© Toate materialele de pe acest blog sunt protejate de Legea Drepturilor de Autor si pot fi reproduse numai cu acordul explicit al autorului. Incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala se pedepseste conform Codului Penal.

miercuri, 30 septembrie 2009

FOTBAL & POLITICA: Un distrugator numit Becali, ori despre ascensiunea unui Dinu Paturica in versiune moderna

In urma cu vreo sase ani, unul dintre actionarii Steaua Bucuresti, Gigi Becali, a devenit patron, unic detinator al acestui club de fotbal prestigios. Toata lumea a apreciat pozitiv stirea. Ani la rand, personajul s-a tot umflat nemasurat, devenind tot mai mare mediatic, fara nici o explicatie logica aparenta.

Imi permit sa aduc in atentie ce a facut presa din Becali. Personajul, extrem de vocal, aducea, gregar, vulgar, un soi de rating tabloidizant, ce rima perfect cu decaderea presei. Fiecare sir de cuvinte rostit de ins era facut public, spargand sticla televizorului.

In campania pentru prezidentialele din 2004, avandu-l consilier politic pe analistul Dan Pavel, s-a lansat in cursa electorala cu avant, iar cand a ajuns la primul talk-show unde a trebuit sa se exprime coerent s-a facut de ras.

Paralela Berlusconi - Becali

Logica damboviteana a mersului afacerilor publice de acest gen seamana uneori cu o caricatura a ceea ce se intampla in state mai avansate democratic. Becali (Gigi, pentru ca mai are si doi verisori) poate fi privit si ca o caricatura la Silvio Berlusconi.

Pe fondul crizei de credibilitate a partidelor politice din Italia, cu un mare club de fotbal in spate, AC Milan, Berlusconi si-a facut un partid, ale carui steaguri erau o prezenta comuna pe stadioanele italiene. Un partid numit (cum altfel?) Forza Italia.

O formatiune politica tinand, ca doctrina, de dreapta populista. La fel, Becali a cumparat in anul 2003 prestigiosul club de fotbal Steaua si si-a facut un partid de dreapta, Noua Generatie. Defapt, iar aici incep accentele dambovitene, a cumparat un partid-fantoma, care mai facuse niste valuri minore si inainte vreme.

Si-a pus cativa parteneri de afaceri in functii, a platit un avocat de calibru, Catalin Dancu, a luat cativa transfugi din alte partide mai mari, l-a angajat consilier pe Dan Pavel, l-a pus in fruntea filialei PNG Arad pe fostul mare portar al Stelei, Helmut Dukadam, apoi s-a lansat in apele agitate ale politicii.

Forza Italia ajunsese sa guverneze. Controversat cum era si este, acest partid a reusit sa conduca Italia. PNG nu a ajuns niciodata nici macar partid parlamentar minor. Berlusconi a devenit premier. Becali a bazait pe la periferia mediului politic romanesc.

Grupul Fininvest al premierului italian este si acum o forta economica. Becali nu a reusit sa impuna nici un brand de companie in Romania, iar acreditarea Becali Bank a fost refuzata anul trecut de catre Banca Centrala.

Cum si-a facut (o parte din) banii sai Becali

Ca sa intelegem ce fel a facut (o parte dintre) bani Becali, trebuie sa mergem in nordul Bucurestilor. Campurile agricole de alta data, din zona soselei Pipera-Tunari, au fost cumparate de Becali si lotizate, apoi vandute celor ce doreau sa-si faca vile. Fara nici o regula, cu concursul primariei locale. Lacom, Becali a facut loturile mici si dese, ca sa castige la maximum din specula cu terenuri.

In consecinta, azi, soseaua Pipera-Tunari e blocata aproape incontinuu de masinile fara numar ce vin din Bucuresti spre suburbii la amiaza si invers dimineata, cand invadeaza Capitala. Nu a existat nici un plan de sistematizare de la primaria locala. Doar lacomia lui Gigi. In fapt, toate iesirile din Capitala sunt gatuite de Becali si de catre altii ce au preluat modelul sau, lotizand teren langa teren si blocand suburbia ilfoveana in coloane lungi de masini bara la bara.

Timpul prezent. Nimicnicie

Pentru ca nu-l mai suporta tifosii stelisti, dupa ce si-a batut joc de antrenori fosti mari jucatori, ca Zenga, Protasov, Lacatus, Hagi sau Bergodi, Becali a decis sa rupa marca Steaua in doua: voia sa ia palmaresul de dupa venirea sa, din 2003, sa ramana cu echipa in Liga I si sa joace cu aceasta pe arena Progresul, sa-i spuna echipei sale Steaua 2003, cu alte culori si alte insemne si sa dea clubul traditional suporterilor sai, care sa o ia de jos cu reconstructia echipei, din ligile inferioare.

