© Toate materialele de pe acest blog sunt protejate de Legea Drepturilor de Autor si pot fi reproduse numai cu acordul explicit al autorului. Incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala se pedepseste conform Codului Penal.

luni, 21 septembrie 2009

POLITICA: Cozmanca exclus din PSD. A inceput operatiunea "Oprescu la Presedintie"

Pentru ca sunt disperati, deoarece nici Mircea Geoana, nici Crin Antonescu nu pot sa-l bata pe Traian Basescu, strategii Coalitiei Anti-Basescu au decis sa puna in practica Planul B: Oprescu la Presedintie.

Pentru ca nu se poate folosi metoda din primavara anului trecut (Au incercat sa ma impiedice sa candidez! - cred ca am auzit aceste cuvinte pe shoricii de promovare de la Antena TV & Realitatea 3 de sute si mii de ori), au creat aceasta furtuna-ntr-un pahar, cu Cozmanca dat afara din PSD pentru criticile aduse mafiei din acest partid.

Ceea ce trebuie sa intelegem este ca aceasta mafie exista, actioneaza si, disperata, este capabila sa-si puna unul dintre membrii ei sa o demaste aparent, pentru ca apoi, spalat la imagine, sa ii reprezinte interesele, in deplasare in interes de serviciu la Oprescu-n echipa de campanie.

Pe de alta parte, faptul ca Mitrea, un oponent vechi al gastii care conduce azi PSD, spune ca este de acord cu ceea ce spune Cozmanca nu trebuie sa ne pacaleasca. Cei doi nu au acelasi plan politic. Mitrea va ramane in PSD, in timp ce Cozmanca se va intoarce in PSD, dupa ce-si va face datoria, cu succes sau nu, pe langa Oprescu.

Astfel desensibilizati la mesajul diversionist din subsidiar, sa vedem acum exact ce a spus Octav Cozmanca:
"Partidul Social Democrat este condus, în momentul de faţă, de diverse grupuri de interese, clanuri sau găşti, care au hotărât şi hotărăsc soarta partidului, în numele unei aşa-zise democratizări a partidului.
Apreciez că direcţia aleasă de PSD este profund greşită, bazându-se numai pe satisfacerea intereselor personale ale unor grupuri, ale unor baroni locali, care promovează o politică de stat în stat.
Nu se poate conduce un partid performant doar mimându-se democraţia şi acţionând, în multe cazuri, dictatorial. Este vorba de anarhie, de haos, de disoluţie a partidului. Susţin aceasta, afirmând că PSD nu mai are în prezent structuri viabile, organizate temeinic în peste jumătate din localităţi"

Are dreptate Cozmanca? Partial color! Primul paragraf este corect. Asa e: grupuri de interese, clanuri, gasti. Acesta este PSD. Stiu ca la fel sunt lucrurile si in PNL, si in UDMR. Din PD-L nu am informatii.

Al doilea paragraf este, in opinia mea, o diversiune, ce resusciteaza un loc comun al presei de pe vremea lui Nastase: existenta baronilor locali PSD, ca si cum cei ai PNL, de exemplu, nu ar fi baroni, ci duci sau conti.

Al treilea paragraf este o alta diversiune: interesele majore infipte adanc in pilonii de sustinere ai PSD impiedica acest partid sa intre in disolutie, iar partidul are structuri foarte viabile in tara. Este drept, cel putin in Ardeal un manager excelent, provenit din Primaria Cluj, a facut ca PD-L sa aiba structuri mai bine puse la punct decat PSD.

Aceasta nu inseamna insa ca viabilitatea structurilor PSD a scazut. PSD se da slab, plapand, se pregateste sa se dedubleze intr-o fateta publica aparent independenta, incercand sa obtina astfel ceea ce stie ca fatis nu poate castiga: Presedintia Romaniei.

STAREA PRESEI: Azi se relanseaza Business Standard 4.0

Asa cum anunta Tiberiu Lovin, azi se relanseaza Business Standard in versiunea 4.0.

