Turcia - Germania 2-3. Germanii omoara fotbalul si castiga

Ugur Boral! Acesta este numele spaimei simtite in minutul 22 de catre nemti. Dupa 20 de minute de dominare, ceea ce trebuia sa se intample s-a intamplat, si inca turcii ar fi putut sa mai inscrie odata, insa bara s-a opus.

Nebunia este ca germanii au aratat slabiciuni in aparare, o aparare asa cum o stim, rigida si lenta, dar si la mijloc, unde au pierdut mingea foarte rapid, din cauza unei circulatii defectuoase a balonului.

Dar turcii, dupa ce au inscris, au gresit tactic, continuand sa atace cu toate echipa si, in minutul 26, Schweinsteiger a inscris pe contraatac, dupa ce Sabri a demonstrat ca nu este fundas dreapta si a alergat in dans sincron, alaturi de Lucas Podolski, care i-a centrat marcatorului.

A urmat o a doua portie de dominare turceasca plina de idei interesante si ocazii de gol, in contrapondere insa cu prea putine faze periculoase realizate de germani, aflati in criza de idei. Asa cum ii stim de prea multi ani.

Repriza a doua a avut un debut cu alte ocazii ale turcilor, apoi acestia au inchis jocul, la conservarea fortelor fizice imputinate. In minutul 79, la o centrare stupida a nemtilor de pe extrema stanga, Miroslav Klose a inscris, dupa o minge care trebuia sa fie a portarului Rustu, care inca odata a demonstrat ca este depasit.

In urmatoarea faza, Sabri a scapat pe langa Lahm pe extrema dreapta, iar Semih Senturk a inscris, strecurand mingea pe langa Lehmann. In urmatoarele momente, la un triunghi cazon pe flancul stang acelasi Lahm ajunge fata-n fata cu Rustu si il executa.

Portarul turc iar a gresit: a ales coltul lung si s-a culcat la firul ierbii, sa apere, dar Lahm a tras la coltul scurt, la semiinaltime. Rezultat nedrept, dupa un meci dominat de turci de la cap la coada.

Piturca: Daca pentru Olanda jucau titularii, bateam

Asa cum se poate vedea aici, Victor Piturca a iesit din tacerea sa de sfinx al fotbalului romanesc si, asa cum ma asteptam, mai bine tacea, pentru ca, asa cum il caracterizeaza rautatea organica dintransul, isi face rau singur prin cuvintele pe care le emite in atmosfera.

Ca sa continuu in aceeasi nota: asa cum se obisnuieste pe aici, prin acest blog, voi face taitei acest interviu pentru Libertatea. Zicatorile lui Victor Piturca sunt cu caractere normale. Comentariile mele sunt cu italic bold.

Libertatea: Ce va reprosati acum, dupa Euro? Unde s-a gresit?
Victor Piturca: Nu s-a gresit deloc.
Hai, nu zau? Daca intr-adevar nu se gresea, eram in sferturi.
Daca tot e moda sa gasim tapi ispasitori, unii jucatori au fost poate intr-o forma mai proasta, mai ales la ultimul meci, cel cu Olanda.
Adica, daca tot este moda sa gasim tapi ispasitori, acestia nu pot fi decat jucatorii, in nici un caz antrenorul, el este dincolo de bine si dincoace de rau.
Dar nu e vina lor, ca doar nu si-au dorit ei sa fie tocmai la Euro intr-o forma mai slaba.
Cu alte cuvinte, asa cum se acrediteaza-n draci acum, in primele doua meciuri au fost in forma, apoi brusc "s-au taiat".
Dar, asta e, in fotbal uneori picioarele nu te mai asculta!
Iata! Exact cum spuneam. Pe jucatori nu i-au mai ascultat picioarele. Exact trasnaile pe care le scotea din sinele sau framantat Olaroiu, cand lua bataie Steaua. "Jucatorii nu au respectat planul meu tactic".