Apoi s-a razgandit, cu aceeasi mobilitate tot mai paranoida care il caracterizeaza. Acum e liniste. Acum e liniste? Vom vedea la meciul urmator al Stelei, de pe teren propriu, cu suporteri. Vom vedea in alegeri, la care individul vrea sa participe. Un uzurpator al valorilor publice, indiferent daca vorbim despre credinta, politica, educatie, muzica, sport si fair-play.

Becali este un exemplu, bun de studiu in laborator, despre modul cum se uzurpa azi in Romania ordinea fireasca a lucrurilor si despre felul cum un tip dubios, care-si spune haiduc, isi construieste un fals prestigiu, bazat pe un prestigiu existent pe care il achizitioneaza, bazandu-se pe puterea sa financiara efemera, intrand apoi intr-un soi de ascensiune publica grohaitoare, puturoasa si cupida.

Traficant de jumatati de mituri publice efemere. Un fel de mascarici al noilor siloviki care se nasc azi in mediul public romanesc.

marți, 29 septembrie 2009

DINAMITA MUZICALA: EL Reloj, "Aquella Dulce Victoria"



"Aquella Dulce Victoria" este inca un pas inainte in evolutia acestei formatii extrem de interesante. Si inca un motiv sa ne para rau ca nu au continuat sa cante si sa creeze. "Aquella" incepe glorios si continua cu o meditatie trista asupra conditiei umane. Merita ascultat. Unui rocker veritabil i-ar placea mai mult primul album al acestei trupe.

Eu nu sunt rocker, ci ascultator de muzica. Mie imi place mai mult al doilea album, care comunica mult mai mult decat primul.
(va urma)

luni, 28 septembrie 2009

DINAMITA MUZICALA: El Reloj, "Tema De Todas Las Epocas"



Dupa aceasta "Tema a Tuturor Epocilor", fermecatoare, simpla si scurta, se va intampla un fenomen ciudat. Este, din punctul meu de vedere, un mare pacat ca acesti oameni nu au continuat sa cante si sa creeze, atunci, la jumatatea anilor '70. Dupa parerea mea, muzica lor creste si devine tot mai profunda si complexa cu fiecare piesa.
(va urma)

STAREA PRESEI: Ovidiu Simonca pleaca de la "Cotidianul"

Dupa o scurta perioada petrecuta la "Cotidianul", o luna, Ovidiu Simonca (foto 1) a demisionat azi, dupa cum sunt informat. Ovidiu va pune punct acestei colaborari de la 1 octombrie.

In caseta redactionala, era practic redactor-sef adjunct. L-am sunat, pentru a-i cere mai multe date si confirmarea plecarii sale. Mi-a spus ca va da toate explicatiile dupa 1 octombrie.

Nu voi mai scrie nimic despre Ovidiu Simonca acum. Este un jurnalist foarte bun si marca "Cotidianul" l-a pierdut, din pacate.

Pentru ca tot nu veni vorba
: am aruncat si eu un ochi astazi pe caseta redactionala de la "Redactia Cotidianul (editia print)" - cum se numeste ea, pentru ca mai exista un meterez, numit "Echipa Cotidianul.ro". In primul rand, aceasta imparteala mi se pare o greseala de management si automat, indiferent cine conduce redactiile acestea, induce tensiuni.

In viziunea mea, cele doua redactii ar trebui sa fie o singura redactie integrata, cu o singura conducere, care sa se ocupe si de print, si de editia electronica si cu redactorii lucrand automat si la editia de print, si la cea online, oferind, uneori, daca e nevoie, doua produse distincte si update in timp real la unele subiecte care ard, pentru editia online.

Mai observ ca Ovidiu Simonca nu mai este in caseta redactionala "Redactia Cotidianul (editia print)" (daca a fost vreodata), in fruntea bucatelor sunt Nistorescu si cu Oana Stanciulescu, care au avut grija sa se puna mot, in schimb in redactie apar nume ale unor insi care intre timp au plecat, ceea ce denota indolenta.

De exemplu, Laura Cernahoschi sau Adriana Dutulescu. Si cu aceasta ajungem la a treia chestiune care ma intereseaza. Sunt oameni, precum Dutuleasca, de exemplu, care atunci cand a venit Nistorescu l-au primit cu aplauze, iar apoi si-au luat lumea-n cap.

Sunt o multime de oameni, de o multime de facturi, mai buni sau mai slabi profesional, care isi iau lumea in cap cand se intalnesc cu distrugatorul de redactii Nistorescu. Pacat, mare pacat pentru ce a fost odata acest ziar. Cand ridicam receptorul, formam pe disc un numar si ma prezentam "Florin Budescu de la "Cotidianul"", de la celalalt capat auzeam: "Respectele mele!".

Sic transit gloria mundi...

