Camel este una dintre marile formatii de ProgSymphonic britanice, care s-a lansat in anii '70 si a facut muzica mare decenii in sir. Discografia prodigioasa a acestei trupe este un exemplu de consecventa artistica si de filon creator minunat.
Cat ii asculti pe acesti muzicieni de exceptie, te intrebi ce poate iesi din mintile unor oameni care au talent, cultura, inspiratie si bun simt. Muzica lor este un exemplu viu a ceea ce se poate face cu numai opt (sau 12, daca privesti din punct de vedere dodecafonic) sunete.
La inceputul anilor '70, Pete Bardens si Andy Latimer au format un stil de muzica adevarat care a influentat generatii intregi de muzicieni, pana in ziua de astazi. Cu o puternica fundatie de keyboards, chitara a avut un rol proeminent in aceasta muzica. Tobarul Andy Ward a dat semnatura finala a muzicii Camel, totul completat cu frumoasa voce a lui Latimer, ca si cu dulcele sau flaut.
Influente exista din Jazz si PopRock, dar ceea ce impresioneaza este universul masiv melodic de tip simfonic. O muzica extrem de darnica si care s-a schimbat de-a lungul timpului, odata cu venirea lui Richard Sinclair la bas si voce, apoi prin plecarea lui Pete Bardens. Formatia a devenit mai comerciala din anii '80, dar amprenta calitativa incomparabila a ramas prezenta in permanenta.
Albumele "Mirage" (1974), "The Snow Goose" (1975) si "Moonmadness" (1976) sunt considerate niste pietre de temelie pentru muzica rock. Ultimul dintre cele trei albume a fost promovat intr-un turneu de senzatie, care le-a adus celebritatea si consacrarea globala defintiva. Mentionam si "Rajaz" (1998) si "A Nod And A Wink" (2002), in care muzicienii revin la vechiul stil progresiv initial care le-a adus celebritatea.
Din pacate, cand stau de vorba azi cu iubitorii de muzica rock adevarata si ii intreb de Camel, imi spun ca au auzit de acestia, dar nu au ascultat grupul. Exista o cantonare a rockerilor in zona rockului clasic de tip Free, Bad Company si John Coogar Melencamp, ca si in ascultarea marilor trupe consacrate, binecunoscute.
Cand incerci sa aduci in atentie trupe de genul Camel, cu muzica mai complexa, melomanul grabit de azi spune ca nu are timp si asculta numai ce este bine stiut, ca valoare verificata in timp. Si pe care casele de discuri au mizat si mizeaza, pentru ca este mai usor de vandut.
duminică, 26 octombrie 2008
DINAMITA MUZICALA: Camel, "Arubaluba"
sâmbătă, 25 octombrie 2008
CRIZA - INTERVIU Bogdan Baltazar: Criza economica nu s-a terminat
Criza economica nu s-a terminat, s-ar putea sa fi trecut de parte sa acuta, dar reasezarile vor continua destul timp, declara consultantul financiar Bogdan Baltazar. Interventia Fed reprezinta o etatizare, destul de neobisnuita pentru Statele Unite. Urmeaza acum o lunga perioada de cumparare a activelor toxice.
In lumea financiara se va trai in continuare intre frica si lacomie, care se cenzureaza reciproc, capata pe rand preponderenta si vom trai mai periculos un timp, arata Baltazar, concluzionand:"Criza se va rezolva. Problema este cat ne va costa".
vineri, 24 octombrie 2008
Bugetul de gumilastic si poporul elasto-plastic
Dupa promulgarea de catre Traian Basescu a legii privind majorarea salariilor profesorilor cu 50%, suntem, mai mult decat oricand, cu spatele la zid.
Pe langa criza globala, ale caror valuri mari inca nu ne-au afectat, ne-am construit propria noastra criza locala, care ar trebui sa loveasca anul viitor Romania cu toata puterea, in momentul in care bugetul de stat de gumilastic nu va mai face fata platilor asumate.
Primii care vor suferi vor fi exact cei care se bucura acum: poporul elasto-plastic, care, supus la eforturi succesive de forfecare, torsiune si intindere, se rupe.
Exista pericolul ca maririle de acum ale salariilor si pensiilor sa fie urmate, nu stiu exact in ce ordine, de devalorizarea leului (adica oamenii vor descoperi brusc ca defapt venitul lor a scazut, in loc sa creasca), apoi de disparitia venitului, din cauza imposibilitatii de plata.
Exista posibilitatea horror ca unii pensionari sa astepte pensia, care nu va mai veni.
Ce a facut Tariceanu...
... este extrem de periculos. Banii pe care ii ai la buget trebuie folositi, intr-o maniera investitionala sanatoasa, pentru trei lucruri: invatamant, sanatate si infrastructura. Primele doua, domenii neproductive, asigura educatia cat mai buna si sanatatea natiunii, cea de a treia, domeniu indirect productiv, duce direct la prosperitate, reprezentand vehiculul acesteia. Toate sunt la pamant in Romania.
Cabinetul Tariceanu nu a fost preocupat nici un moment sa investeasca in aceste domenii. Daca faci aceste investitii pentru o legislatura sau doua, veniturile la buget cresc substantial si fiscalitatea scade. Daca nu, in vremuri de criza ca acestea fiscalitatea creste si veniturile la buget scad, apoi se instaleaza criza de plati bugetare.
Tariceanu are scuza ca a fost precedat de alt premier la fel de inconstient: Adrian Nastase, care a aruncat cu bani in populatie cu nemiluita, intr-un program de asistare sociala a romanilor, menit sa-i aduca voturi. Acum se roaga sa mai ajunga si in viitorul Parlament si tine speach-uri plictisitoare pe la sezatori transnationale, dimpreuna cu Ion Iliescu si alti savanti ai tranzitiei.