L: Ati gresit la selectie? N-ati riscat?
VP: Prostii, vorbe aruncate din lipsa de respect pentru sport, pentru baieti si pentru mine. Ce inseamna a risca? Eu pregatesc si faza ofensiva, si faza defensiva in acelasi fel. Trebuie insa sa si poti face asta.
Evident. Daca esti un antrenor bun. Evident, daca nu joci cu opt fundasi, un mijlocas si un atacant.
"Specialistii" care apar precum vitejii dupa razboi puteau sa observe o crestere sensibila a jocului in repriza a doua cu Olanda.
Evident, este vorba despre cresterea in joc, intr-o repriza la sfarsitul careia Piturca i-a lasat sa atace, prin minutul 75, dupa ce urlase la el Mutu de pe tot terenul de ragusise, si au luat bataie cu 2-0.

L: Ati fost tentat sa plecati de la Nationala?
VP: Daca n-as fi semnat prelungirea contractului cu FRF inainte de Euro, pana in 2010, plecam sigur.
Daca nu ma fortau astia de la Federatie, daca nu ma legau cu lanturi de masa, nu-mi puneau pistolul la tampla si nu-mi spuneau "hombre, ori semnezi, ori iti zburam creierii!", plecam sigur.
Atata mizerie, nerecunostinta si lipsa de apreciere doar in Romania pot exista!
Nu, exista si in alte tari ale caror nationale s-au facut de ras, ca Italia, Franta si, in general, cand ai o echipa care nu se califica, dupa ce a jucat penibil si s-ar fi putut califica, iti dai demisia. Cand faci selectia cu trei atacanti, dintre care doi se dovedesc incompetenti in joc, alergand de-a-ndaratelea, iti dai demisia. Cand selectionezi 89.572 de fundasi si 0,5 atacanti, iti dai demisia.

L: Mircea Sandu a numit jucatorii neprofesionisti dupa 0-2 cu Olanda. Sunteti de acord cu el? Va simtiti vizat si dumneavoastra?
VP: Nu sunt deloc de acord cu Mircea Sandu, chiar i-am reprosat acest lucru. Si el procedeaza ca anumiti presedinti din fotbalul nostru, care fac declaratii neprofesioniste, dupa momentele nefericite. Desi amaraciunea era mare, asemenea lucruri nu se spun. Echipa era aceeasi care batuse Olanda in preliminarii, cu care castigasem grupa de calificare.
Asta imi place. Oamenii acestia seamana cu doua blocuri care stau prea aproape unul de altul si, in timpul cutremurului, apar fisuri, pana cand unul sau altul mai si cade. Daca se mai trag mult reciproc de urechi prin presa, o sa vedem sange de demisii. Si, cum Mircea Sandu pare imortela-n functie...

L: N-am fost in stare sa batem rezervele Olandei...
VP: Daca Olanda intra cu titularii impotriva noastra, cu siguranta ii bateam! Asta e gogonata de tot. Si, daca in locul olandezilor veneau pe teren, cu masina timpului, Cruyff, Neeskens, Haan, fratii Willy si Renee Van De Kerkoff, Rensenbrink, Yongblood, Van Basten, Davids, Seedorf, Gulit si Rijkaard, ii kafteam cu 12-0!
Titularii lor dadusera oricum totul cu Italia si cu Franta, in timp ce rezervele Olandei au vrut sa se afirme.
Sigur ca da, am vazut in prima repriza cat de mult au dorit sa se afirme, cand Van Persie facea yoko-tobi-geri prin aer, o dadea peste poarta, apoi se intorcea spre suporterii din tribune si radea cu ei, complice.

L: Cat va considerati vinovat in infrangerea cu Olanda si ce merit credeti ca aveti in egalurile cu Franta si Italia?
VP: In aceeasi masura, ca si echipa in sine.
Minunat! Echipa in sine, domnule Piturca, simte in aceste momente nevoia sa va linseze. Daca o autoritate imanenta le-ar permite acestor oameni sa o faca, v-ar jupui de viu. Manual cu mana.