POLITICA: Turcescu pe Twitter despre ruperea Coalitiei PSD - PD-L

POLITICA - MAFIA LUI VANGHELIE: Interlopii vor să pună mâna pe serviciile de informaţii şi protecţie (Dan Badea)

Schimbarea anunţată deja a lui Dan Nica (foto stânga), ministrul administraţiei şi internelor, readuce în atenţie marile jocuri de culise declanşate la începutul anului de către Marian Vanghelie (foto dreapta, liderul interlopilor care doresc (şi au mari şanse) să controleze direct câteva servicii speciale: DGIPI, DGA, STS şi SPP.

Cum se ştie deja, schimbarea precipitată, de la începutul acestui an a miniştrilor Oprea şi Dragnea s-a datorat bătăliei pentru controlul DGIPI, serviciul secret al MAI, de către cuplul Vanghelie-Hrebenciuc.

Scandalul numirii unui reprezentant cunoscut al interlopilor, în fruntea MAI, a fost evitat în ultimul moment de către PSD. Este vorba despre încercarea lui Vanghelie de a-l plasa la vârful ministerului pe generalul rezervist din SPP Cătălin Voicu, un parlamentar cu foarte multe "bube" şi cu periculoase conexiuni în lumea interlopă... citeste tot aici

STAREA PRESEI: Hemoragia de la Money Channel continua. Pleaca oameni grei

Deja devine groasa. Chiar daca la Can-Can, asa cum anunta Lovin, s-au desfiintat cartile de munca, tot nu inteleg ce Dumnezeu se petrece la The Money Channel, unde hemoragia de oameni, nu numai de duble video, continua. Si, mai ales, nu prea pricep de ce anume. Si pleaca oameni grei, care au facut, de la inceputuri sau mai de incoace, unele dintre lucrurile cele mai importante de la TMC.

De exemplu, Valentin Popa (foto 1), care, pe vremea cand eram colegi la EvZ, la inceputul anilor ’90, semna Valentin Cilibeanu-Popa si noi ii ziceam Cili. A fost producator general la TMC inca de pe la inceputuri. Tip greu. Acum se intoarce la Toronto, de unde a revenit in Romania intai pentru un alt proiect media, apoi pentru Money. Sincer, imi pare rau pentru The Money Channel si bine pentru Vali. Desigur, daca lui ii pare bine.

Ieri seara, pisicuta neagra cu ochii verzi care raspunde la numele Miorlaiela m-a intrebat de ce nu dau odata ca deja Silviu Stefanescu (foto 2) (care facea “Revista Presei”, pe cand realizam impreuna cu colegii de la revista “Bilant” emisiunea “Bilantul Saptamanii”, apoi, printre altele, realizatorul emisiunii “Workopolis”) a plecat la Forbes. Si el tip greu.

Laurentiu Rosoiu la Forbes

Miorlaiela, o pisica realista care s-a strecurat de multe ori printre picioarele celor de la Adevarul Holding, este nedumerita ca nu informez si ca Laurentiu Rosoiu (foto 3), realizatorul emisiunii “Brokerul Zilei”, este tot la Forbes bine-mersi. Am incercat sa ma inteleg cu matza asta. N-am reusit. O tinea una si buna, ca sa scriu de omul asta. Bine, uite, scriu..

Laurentiu Rosoiu este un tip destul de umblat. Om cu specializare postuniversitara in analiza financiara, prin anul 2006 era consultant de investitii la Swiss Capital Asset Management. Cu un an inainte, era analist la Active International. Tip competent foarte si el.

Iar acum, ce credeti ca aflu? Cine pleaca, cine pleaca? Oare cine mai pleaca de la The Money Channel? Ana Zavate, fata care ii facea emisiunea lui Dan Apostol, “Antreprenor”.

Facea betele (este vorba despre casetele beta, nu e vorba despre nici o betie), suna pentru invitati, ii scria lui Dan textele in prompter, ce mai, era pentru Apostol cam ce era Ingerul Tzitzi (Aura Titiriga) pentru Tuca.

Aiureala cu grila / Din Tara lui (Sorin Ovidiu) Berila

De curand, cuvantul de ordine la The Money Channel, in privinta intrarii pe grila de toamna, a fost dereglement de tous les senses.

In acest week-end, emisiunile care erau programate la difuzare ar fi aparut inregistrate cu grafica veche. Asa ca s-a amanat noua grila, ca si grafica noua pentru azi, luni, 28 septembrie. Bine ca si-au dat seama joi, pe la orele 18.00!

Ca sa fie distractia completa, cu crema de arahide cu tot, pe la orele 20.00, Valentin Popa, care probabil acum este cu emisfera stanga a creierului deja pe fusul orar de la Toronto, a dat pe e-mail noua grila cu modificari pentru week-end. Poate ca a uitat sa-i zica Dan ca s-a amanat schimbarea!