"Ziarul are 16 pagini si este impartit in doua caiete. Primul caiet cuprinde paginile de news, macroeconomie, banci, piete capital, finante personale si pagina de limba engleza.

Cel de-al doilea caiet cuprinde pagina de industrii, companii, piata muncii, pagina de media, pagina de IT&C si opinii", arata Tibi, pe site-ul sau, Reporter Virtual.

Toate bune si frumoase, probabil ca mai prost decat cum era pana acum Business Standard nici nu poate fi noul ziar relansat, dar, vorba lui Cristian Sima, "nici o problema, cand ai atins fundul gropii nu te-ai oprit din cadere, poti sa sapi". Evident, business-man-ul se referea la caderea unei piete, dezumflarea unui balon, dar exista analogii care se pot face.

Vad ca se da foarte mare atentie aspectului. Fonturile sunt schimbate, se va folosi un font de la "The Guardian". Sincer, o versiune de font adaptat (cu diacritice) de la ziarul britanic a fost folosita si la "Gardianul". Una numita GRD Caslon, foarte eleganta, care mi-a placut mult, dar ziarul tot oficiosul PSD-Adrian Nastase a fost pana la urma, la vremea respectiva.

Asa ca foarte important va fi continutul editorial. Vad ca ni se vorbeste de rubrici, pagini specializate, categorii. Cred ca acest ziar, daca-si va atinge scopul ambitios propus prin categoriile enumerate, va fi, fara doar si poate, cel mai bun ziar de profil din Romania. Nu este insa si obligatoriu.

Un ziarist generalist se formeaza in cinci-zece ani. In presa de business, un jurnalist specializat se formeaza in doi-trei ani, de preferinta dintr-un generalist bun. Grupul Realitatea-Catavencu a lasat sa plece, in ultima vreme, o pleiada impresionanta de jurnalisti care, de bine, de rau, capatasera o experienta greu de ignorat.

S-a dispensat de ei, sub diferite pretexte, ba ca si-au dat demisia, ba ca au plecat din presa, ba ca au fost dati afara, iar in loc, mai mult ca sigur, sunt angajati juniori, cu care trebuie sa faci armata ca sa nu puna virgula intre subiect si predicat, darmite sa deosebeasca inflatia de deflatie!

Seniorii de astazi nu sunt neaparat cei mai buni din fosta echipa, ceea ce denota o politica de personal defectuoasa. In fruntea lor se afla Radu Soviani, care stie multa meserie, dar sunt curios cum va descalci ghemul de interese tesut in ierarhia de sub el. Si anume in ce fel.

Nu mai vorbim prea mult despre cronica lipsa de stilistica jurnalistica din presa romana, despre care as putea sa scriu un studiu de sine-statator. De exemplu, sa luam acest articol, #Cinteză, BNR: “Vor fi sancţiuni foarte dure. Am schimbat deja şefi din bănci"#. Avem un paragraf introductiv, in care ni se spune ce anume se intampla:

Băncile care au transmis raportări eronate şi cele care şi-au transformat clienţii în ţinte sigure au fost cel mai dur sancţionate, spune şeful Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

Bun. Urmeaza intrarea in subiectul propriu-zis:

“Ca supraveghetor, cea mai urâtă faptă pe care o am în vedere atunci când mă gândesc să propun o sancţiune este minciuna. Atunci când se trimite conştient o raportare care nu reflectă realitatea dintr-o bancă nu mi se dă posibilitatea să realizez o analiză corectă şi o prognoză cu privire la evoluţia instituţiei respective în următoarele ­patru-şase luni”, a precizat Cinteză.

Hopa! Avem o problema. In primul rand, nu se reia, amplificandu-se, subiectul tratat in liniile directoare din primul paragraf. In al doilea rand, se face o greseala tipica jurnalistului roman de astazi. Are cuvintele unuia, persoana publica, si, in loc sa contextualizeze, sa problematizeze pornind de la aceste cuvinte, citand din el exact cel mai important lucru, daca se poate cu citat intars, solutie foarte eleganta, jurnalistul roman e lenes.