L: Va simtiti inselat de cineva in aceste momente?
VP: E mult spus inselat. Corect ar fi dezamagit. Sunt unii care ne fac praf aiurea, pe mine si pe jucatori. Cand am preluat echipa, eram pe locul 32 in lume, acum suntem pe 12.
Va multumim, ati fost un antrenor foarte bun pentru locurile 12-32, dar acum avem nevoie de unul de locurile 1-11. Pana nu cadem iar pe 32.

L: Vi se pare corecta impartirea banilor incasati de la UEFA?
VP: Nu ma intereseaza, nu e treaba mea. Primele se dau conform regulamentului FRF, in functie de minutele jucate de fiecare.
Ramane valabila chestia cu jupuitul. Va dati seama, domnule antrenor, cat se bucura elevii dumneavoastra de la Nationala ca ii lasati cu fundul in balta si nu sunteti solidar cu ei?

[...]

L: Aveti oferte de afara?
VP: Intotdeauna exista. Insa am contract clar, iar rezultatele nu mi le poate lua nimeni. Intr-adevar, statul cu fundul in poarta, arma preferata a lui Cristian Chivu, nu vi-l/v-o poate lua nimeni.

L: De ce va imbracati numai in trening in ultimul timp?
VP: Dupa meciul cu Bulgaria, am decis sa stau numai in echipament sportiv. Cand esti in trening, esti mai conectat la joc, esti mai ager, mai pe faza. Dar cat de ager poti sa fii? Cat sa nu stii sigur pe cine vrei sa inlocuiesti? "Pe Cocis, pe Cocis. Ba nu, aaa, pe Codrea, pe Codrea!".

L: Mircea Sandu vorbeste de antrenor strain la lot.
VP: Fiecare isi face strategia cum doreste. FRF poate angaja pe oricine. Rea e pielea pe tine, mai nea Piti! Si limba ascutita... Daca mai scoti doua-trei de-astea, te mazileste Nasu, de nu se vad Ion Andone, Ioan Ovidiu Sabau si Razvan Lucescu, alaturea fiind.

Final roundup chappeau

Concluziile mele sunt ca, in acest moment, Victor Piturca s-a pus rau cu toata lumea. Cu jucatorii, daca mai aveam vreo indoiala, pentru ca ei sunt nemultumiti cati bani iau, iar lui i se rupe de Marin Sorescu; cu presedintele FRF, Mircea Sandu, care, dupa ce i-a aruncat, la finalul meciului cu Olanda, ca "eu te-am facut antrenor", acum ii trimite castane prin presa; cu jumatate din presa cotidiana, adica cu Gazeta Sporturilor; cu suporterii echipei nationale, pentru ca sunt cel putin 3.160 de suporteri care doresc plecarea sa din fruntea Tricolorilor.

Ideea este ca, daca ar lua-o mai pianissimo, cum se spune prin muzica, macar pentru o vreme, ar mai avea o sansa, dar asa isi taie destul de rapid legaturile pe care le are cu actualul establishment din fotbalul romanesc mafiotizat. Singurul care il apara este Mitica Dragomir, dar acesta este si el in conflict cu toti...

DINAMITA MUZICALA: Yes, "Yours Is No Disgrace"

Se spune ca Jon Anderson nu a fost notist. Cu toate acestea, muzica pe care o ascultam, atunci cand ascultam uriasul supergrup Yes, este compusa in general cam in felul urmator. Anderson spunea ca aude in capul lui muzica nu-stiu-care si o fredona, iar meseriasii notisti din jurul sau puneau mana pe partitura si incepeau sa scrie bobite.