Deci revin si va intreb: eu ce sa mai inteleg din toate acestea? Ce-i hemoragia aiasta? De ce pleaca oameni de baza? De ce sa-si ia ei lumea in cap de la singurul post de televiziune de business din Romania si se duuuuuc, se tot duc exact unde vad cu ochii? Poate stie Miorlaiela, o sa o intreb zilele astea, ca vad ca le cunoaste pe toate ca un om mare. Ce ti-e si cu pisicutele astea!

duminică, 27 septembrie 2009

DINAMITA MUZICALA: El Reloj, "Harto Y Confundido"



Oricine altcineva ar fi renuntat definitiv, dar acesti insi erau cu adevarat foarte incapatanati, asa ca in anul 1993 au reunit lineup-ul original al grupului, lansand un nou LP, "Santos y Verdugos" (Sfinti si Spanzurati), cu o clara influenta Iron Maiden, dar pe album apareau si piese mai vechi.

Dupa mai multe perioade de separare si reunire, au mai lansat inca doua albume: "Hombre de Hoy" (Omul de Azi), in anul 1999, apoi "Mercado de Almas" (Piata de Suflete), in anul 2003, ambele orientate spre ProgMetal, cu mai putin succes decat albumele lor timpurii.

Azi sunt pe punctul de a lansa un nou album, de data aceasta un CD live, insa fara Luis Valente, care a murit in anul 2004, in urma unui atac de cord.
(va urma)

sâmbătă, 26 septembrie 2009

DINAMITA MUZICALA: EL Reloj, "Aquel Triangulo"



Albumul "El Reloj" continea piesele mai vechi ale grupului, precum si altele mai noi. Trebuie sa intelegem ca grupul cauta de ani de zile bani pentru a scoate un album, asa ca din acest motiv a trebuit sa astepte cinci ani pana sa o faca. Bugetul a fost atat de restrans, ca nu si-au putut permite sa puna pe coperta albumului lucrarea "Ceasurile Topite" a lui Salvador Dali. Pana aici, avem o trupa sud-americana tipica de HardRock.

In anul 1976 insa stilul grupului s-a schimbat dramatic, apropiindu-se de sound-ul simfonic, odata cu aparitia celui de-al doilea album, numit "El Reloj II" sau "El Reloj/Al Borde Del Abismo". Dupa parerea mea, acesta album a fost lectia simfonica predata in Argentina de un grup rock, pe care alti muzicieni au invatat-o si au dezvoltat-o.

El Reloj a riscat mult cu aceasta schimbare de stil, dar riscul asumat a dus la succes: popularitatea grupului a crescut uimitor, dar a dus de asemenea la cresterea tensiunilor din interiorul formatiei, asa ca, dupa doua concerte superbe la "Luna Park" de Rosario si cateva lungi turnee prin Argentina, grupul s-a destramat.

In anul 1983 grupul s-a reunit pentru a lansa un LP nou, numit "La Esencia es la Misma" (Esenta Este Aceeasi), dar grupul nu a mai avut acelasi succes, asa ca s-au despartit din nou, insa nu pentru toteauna, pentru ca in anul 1989 trupa s-a reunit pentru putin timp si din nou problemele de ordin economic au cauzat o noua despartire.
(va urma)

POLITICA: Imnul de campanie al lui Nati Meir


Sursa: Realitatea TV

"Nati, hai Nati / Nati, hai Nati / Hai Nati, hai la Cotroceni / Poporul e cu tine /Tu trebuie să-l chemi", sunt noile versuri ale imnului de campanie a lui Nati Meir.

În urmă cu două săptămâni, Nati Meir mai făcuse publice vresurile unei manele compuse de Adrian Minune şi care spunea că ar fi urmat să devină imnul campanie sale. Noul imn este tot pe ritmuri orientale, dar are şi un fragment din "Deşteaptă-te române!".

Versurile acestei variante a imnului conţin şi un îndemn către alegători, pentru ca aceştia să meargă la vot: "Nati, hai Nati / Nati, hai Nati / Hai Nati, hai la Cotroceni / Poporul e cu tine /Tu trebuie să-l chemi /Te cheamă România, te cheamă şi te vrea /Cu Nati preşedinte, ales în ţara mea".

Meir a declarat că interpretul de manele Adrian Minune face parte din staff-ul său de campanie şi îl va însoţi în ţară, unde va susţine şi concerte alături de alţi interpreţi precum Vali Vijelie, Florin Salam, Sorinel Puştiu sau Pepe.

Bucuria unei eventuale victorii la alegeri a lui Meir, va fi desigur, sărbătorită cum se cuvine: "Acuma noi te vrem, pe 22 în cinstea ta să bem / Aşteaptă România, asteaptă-ntreaga ţară / Să scapi poporul nostru, de viaţa cea amară /Hai Nati, hai la Cotroceni".