El este caracterizat prin odihna mintii. Scrie si gandurile sale sunt in alta parte. La cratita cu cartofi pe care o sa o puna in uleiul incins cand ajunge acasa, la campiile eleutine, Dumnezeu stie la ce anume. Cert este ca e superficial. Ia cu polonicul toata halca de cuvinte spuse de bietul Cinteza de la BNR, deschide ghilimelele la inceput, le inchide la sfarsit, pune virgula, apoi scrie satisfacut:

[...]a precizat Cinteza.

Daca spui ca a precizat, inseamna ca e un lucru important, nu pui automat niste cuvinte. La primul citat "a precizat", la al doilea (ce bine ar fi sa fumez o cafea si sa beau o tigara, te gandesti) "a explicat", iar la al patrulea "a aratat", si gata. Cuvintele au sens, ele sunt importante si transmit diferite lucruri.

O mare greseala este dai cinci-sase sute de semne de citat, fara sa incepi prin a pune greutate in acel citat, explicand cine anume spune acel lucru, iar la sfarsit sa-i dai in cap cititorului cu "a explicat Cinteza". Oricum, in acel moment cititorul nu mai e demult cu tine, s-a transformat in cintezoi si a fugit la ZF pe craca, unde textele sunt scrise ceva mai bine.

Cam asa cu stilistica asta jurnalistica. Dar ce mai conteaza aceasta acum? Am avut un subordonat la "Gardianul", care, cand am vrut sa-i rescriu textul continand asemenea citate-mamut, m-a amenintat ca sterge textul din server. Intr-un an si ceva avea sa devina unul dintre consilierii premierului Tariceanu.

Oamenii acestia nu sunt pasionati de presa, ci de tehnicile si metodele arivismului, care li se par mult mai fascinante. O masina tare e mai importanta decat lipsa unei virgule intre subiect si predicat, ori folosirea corecta a acuzativului in locul nominativului.

Ca sa revin: mult succes noului "Business Standard".

sâmbătă, 19 septembrie 2009

STAREA PRESEI: HotNews s-ar fi vandut la Ringier

Zvonurile mai vechi privind vanzarea HotNews catre Grupul Ringier se confirma, imi explica o veveritza de pe online, care a dorit sa-si pastreze insa anonimatul. Informatia mi-a fost confirmata, in cursul acestei zile, si de catre elefantul de la Serviciul Personal.

Odata intrat in parohia romaneasca a lui Michael Ringier, site-ul HotNews ramane insa cu aceeasi conducere editoriala. Discutiile finale privind schimbarea actionariatului HotNews vor avea loc in cateva zile.

In urma cu mai bine de o luna, anuntam si ca Cristian Sima, patronul WBS, si-a trecut participatia sa la HotNews, ca persoana fizica, pe firma WBS, adica, asa cum s-ar putea spune, dintr-un buzunar mai apropiat de corp intr-altul mai apropiat de jacka sa de piele, de om de afaceri despre care unii spun ca are o putere de influenta foarte mare pe piata de capital romaneasca.

Astfel, cercul logic se inchide. Acum, sunt neshte chestii si neshte probleme. Site-ul Capital a fost relansat in decembrie anul trecut. Partea buna e ca nu mai gasesti autoprezentarile ce puteau fi citite anterior, de radeai cu lacrimi.

Partea proasta este ca au fost tocati niste bani, pentru a pune o tema care nu ma sparge la nara stanga prin nimic si din care gasesti pe WordPress kile. Dar unde sunt designerii de alta data? Dar ce sa te mai chinui sa platesti php-isti, html-isti? Da-i cu tema banala, cu categorii pe orizontala, sub frontispiciu, butoane rosii scrise cu alb, si gata.

Acum, dupa ce ai aruncat banii pe fereastra, apare HotNews in grup. Va fi folosita platforma aceasta pentru a dezvolta divizia online, in curs de formare in cadrul grupului? Pentru aceasta, vor mai fi investiti niste bani? Cati? Cum? Cand? In ce anume?

Ce se va intampla cu continutul online pe domeniul economic de la HotNews, care in prezent face o concurenta atroce site-ului Capital? Si intrebarile pot continua...