Sa ne intelegem. Jon nu fredona un canticel, care era apoi academizat de muzicienii de exceptie din jurul sau. Nu, Anderson avea o asemenea minte de exceptie, incat canta succesiv ce trebuia sa faca fiecare instrument in parte si, la sfarsit, cand notistii din jurul sau asamblau stimele de la fiecare instrument in partitura, totul era perfect armonizat.

Asa au rezultat unele dintre cele mai complexe, rafinate si explozive pagini de progrock scrise vreodata. Yes s-a format in Marea Britanie in anul 1968, cu Jon Anderson (voce), Chris Squire (ch. bas, voce), Peter Banks (ch, voce), Tony Kaye (keyboards) si Bill Bruford (percutie).

In anii '70, Yes au fost printre pionierii folosiri synthesizerului si efectelor sonore in muzica moderna. Ghidati de mintea vizionara a geniului Jon Anderson, Yes au dat nastere unor capodopere ale genului, ca "Roundabout", "Close To the Edge" sau "Awaken".

A fost perioada in care Yes a fost trupa de cult, asemeni EL&P sau Genesis in primele lor perioade (adica EL&P, pana la albumul "Love Beach", si Genesis, pana la plecarea din trupa a lui Peter Gabriel).

Prin aceasta trupa covarsitor de importanta au trecut mari muzicieni, ca Rick Wakeman, Steve Howe sau Patrick Moraz. Cui vrea sa calatoreasca prin astrele muzicii progresive, ii recomand cu caldura fantasticul album "Relayer".

Am ales "Your Is No Disgrace", pentru ca este un exemplu de abordare simfonica de tip, de exemplu, brahmsian a acestei muzici. Intai, avem un intro instrumental, apoi enuntul muzical, dupa care urmeaza prima variatiune. Din nou enuntul muzical principal, apoi iar o alta variatiune, si asa mai departe. Ritmic, tema principala revine, cu amploare crescanda, dascalindu-te, moralizandu-te si ridicandu-te de la pamant. Silly human race!

Mie uneori mi se pare cam rece, cam reflexiva muzica din capul lui Jon Anderson, dar cu toate acestea, paradoxal, transmite extraordinar de mult si reprezinta o culme muzicala care nu trebuie ignorata de melomani.

Taxa cea noua, concrescuta din taxa cea veche. Auto

In minte imi staruie imaginea ursoaicei gunoiere care, in buna traditie a Absurdistanului romanesc, ajunsese ca, haituita de brasoveni, sa-si caute un refugiu pe la etajul trei al unei vile de langa Tampa.

In stadiul terminal, iesise pe geamul de la acest ultim etaj al holului imobilului si se agata cu ghearele de tiglele de pe acoperisul cladirii, nevrand sa-si dea drumul in gol, fireste incercand astfel sa-si apere integritatea fizica. Cum ajunsese acolo, intr-o astfel de situatie imposibila?

Cam la fel cum a ajuns acum Tariceanu, ferventul adept al taxei auto, sa se agate de inlocuirea unei taxe auto cu o alta taxa auto, sa-si propuna sa plateasca diferenta dintre prima si a doua taxa, mai mica.

Citeste analiza pe Event365

Zavera intre mafii in fotbalul romanesc

Ceea ce trebuia sa fie ceva a devenit altceva. O banalitate, nu?

Dar sa vedeti cum nu mai este o banalitate, cand spunem ca ideea "momentului zero" din fotbalul romanesc de acum cativa ani a devenit o lupta intre doua mafii.

Acum cativa ani am afirmat ca, daca vrem sa facem un program de tip "maini curate", adica de curatire a fotbalului romanesc, nu vom reusi acest lucru decat cu oameni care nu sunt corupti. Evident, este aproape un nonsens sa-ti imaginezi altceva decat acest lucru.

Nici Mitica Dragomir, nici Mircea Sandu, nici membrii clanurilor din fotbal, oricare ar fi ei, nu pot sa se dea peste cap de trei ori si sa transforme in ingerasi trandafirii cu aripi diafane.

