traditional folk (mandolin, multi-voice harmonies), cum il caracterizeaza ProgArchives.
Am ales sentimentala "Nossa Bova" pentru ca pare cea mai comestibila pentru cine nu a ascultat pana acum acest gen de muzica, pe care unii o numesc CosmicFolk. Personal, eu cred ca acesta este un alt aspect, extrem de frumos si interesant, al marelui curent muzical al anilor '70, numit KrautRock, care inglobeaza cam toate curentele hippiote ale acelor ani, incadrabile, intr-un fel sau altul, in genul progresiv, cu aerul kraut tipic muzicii progresive germane.
miercuri, 28 ianuarie 2009
DINAMITA MUZICALA: Eloy, "The Midnight-Fight & The Victory of Mental Force" (Dawn - 1976)
Cea mai buna perioada a trupei Eloy a fost in anii '70, cu albumul "Inside" (1973) si cu "Floating" (1974), cand la keyboards se afla Manfred Wieczorke, ulterior la fel de devastator si profund la o alta mare formatie germana din vena KrautRock, Jane.
Albumul "Dawn" din anul 1976 este considerat cel mai bun din era SymphonicProg a trupei Eloy, prin amplitudinea impresionanta a temelor muzicale si deopotriva generozitatea muzicii propuse ascultatorului. "Ocean" (1977) este un album programatic despre mitul Atlantisului si este considerat unul dintre pilonii muzicii SymphonicProg din Germania. Un si mai mare succes a avut albumul lansat in anul 1979, "Silent Cries and Mighty Echoes".
Pentru mine, descoperirea trupei Eloy a fost o noua revelatie. Melosul este mai bogat datorita lor iar cine lasa prejudecatile la o parte si asculta aceasta muzica fabuloasa are foarte mult de castigat pentru cunoasterea de sine si a celorlalti.
Inca odata recomand celor care vor sa aprofundeze sa caute inregistrari video cu aceasta formatie si, in timp ce le asculta muzica, sa se uite la ochii si la fetele acestor oameni, facand abstractie de barbile si pletele ce le acopera fetele. Acesti artisti sunt spiritualizati si profunzi, nu dominati de marketingul care se face prin intermediul lor.
Vorba celor pe care ii voi pune maine la Dinamita Muzicala: cei din vena Eloy sunt umani, iar cei de acum danseaza pe cantecul care li se comanda de catre serviciile de marketing ale caselor de fabricat muzica pe banda rulanta.
luni, 26 ianuarie 2009
DINAMITA MUZICALA: Eloy, "Land Of No Body"
Din KrautRock-ul originar german al anilor '60-'70, despre care am mai vorbit, s-au desprins concepte muzicale originale de o profunzime deosebita. Proiectul muzical Eloy este unul dintre acestea. ProgArchives categoriseste Eloy ca trupa de Psychedelic / SpaceRock, asemeni Pink Floyd.
Din punctul meu de vedere, acolo sus, unde aerul este foarte rarefiat si unde ajunge Eloy, asemeni PinkFloyd, este foarte greu sa faci categorisiri fara sa gresesti pe undeva. Muzica Eloy este o ingemanare de Psychedelic cu ProgRock si SymphonicRock inconfundabila. Cine i-a ascultat odata, pe unul dintre albumele lor definitorii, nu ii mai poate confunda niciodata.
Felul in care te prelucreaza sistematic si agresiv, moralizandu-te, ridicandu-te in ceruri si apoi tavalindu-te, duce direct spre cosangeanul lor german Johann Sebastian Bach. Natura cathartica a evolutiei marilor creatii Eloy duce la Pink Floyd, intr-adevar. Fara discutie, Porcupine Tree a avut in Eloy o alta sursa de inspiratie, in felul in care isi construieste asa-numitele haunting-themes tipice.
Si-au luat numele trupei dupa "Eloi", rasa de oameni ai viitorului din "Masina Timpului", romanul lui H.G. Wells. S-au format in anul 1969, in Germania. Bazata initial foarte mult pe chitara solo a fondatorului Frank Bornemann, muzica lor a evoluat apoi, prin includerea sinthesiserelor si coralurilor.
Ascultam "Land Of No Body", o lucrare ce in versiunea de pe LP are peste 17 minute. LP-ul este de pe superbul album "Inside", pe care aceasta lucrare este tot una cu fata A a albumului. Daca doriti sa aprofundati adancimile experimentale de progresssive space rock ale acestei piese deosebite, o puteti face aici, unde poate fi audiata a doua parte a acestei creatii:
luni, 14 iulie 2008
DINAMITAMUZICALA: Deaf, "Run You Of The Hill"
Deaf a fost formatie germana extrem de interesanta, mai ales prin curentul in curs de formare din care facea parte, la sfarsitul anilor '60: krautrock, versiunea nemteasca de symphonic progressive.
Dar la ei, la germani, sunt ceturi, e mister, e Walhalla, e Odin, e mitologie, ce mai, iar muzica aceasta e pe potriva, adica porneste, in anii '60, de la un cumul de blues, rock si electronic si se indreapta, de exemplu, spre extremele ElectricProg-ului cantat de Tangerine Dream si Klaus Schultze.
Daca este vorba despre krautrock, nu putem sa uitam nici Popol Vuh, ni Amon Duul I si II, sau Kraftwerk. Aici, in trupa Deaf, avem niste muzicieni extrem de talentati, care isi construiesc muzica sub trei influente, pe un album, Alpha, extrem de rar si pretios: muzica preclasica, rock-ul si blues-ul.
Confluenta aceasta, mixata cu o mare apetenta pentru muzica indiana - fapt usor de observat si la marile trupe de krautrock, de exemplu Amon Duul a fost un cerc de intelectuali, care au gandit o intreaga filosofie, este cea mai vizibila in lucrarea de mari dimensiuni Alpha, care da numele LP-ului.
Recunosc, am postat embederul la "Run You Of The Hill" pe post de carlig muzical, pentru ca aceia care vor sa sculte profunzimi muzicale sa mearga mai departe, pe cursul dat de capatul embederului, ascultand si restul acestui album minunat, a carui fata B este complet monopolizata de lunga lucrare Alpha, deosebit de profunda si complexa, chiar daca, in unele momente, ea mai si treneaza.