FOTBAL: Situatie exploziva la Steaua. Nici suporterii, nici jucatorii nu-l mai vor pe Becali (AISS & Can-Can)

Asociatia Independenta a Suporterilor Stelisti (AISS): Daca mai era nevoie

Daca mai era nevoie pentru cineva, George (n.n.: Ber)Becali a confirmat inca o data ca, in ce-l priveste, normalitatea este exceptia (si ii este tare nesuferita), in timp ce anormalitatea este o regula si il caracterizeaza. Cele 3 luni de antrenorat ale lui Cristiano Bergodi s-au dovedit a fi un chin insuportabil pentru cel mai important creditor al Stelei.

Toate aceste luni in care telefoanele au ramas fara raspuns, in care la comentariile isterice si nesolicitate i s-a raspuns elegant si ferm, fara polemica - toate aceste luni au reprezentat o povara prea grea pentru umerii lui George Becali.

Daca mai era nevoie pentru cineva, pozitia adoptata de-a lungul vremii de AISS s-a dovedit inca o data corecta. Inclinatiile lui George Becali de a jigni si tiraniza pe toti cei care indraznesc sa-l contrazica au fost din nou confirmate. Neputinta acestui om de a lasa un antrenor sa-si faca el, singur, treaba pentru care este platit si pentru care el, singur, raspunde este nu un accident, ci un amanunt care tine de biografia lui Becali.

El nu are colaboratori, ci slugi. Nu accepta pareri si sfaturi, ci lingusiri si intrigi. Evident ca si de data aceasta vor exista voci care vor sustine ca problema nu este George Becali. Nu ar putea fi George Becali. Si este evident: cum ar putea fi vinovat George Becali pentru ca de 3 ani de zile Steaua schimba antrenorii ca pe sosete, trofeele sunt niste amintiri, lotul se subtiaza, echipa e in cadere libera?

De vina pot fi doar cei “cateva zeci de vagabonzi” care dau torte, antrenorul (mereu altul) care nu stie fotbal, jucatorii care si-au luat-o in cap, presa care seamana discordie si procurorii care-l persecuta pe creditor. Toate fortele raului s-au unit si stau in calea priceperii lui George Becali.

AISS se alatura din nou celor care cred altfel. In numele acestora, mai multi decat se crede, indraznim sa-l contestam pe George Becali. Ne este mila, greata si rau de starea in care a ajuns Steaua. Ne este scarba de felul in care George Becali se “produce” in calitate de “finantator al Stelei”.

Pentru o lume care se conduce dupa valori precum “demnitatea” pierduta aseara a lui George Becali nu avem decat dispret.

Becali, pleaca!
Steaua suntem noi!
Ne vrem clubul inapoi!
Asociatia Independenta a Suporterilor Stelisti
18 septembrie 2009

Puci anti-Gigi Becali la Mariott

Fotbalistii s-au intalnit cu antrenorul demis si l-au implorat sa ramana la Steaua. Ei i-au promis ca vor declansa revolta in Ghencea.

Noapte de cosmar au avut jucatorii Stelei, dupa meciul pe care l-au terminat la egalitate, 0-0, cu Sheriff Tiraspol. In afara rezultatului la care nu se asteptau, acestia au primit si lovitura pe banca tehnica: antrenorul Bergodi a fost demis.

Si tocmai dintr-o dorinta de a-si proteja elevii de biciul verbal al furibundului patron, venit in pauza meciului sa dojeneasca. Au chibzuit ei, in frunte cu veteranii, iar a doua zi s-au prezentat la antrenament. Era ora 10.00 cand au dat nas in nas cu inlocuitorul italianului, Mihai Stoichita. Nu i-au spus nimic. Doar s-au echipat si au trecut pe teren. Dupa sedinta de pregatire, fotbalistii au trecut la aplicarea incredibilului plan.

S-au dus direct la hotelul Marriott, acolo unde Cristiano sta de cand a semnat cu Steaua. Au intrat, spre mirarea personalului, si s-au dus ca din pusca la etajul intai peste Bergodi. Mirat, acesta a intrat in dialog cu ei. Pe holul de la acel nivel nu se mai putea respira. Venisera toti jucatorii Stelei, deranjati de atitudinea lui Gigi Becali. Purtatorul de cuvant - Petre Marin.