Prin urmare Gazeta Sporturilor de azi il citeaza pe fostul international Ionut Lupescu, azi membru pe fata al uneia dintre aceste mafii, spunand ca Mitica Dragomir este un cancer.

De ce? Pentru ca anterior Dragomir declarase ca fostul presedintre AFAN Alex Rădulescu l-ar fi sunat din penitenciar pe Gheorghe Ştefan, după întalnirea Ceahlăul - UTA (1-1), în care formaţia nemţeană ar fi fost dezavantajată de arbitrajul lui Robert Dumitru, propu­nandu-i să intervină la Lupescu, pentru ca nemţenii să obţină ajutorul arbitrilor.

Nebunia este ca lucrurile se leaga, pentru ca Alex Radulescu a fost presedintele AFAN cand Ionut Lupescu era acolo director executiv. Daca nu ma insel, si Florin Prunea era membru marcant AFAN. Nici el nu este mai breaz si afirma, intr-un interviu tot in Gazeta Sporturilor, ca in Elvetia Mitica Dragomir "atarna ca o sluga pe langa echipa nationala si a fugit ca un laş după meciul cu Italia, cand a simţit că băieţii încă se pot califica".

Lucrurile par ca nu se opresc aici, pentru ca s-ar putea ca in cateva zile Mitica Dragomir sa faca noi dezvaluiri.

Vom vedea ce se mai intampla. Deocamdata, se intampla ca, in razboiul acestor mafii, chiar daca FC Porto a fost iertata de pedeapsa si ne asteptam ca acelasi lucru sa se petreaca si cu Gigi
Becali, iata ca lucrurile nu stau chiar astfel, iar Becali promite ca reactioneaza.

Cum? "Oricum, pot sa fac orice!", spune patronul Stelei, apoi revine si promite ca le va cere jucatorilor sa nu mai raspunda la convocarile pentru echipa nationala.

In acest timp, la petitia pentru demiterea lui Piturca (ca mai exista una pentru ramanerea sa la Nationala si una pentru demiterea lui Mircea Sandu) s-au adunat doar 3.006 semnaturi. Vorba lui Alexandru Andries, "E razboi, Ioane!":

Reabilitarea termica a Sfantului Asteapta

Sfantul Asteapta este prezent in calendarul crestin, ortodox, catolic sau greco-catolic al romanilor, indiferent de confesiune. El este prezent si la mahomedani, evrei, sintoisti, budisti si celalte credinte raspandite printre romani si are legatura spiriutuala directa cu chestiunea reabilitarii termice.

Aceasta costa sase miliarde de euro, potrivit calculelor specialistilor, care au fost prezentate in cadrul Forumului Energetic Regional FOREN, la Constanta.

Mai mult, necesarul de investitii pentru modernizarea sistemelor de furnizare a caldurii (centrale de cogenerare/centrale termice, transport, distributie) se ridica si acestea la alte sase miliarde de euro, a declarat expertul in probleme de energie si fost presedinte al RENEL, profesorul Aureliu Leca.

Citeste editorialul pe Event365

Spania - Italia 4-2. Spania joaca fotbal si trimite acasa campioana mondiala!

Problema italienilor a fost ca au incercat acum, cu Roberto Donadoni, sa joace in grupa fotbal pozitiv. Italienii n-au mai jucat fotbal asa de 20 de ani, de pe vremea Italiei lui Paolo Rossi, Roberto Bettega si Co..

Am avut insa impresia, inca de la primele faze ale meciului, ca Italia a revenit la jocul sau tipic: "ascundem mingea in gazon cat putem, o scoatem din iarba in careul mic al adversarului si o strecuram in poarta".

Culmea, o explicatie ar putea sa fi fost lipsa lui Andrea Pirlo, omul care leaga la mijloc. Pana in minutul 22, un meci de-a dreptul adormitor. Poate cel mai urat din tot turneul. Antijoc provocat de catre italieni. Un antijoc manifest, fatis, sfidator, din punctul meu de vedere o sfidare la adresa fotbalului.