Ce a facut Basescu
A atras atentia inca de anul trecut, din august, la o emisiune de pe Realitatea TV, impreuna cu Ionut Popescu, ca lucrurile nu pot continua pe linia pomenilor electorale tariceaniene si ca asta ne va duce la dezastru. Atentie: daca eu am afirmat prima data acest lucru in august, dupa anuntarea de catre Paul Pacuraru a primei majorari a pensiilor, Basescu a facut-o de-abia prin septembrie.
Daca o faceam dupa el, se putea spune ca ii pup urmele. A facut-o dupa mine. Nu cred ca
s-a inspirat de la mine, ci avea date mai concrete decat am eu chiar acum. Le-a si prezentat public. Nu le mai reiau. Azi, Traian Basescu nu putea sa refuze promulgarea legii. Profesorii merita salarii mai mari decat vor avea dupa aceasta majorare.
Reforma Educatiei trebuia facuta acum 18 ani
Sistemul de invatamant necesita, in intregul sau, o restructurare masiva, care presupune investitii majore. In primavara lui 1990, am condus la Galati manifestatiile studentesti prin care ceream inghetarea anului de invatamant si reforma intregului sistem romanesc, cu licentierea cozilor de topor din sistem.
S-a spus ca suntem repetentii care nu vrem sa invatam, ci sa boierim un an in plus si s-a mers pe acel sistem de invatamant, care s-a transformat acum in aceasta bomba educationala care ne loveste. De pe bancile institutiilor de invatamant ies agramati, sfertodocti si semidocti cu diploma, care ii invata pe cei dintre noi care mai au educatie ca virgula se pune intre subiect si predicat.
Un intreg sistem mafiot s-a dezvoltat intre timp si sprijina aceasta stare de fapt. Daca nu scapam de el, in viitor ne vom sufoca spiritual, ca natiune.
joi, 23 octombrie 2008
BLOGUL LUI RAFAEL UDRISTE: Cum incepi pe Wall-Street
BM: Ce faceti cu ocazia crizei? Ce faceti de criza?
CI: Incerc sa nu intru in panica prea mult. Am avut momente cand am intrat in panica. Pe plan personal, investitiile mele au luat lovituri destul de spectaculoase. Adica, toate castigurile din ultimii trei ani au fost practic sterse in cateva zile si urmaresc, bineineteles, zilnic, ca toata lumea, actiunile Fed-ului si actiunile Trezoreriei si actiunile Bancii Centrale a Angliei pentru ca ne afecteaza global pe toti, la un nivel sau altul.
BM: Ce ne-a atras pe noi a fost faptul ca ati mirosit Wall Street-ul la el acasa. Cat timp?
CI: Eu lucrez pe Wall Street de cinci ani, de fapt, am lucrat. A fost, de fapt, primul meu job de dupa facultate. Eu sunt plecata de 14 ani. Am plecat impreuna cu familia si am terminat acolo liceul, am facut facultatea acolo, n-am lucrat niciodata in Romania, din luna martie sunt aici si mi-a fost un pic greu sa ma adaptez, dar, incet-incet, cred ca m-am mai obisnuit un pic si cu felul de a face business in Romania si cu sistemul bancar romanesc, care imi era, practic, strain. Experienta de pe Wall Street a fost unica si a fost fenomenala.
Citeste interviul
JURNALU' LU' BUDELU: Primii 300 cei mai saraci romani
Azi dimineata, m-am trezit la ora sase. Oricum nu mai puteam sa dorm, mi-era foame. Am iesit din bloc, pentru ca nu numai foamea m-a gonit din casa, dar nici nu mai puteam sa stau in casa, chiar daca nu mi-ar fi fost foame: femeia de servici facea un scandal teribil. Vecinul de la trei isi aruncase salteaua pneumatica, pentru ca se sparsese, iar Gogu, vecinul meu de la parter, aruncase un bax de pet-uri de apa minerala la cinci litri.
Citeste reportajul pe Politica la romani
Ilie Serbanescu: Costurile crizei vor fi mari
Costurile pe care le vom plati pentru aceasta criza, in Romania, vor fi mari, iar consecintele vor fi pe masura, declara analistul economic Ilie Serbanescu. Resursele vor fi mai rare si mai scumpe, iar alt platitor decat populatia nu exista. Sarcina va fi pe moneda, pe credit, se va ajunge la presiune la buget, ceea ce presupune marirea impozitelor, si astfel costul vietii va creste.
Primele sectoare din economia romaneasca afectate primele vor fi cele care au crescut in ultimul tyimp: financiarul, imobiliarul, retailul, adica "bulele" create de capitalul exterior venit din strainatate. Sursa de prosperitate din ultimii 3-4 ani, creditul, se va scumpi si va fi mai greu accesibili. Cei cinci ani de crestere economica reala, dar nesanatoasa vor trebui platiti.
Ziarul Financiar: "Vartejul" (IV), de Adrian Vasilescu
Organizarea consumului a devenit pentru capitalism un lucru esential. Fiindca Dumnezeu le-a dat oamenilor pofta de consum iar consumul este motorul care impinge inainte piata de productie si piata de bani.
Si cum fiecare exemplar uman incepe sa fie consumator din momentul zero al existentei, in pantecele mamei si va ramane consumator pana in clipa mortii, capitalismul si-a legat existenta de acest fapt. Producator devine mult mai tarziu.
Si este producator doar atat timp cat apartine segmentului demografic pe care economia politica il numeste populatie activa. Daca nu are sansa (ori nesansa) sa fie rentier; scutit deci de corvoada sau de mania muncii si impovarat doar cu pofta de consum.
Citeste editorialul complet
Postări