La cei 36 de ani, omul i-a transmis antrenorului demis pasurile lui si ale colegilor. Nu vrem sa plecati de la Steaua, a sunat scurtul anunt. Italianul a incercat sa-i domoleasca. Degeaba. Jucatorii au amenintat, prin vocea aceluiasi veteran, ca vor declansa revolutia in Ghencea daca situatia nu se schimba. Bergodi si secundul sau, Renzo Rosi, si-au reziliat, insa, contractele.

Nota: Este o practica jurnalistica plictisitoare a iti imagina ca, daca dai o informatie si o poza in exclusivitate, trebuie sa-ti bati joc musai de oamenii de buna credinta care vor sa te preia pe online. Am dat link, mai baieti de la Can-Can, din titlul la articolul vostru. Ce mai vreti?
Am preluat poza voastra,
mai baieti de la Can-Can, astfel incat cand dai click pe ea iar ajungi pe site-ul Can-Can. Ce mai vreti? Na, v-am preluat, mai baieti de la Can-Can, odata cu poza voastra mareata in exclusivitate, si inscrisul de peste ea. Va simtiti bine? Orgoliul vostru a fost satisfacut? E bine atuncimai baieti de la Can-Can.
Multa sanatate si branduiti-va tot,
mai baieti de la Can-Can, si camasile, si scutecele copiilor, si camasile de noapte, si canturile agendelor pe care luati notite cand mergeti pe teren, mai baieti de la Can-Can.
Atunci cand respirati aerul, respirati-va cu nesat sigla publicatiei, inspirati numai aer sigluit, mai baieti de la Can-Can. Atunci cand va duceti la toaleta, in redactie la voi, folositi numai hartie igienica pe care scrie "Can-Can", cand va spalati pe maini, apa branduita cu "Can-Can".
Singurul screen-saver de pe calculatoarele voastre sa fie sigla,
mai baieti de la Can-Can. Sa calcati pe covorase redactionale cu sigla, iar servetelele in care va suflati nasul sa fie si ele branduite, mai baieti de la Can-Can.

Misiunea Umanitara "Raiul Pisicutelor"

De la o vreme, mai bine zis de prin vara, de cand incompetentul nostru primar general Sorin Oprescu a ajuns, probabil, la concluzia ca nu mai are bani sa finanteze si adaposturile pentru caini (in primul rand), Bucurestii s-au umplut de haite comunitare, cu o ureche capsata, care bantuie noptile orasul, hamaind.

Parca ne-am intors in timp. Am ajuns sa le dau nume. Patrocle, unul negru, maidanez imperial de soi, ma intampina intotdeauna la coltul parcului, insotit de Vulpe (mic, roscat si cu urechile lungi) si de Albila (un caine mare si calos, care se uita la tine cu incredere si te saluta din priviri).

In fata blocului ma asteapta intotdeauna o corcitura de soricar, caruia uneori ii dau cate o bucata de salam. Sunt unii catei care te urmaresc, orice le faci, tacuti, cu privirile increzatoare. Poate isi gasesc un stapan. Indiferent cat ii umilesti.

La fel si pisicile, bine timorate de prezenta canina. Se strecoara pe sub masinile parcate, pe langa ziduri, riscand sa fie muscate de sobolanii comparabili ca marime, care se vanzolesc fara nici un stres. Femelele de pisica puiesc de trei ori pe an. Stiti ce inseamna aceasta? 18 pui pe an.

Marea majoritate a puilor mor la scurt timp dupa nastere, iar restul devin pisici vagabonde. Orasul este suprasaturat cu animale de companie.

O multime de bucuresteni au (in primul rand) caini de toate rasele, marimile si culorile, cu care ies stoici la cinci dimineata, ca pardalnicul trebuie sa-si faca nevoile.