Repriza a doua s-a desfasurat pe aceleasi coordonate: doua echipe pandindu-se reciproc, cu spaniolii mai ofensivi si cu momente de dominatie pe teren si cu italienii scotand mingea din gazon exact in careul spaniol si incercand avan sa inscrie.

Meci fara istoric in primele 90 de minute. Ma calmez, spunandu-mi ca, probabil ca daca in locul Italiei ar fi fost Romania, probabil ca obsesiv-defensivul Victor Piturca ar fi impus jucatorilor sa faca acelasi joc kisnovatic ca si macaronarii.

Cateva contre in prima repriza de prelungiri, in rest m-a luat somnul. Minutul 98, nimicul. Italienii, spre rusinea lor, trageau de timp ca sa ajunga la penalty-uri, in sferturi. Si se ajunge la lovituri de departajare. Mai bine decideau de la inceput asa: "Joaca Italia, deci direct la penalty".

David Villa inscrie. 1-0 pentru Spania! Fabbio Grosso inscrie, 1-1. Cazorla inscrie 2-1. Toate goluri au fost pana acum in dreapta portarului. De Rossi trage tot in dreapta portarului, iar Casillas apara! Marcos Senna, pe centru, 3-1 pentru Spania! Mauro Camoranesi inscrie, 3-2 pentru Spania. Guiza trage in Buffon si ramane 3-2 pentru Spania. Di Natalle rateaza! Cesc Fabregas (foto) inscrie si 4-2 pentru Spania. S-a facut dreptate!

A castigat fotbalul...

Rusia - Olanda 3-1. Afacere olandeza: Hiddink l-a invins pe Van Basten!

Senzational acest jucator, Andrei Arshavin! In primele doua meciuri din grupa, Rusia a jucat intr-un fel, fara el, iar cu el a jucat cu totul altceva, a prins aripi. Initial, vazand meciul de ieri, am crezut ca este vorba despre un program prea incarcat si ca jucatorii sunt obositi din acest motiv.

Acum trebuie sa spun ca vad altfel lucrurile. Croatia, Olanda si Portugalia au jucat in ultimul meci din grupa cu echipa a doua si titularii nu s-au mai putut aduna sa joace. Nici una dintre aceste trei echipe nu au mai jucat la fel, cel mai aproape de jocul din grupa fiind Portugalia, si totusi nu a fost indeajuns.

Pe de alta parte, invingatoarele lor, Turcia, Rusia, respectiv Germania, care nu si-au menajat titularii, nu au avut nicio problema. Culmea, Turcia este gata sa nu mai aiba jucatori valizi de trimis pe teren, si totusi a calcat in picioare Croatia.

In toata repriza intai din meciul Rusia - Olanda, rusii au reusit sa creeze un pericol mai mare decat olandezii, intr-o lupta continua pentru suprematie la mijlocul terenului, condimentata cu explozii in atac, trecute prin catalizatorul Arshavin, cheia jocului acestora.

In minutul 56, Arshavin a centrat de pe stanga, iar Pavlyuchenko a inscris. Schema asemanatoare celei de la primul gol inscris de germani cu Portugalia, din centrarea lui Podolski. Dupa gol, cu olandezii si mai ofensivi, rusii au devenit si mai periculosi, stand foarte sus in presing.

A aparut oboseala. Cele doua echipe, dupa minutul 75, au dat impresia de oboseala, avand numai explozii, jucand in echipe rupte. Intr-una din aceste explozii, pe o schema identica aceleia de la celelalte doua goluri ale Germaniei cu portugalia din primul sfert, Ruud Van Nistelrooy a primit o centrare din lovitura libera, cap, gol.