Este imposibil sa ne imaginam ca, in afara de o minoritate de animale vagaboande, aceste biete fapturi vor avea alta soarta decat strada, de azi si pana in ziua cand vor sfarsi prematur, sub rotile unei masini, ori inghetate de frig.

Langa blogul meu, o doamna administrator foloseste gardul din jurul cladirii, cu spatiu verde, pe post de tarc pentru pisicute mari si mici, mature si puiandri. Exista unii care, cand te uiti la ei, te apuca toate alea. Sunt niste frumuseti de animalutze perfecte, care nu merita o astfel de soarta.

Iti vine sa-i iei in casa, insa apar probleme de igiena si viata ti se schimba complet. Unii pot aceasta, altii nu. Eu cred ca locul cainelui sau cel al pisicii este intr-o curte, nu in casa cu tine.

Doamna administrator imi povesteste ca ea s-a specializat in ingrijit ceea ce ea numeste "mortaciunile", adica puii cu mari probleme. Ochi scosi, infirmitati de toate felurile. Ii duce la doctor, ii sterge de puroi, le cumpara mancare. "Pisicile astea sunt viata mea", spune ea. Sa o judecam? Nu cred ca o intelegem si nu avem dreptul sa o judecam in nici un fel.

Pe de alta parte, noi si numai noi suntem de vina pentru toate aceste mizerii. Traim in Orasul Pisicilor/Cainilor Vagaboande/Vagabonzi din cauza noastra. Omul si-a apropiat si si-a selectat cu atentie, de mii de ani, aceste animale minunate, in al caror instinct scris de noi, prin selectie genetica staruitoare, sa il aiba pe om stapan si zeu.

Pentru orice caine domestic, stapanul sau este zeul sau, pe care il venereaza si pentru care este in stare oricand sa moara. Cand te priveste un caine, ai impresia ca imediat va incepe sa vorbeasca.

Pisica domestica se aseaza din instinct pe partea organismului tau care doare si iti ia durerea cu corpul ei. Daca o mangai, te calmezi. Acestea nu sunt povesti, sunt realitati.

Au fost culturi umane in care pisica era zeificata. Are 50 de corzi vocale! Iar noi ne batem joc de aceste animale, in Babilonul existentei noastre hipertehnologizate si dominate de mizerie spirituala.

Nici macar nu stim daca vreunul dintre aceste animale, defapt, gandeste. Presupunem doar ca nu. Dar daca ar gandi? S-a gandit cineva, cand se uita in ochii unui caine, ori in cei ai unei pisici, ca aceste animale poate, in felul lor, ne judeca? Si daca da, oare ce parere au despre dementa noastra, pe care noi o numim civilizatie?

vineri, 18 septembrie 2009

ANIMATIE: Disney Channel se lanseaza in Romania pe 19 septembrie



Asa cum anunta Daniel Todoran
aici, pe 19 septembrie se lanseaza Disney Channel in Romania, pe frecventa Jetix (Central and Eastern Europe). Ma bucur ca Disney intra in Romania in acest fel, dar am o anumita retinere fata de productiile de azi realizate de acest canal de filme de animatie.

Am vazut toata pleiada de mari filme clasice de desen animat realizate de casa de productie, insa am o retinere fata de actualele desene animate facute peste tot in lume azi. Sa luam, de exemplu, productia Disney "Kim Possible". O grafica simplificata, fetele personajelor au trasaturi pocite, iar tematica este stupida.

Sa-mi fie iertat, dar nu-mi spun nimic aceste productii lipsite de inspiratie. In timp ce mari regizori ca Tim Burton (Frankenweenie) realizeaza filme de desen animat de lung metraj absolut fabuloase, iar alti regizori ne incanta cu "A Bug's Life" (Pixar, John Lasseter, Andrew Stanton), "Stuart Little" (Rob Minkoff), "WALL-E" (Pixar, Andrew Stanton), "Rattatouille" (Brad Bird, Jan Pinkava) sau "Ice Age" (Chris Wedge, Carlos Saldanha), studiourile Disney realizeaza serii de scurt-metraje mult mai putin inspirate.