In ultimele secunde ale celei de-a doua reprize regulare, m-am delectat si eu, vazand cum isi bate joc de fotbal acest arbitru incompetent, Lubos Michel. De data aceasta pe pielea altora. Un jucator rus, Denis Kolodin, a sarit cu picioarele pe langa un olandez, dupa ce mingea aparent iesise afara, apoi reintrase in teren.

Arbitrul i-a dat lui Kolodin al doilea cartonas galben, i-a dat cartonasul rosu, l-a eliminat, apoi a revenit si l-a reprimit in joc, pentru ca mingea iesise din joc inainte. Eronat, mingea nu iesise defapt din joc, iar Kolodin nu l-a atins pe olandez.

A doua gafa a slovacului a fost in a doua repriza de prelungiri, cand Lubos Michel i-a refuzat lui Jirkov un penalti clar. Am remarcat tot timpul acestui joc, dar si in precedentele, ca Rusia rateaza exasperant si imi aduce aminte de marea echipa a lui Dinamo kiev de acum cativa ani.

Paralela Piturca - Van Basten - Hiddink: in timp ce Piturca s-a aparat trei meciuri ca disperatul, cei doi antrenori olandezi nu au jucat la trecerea timpului si la aparare de tip Rovine nici macar pentru un moment.

Rezultatul, un meci spectaculos, in care pana la urma superioaritatea ruseasca s-a concretizat, in minutele 112 si 116. Intai, Torbinsky a inscris dintr-o centrare a lui Arshavin, api acesta a scapat fata-n fata cu Van Der Saar si i-a dat mingea printre picioare in plasa. Nici coltul lung, nici cel scurt. "Urechi"!

Croatia - Turcia 2-4. Lectia de darzenie a turcilor. Aviz lui Victor Piturca

Primul sfert de ora al meciului ne-a aratat o dominatie tehnico-tactica a Turciei, in fata unei Croatiei care si-a consumat intreaga energie ca sa se apere. M-am frecat la ochi si m-am uitat pe banca acestei echipe. O fi fost acolo Slaven Bilic sau Victor Piturca.

Exact cand scriam aceste cuvinte, Croatia a iesit la joc, echilibrand, cu linia de fundasi la centrul terenului. Bara Olic, dupa o pasa de pe extrema dreapta, prin spatele fundasilor, a lui Luca Modric. Si turcii, si croatii au jucat tot meciul cu o ardoare extraordinara.

Apoi, incepand cu partea de mijloc a primei reprize, Croatia a echilibrat meciul si si-a creat cateva mari ocazii, in timp ce turcii au scazut in intensitatea jocului ofensiv. Oricum, se constata scaderea in joc a croatilor, care joaca bine, dar parca nu mai pun aceeasi sarcina fantastica pe adversar ca in grupa, iar turcii cunosc o crestere de forma deosebita.

Au jucat ca o echipa obscura in primul meci, ca o echipa de lupta in al doilea, iar acum sunt in unele momente chiar eleganti. In ultima parte a primei reprize, jocul cade complet ca intensitate si cele doua echipe dau impresia ca asteapta pur si simplu pauza.

In a doua repriza, am avut tot mai pregnant impresia ca vad doua echipe uzate, obosite, care ori nu mai pot sa alerge, ori isi conserva fortele imputinate. Tin minte de la Cupa Mondiala de handbal feminin ca se petrecea un lucru asemanator. Cred ca pur si simplu, din dorinta de a economisi bani, organizatorii au programat meciurile prea des si jucatorii nu au timp sa se refaca fizic.

S-ar putea ca acesta sa fie unul dintre motivele pentru care Tricolorii au cazut in repriza a doua. E posibil ca olandezii, obisnuiti cu clima umeda, sa fi rezistat mai bine fizic, mai ales ca majoritatea celor aflati pe teren nu jucasera in primele doua meciuri, spre deosebire de situatia de la noi.