Ma mai deranjeaza serialele absolut cretine cu roboti, care populau/populeaza canale precum Jetix sau Animax si astept cu mare curiozitate sa vad ce ne ofera in Romania Disney. Motiv pentru care mi-am permis sa postez in embed un episod dintr-o serie preferata de mine din Disney Classics: "Chip si Dale".

Dincolo de gusturile mele, ceea ce este important cred ca e faptul ca, dacaii dopezi pe copii cu astfel de subproductii dotate cu violenta gratuita, roboti si false epopei stelare cretinoide, ei vor deveni oameni maturi la fel de cretinoizi ca filmele de animatie pe care le urmareau cand erau copii si vor refuza adevaratele creatii ale domeniului, pe care le vor considera infantile, desuete si copilaresti.

Filmul de desen animat "modern" formeaza cu osardie un om plat, care-si tupileaza sensibilitatile si gratiozitatile proprii undeva, in zona subconstientului si lasa aceasta parte sensibila sa rabufneasca in domeniul constientului in unele dintre cele mai toxice moduri.

Uitati-va in jurul vostru, de exemplu intr-un autobuz in care se suie un grup de adolescenti. Veti intelege la ce ma refer.

joi, 17 septembrie 2009

A murit Mary Travers din Peter, Paul & Mary



Canta cu o pasiune extraordinara. Mary Travers din America facuse parte dintr-unul dintre longevivele grupuri folk de mare succes din Good Ol' America. Peter, Paul & Mary erau in stare sa faca sa cante in cor o sala intreaga, magnetizand audienta cu temele sale simple, frumoase si profunde, incununate cu versuri de aceeasi factura, simpultan simple si profunde.

Se pare ca iar au inceput sa ne paraseasca oamenii de calitate. Ieri Nicu Constantin si Patrick Swayze, azi Mary Travers. Sunt pusee angoasante, perioade in care grupuri stocastice de astfel de oameni de exceptie de mapamond se decid sa faca astfel de hore macabre. Tot ezit intre a scrie si a nu scrie despre astfel de lucruri, insa si de aceasta data am hotarat sa consemnez, pentru ca e bine sa pastram memoria acestor oameni exceptionali.

Lucruri de altfel incercate apoi de multi si reusit de putini. In clipul pe care l-am postat, Mary deja ajunsese la o varsta si la niste proportii. In alte clipuri, poate fi vazuta la 20 si ceva de ani. In toate aceste ipostaze, care au mai putina importanta, canta cu aceeasi pasiune si daruire extraordinare.

Sa nu o uitam, ori, daca am descoperit-o acum, sa o mai ascultam.

PLATINA MUZICALA: Ennio Morricone, Tema din filmul "Cortul Rosu"

miercuri, 16 septembrie 2009

SATIRA: Criza n-a plecat din America, ci de la Făurei (Zdob.ro)

În aceste zile, când se împlineşte un an de la declanşarea crizei financiare, lumea încă mai caută răspunsul la întrebarea: “Cine şi cum a prăbuşit economia planetei?”.

Răspunsul vine de la ghişeul unei staţii CFR din Făurei. Vânzătoarea de bilete a fost imprudentă şi a uitat microfonul deschis atunci când i-a urlat unui client:

“N-aveţi o mie de lei? N-am să vă dau rest!”

Tot peronul a intrat atunci în panică iar oamenii au dus instinctiv mâna la buzunar. S-au întrebat în gând dacă în acel moment ei au o mie de lei. N-aveau! Un murmur general a cuprins Făureiul: “să-mi dau palme, e lipsă de cash pe piaţă!”.

Bursa de ciorapi 3 la 10 mii s-a prăbuşit prima. A urmat bursa de lapte din Brăila. Au căzut apoi pieţele de pepeni din Bărăgan. Piaţa micilor din Moldova s-a prabuşit. Ruşii au anunţat şi ei falimentul la fabrica de biciclete de tip Transformers Kalaşnikov. În această cavalcadă a intrat Franţa cu o grămadă de brânză mucegăită şi Olanda... citeste tot aici

EXTRATERESTRUL: Lovitura fantastica a lui Roger Federer in semifinala US Open