Repriza a doua, fara istoric. Doua echipe complet cazute fizic, care au avut momente de explozie, dar foarte putine si palide. Si cele 90 de minute se termina fara gol.

Urmeaza inca doua reprize de prelungiri chinuite, la finalul carora omul cu transplant de rinichi, Ivan Klasnic, inscrie cu capul din fata careului mic, in minutul 118. Final absolut incendiar: la ultima faza a jocului, in ultima secunda a meciului, Senturk trage si este 1-1!.

Urmeaza lovituri de la 11 metri! Luca Modric rateaza! Arda Turan inscrie, 2-1 pentru Turcia. Dario Srna inscrie, 2-2. Semih Senturk marcheaza, 3-2 pentru Turcia. Dansul penalty-urilor continua. Rakitic rateaza si el. Jucatorii croati sunt tineri. Cei mai tineri, Modric si Rakitic, au clacat psihic. Hamit Altintop inscrie si este 4-2. Mladen Petric trage, Rustu apara, din papagalul meciului devine unul dintre eroii meciului, iar turcii se califica in semifinala cu Germania.

Senzational si dramatic meci, in ultimele sale minute...

GSP: STENOGRAMA DISPERARII - Piturca, incoerenta si spirit defensiv

Incoerenta, spirit defensiv si zapaceala - acestea sunt cele trei cuvinte care definesc atitudinea haotica a lui Victor Piturca in timpul meciului cu Olanda. Si teama imi este ca meci de meci, dar nu stim noi.

Un om de care se roaga jucatorul providential al echipei sa-l lase sa joace, sa nu-l mai foloseasca pe post de fundas stanga aditional, nu are ce cauta la echipa nationala.

Din stenograma reprodusa azi de Gazeta Sporturilor tragem concluzii foarte grave referitoare la Piturca. Chiar nu are gandire tactica nici macar in cea mai mica masura.

Un om care, la 1-0 pentru Italia in meciul cu Franta, care a ramas in noua jucatori de camp, nu discuta nici macar la pauza despre schimbarea tactica si trecerea la o atitudine mai ofensiva decat dupa minutul 75 nu are ce cauta la echipa nationala.

Un om care nu stie sigur ce schimbare are de facut si se balbaie in fata jucatorilor, subminandu-si astfel autoritatea pe care ar trebui sa o aiba asupra lor, nu are ce cauta la echipa nationala.

Victor Piturca a reusit sa ma pacaleasca pentru un rastimp. L-am poreclit si excelent tactician, daca nu ma insel, saptamana trecuta. Dupa acest meci, mi-am adus aminte cum mergea Steaua lui Piturca.

Va mai aduceti aminte cine era, in viziunea lui Piturca, atacantul ideal de gura portii? Penibilul acela de Claudiu Raducanu, pentru care juca toata echipa, tot meciul, ca sa rateze noua ocazii de gol din zece.

Va aduceti aminte cum huiduiau tribunele pe Ghencea si scandau "Piti, lasa-ne!"? Va amintiti cum juca Steaua, de castiga numai cu 1-0 meciurile cu penultima clasata si isi exaspera suporterii, pana s-a suparat Gigi Becali si i-a administrat un spit in posterior, exact "la siret"?

Va amintiti cum efectiv a explodat valoric Steaua dupa plecarea lui Piturca si venirea lui Protasov? Cam asa se vor petrece lucrurile si la Nationala. Cand va pleca acest antrenor mediocru si fricos si in locul sau va fi adus unul bun, Nationala va avea o explozie valorica.

Nu sunt de acord cu jurnalistii care au tras concluzia ca Piturca a ales jucatorii cei mai buni, care sunt slabi si asta este fotbalul nostru. Piturca a ales cei mai buni jucatori sau nu, nu am cum sa apreciez acest lucru, dar nu i-a folosit cum trebuie, gresind tactic.

Cu cat pleaca de la Nationala mai rapid, cu atat mai bine.