Euro 2008: Tactica aproape ca a batut exuberanta

Am vazut o prima zi de fotbal destul de plictisitor, dupa gusturile mele. Mai bine zis, am vazut un meci si trei sferturi de fotbal de uzura: primul, intrutotul de uzura, intre doua echipe mediocre. Mi-a placut mai mult Elvetia, pentru entuziasmul si "osul" pe care l-au pus, dar a invins experienta cehilor.

Elvetia a fost echipa mai pozitiva in joc, dar a ratat incredibil. Un stil de joc care imi aduce aminte de ceea ce facea acum cativa ani in Champions League revelatia FC Basel, si tin minte cativa jucatori din acea echipa, dar si Basel erau cam la fel de ratangii. Cehii, in schimb, au plantat o paluga in centrul careului, pe Koller, si au asteptat. Rezultatul a fost ca in minutul 71 a fost gol, un gol stupid, o "carmire" a mingii spre plasa laterala-dreapta a portii elvetiene de catre Sverkos.

Evident, Portugalia este liderul valoric al grupei, dar nu mi se mai pare chiar echipa stralucitoare de acum doi ani, de la Mondial. Turcii sunt intr-un declin evident fotbalistic, dupa explozia de acum sase-opt ani. Jucatorii straini, pe post de "condimente", nu incurajeaza aparitia de talente autohtone, iar aceasta se vede clar in jocul turcilor.

O repriza, prima, prin dispozitiv tehnico-tactic bine pus la punct, turcii au tinut piept, apoi au cedat. Ma asteptam la aceasta, dar, la cat de slabi au fost Fii Semilunei, credeam ca va fi un scor-fluviu al portughezilor. In loc, a inscris Pepe (foto), dupa un plan tactic simplu: "ii punem sa alerge dupa mijlocasi ofensivi si atacanti, pac!, vine un fundas din linia defensiva, gol!".

Ce s-a intamplat in ultimele momente ale jocului nici nu mai are importanta, turcii erau deja ametiti si oricum, dupa ce au inscris portughezii, Luis Felipe Scolari le-a ordonat sa ascunda mingea in gazon si sa isi conserve fortele pentru urmatoarele meciuri.

Totusi, eu nu as fi atat de entuziasmat ca baietii de la TVR care au comentat. Portugalia mai trebuie sa creasca mult in joc ca sa convinga si ajunga in fazele superioare.

Raman cu doua pareri de rau, dupa acest meci. Prima este ca fotbalul-spectacol sufera in fata calculelor si jucatorilor metodisti care primesc sarcini tactice, pe care sunt in stare sa le execute pana cad pe teren. A doua este ca noi a trebuit sa nimerim intr-o grupa stelara, in timp ce portughezii si cehii, chiar ei avand echipe mai abordabile, se distreaza cu elvetienii si turcii.

Un gust amar imi lasa-n gura numele "Nicu Covaci"

Iata ce spune Ioji Kappl pe Blogul lui Mircea Baniciu: "Am täcut intotdeauna, ori de cate ori päräseam Phoenixul din cauza unor certuri si neintelegeri cu Covaci, ca sä nu aduc daune adeväratei Legende Phoenix, la care am tinut intotdeauna si voi tine la fel si-n viitor. Ei, de data aceasta m-am hotäri s-o rup cu täcerea, pentru cä au avut loc niste actiuni pe care trebuie sä le afle toatä lumea".

Va las neplacerea sa intrati pe Blogul lui Mircea Baniciu si sa cititi aceste lucruri, care imi provoaca o mare amaraciune. Ceea ce vreau sa mai spun este ca am observat de multa vreme Dictatura Covaci dansand si facand ravagii prin aceasta mare trupa, PHoenix, probabil una dintre cele mai mare trupe de ethno rock si hardrock din lume care exista la ora actuala.

L-am observat de multe ori pe Nicu Covaci cum isi ia de ceafa colegii de trupa si-i trage la o parte de la microfon, atunci cand vor sa spuna cateva vorbe, dupa ce publicul le cere acest lucru, in timpul concertelor.

Am vazut aceasta la finalul unui concert magnific de acum cativa ani, de la Sala Palatului, unde Nicu l-a tras de ceafa pe Baniciu. Am vazut incapatanarea cu care Covaci vrea sa cante, acolo unde in mod evident nu-l mai tine vocea si ar trebui sa-i lase pe altii.

In marile trupe rock ale lumii au existat multe probleme si multi oameni cu probleme sunt sau au fost mari muzicieni. Cei de la Mr. Big erau celebri pentru felul cum se bateau cu instrumentele intre ei si ce certuri cu urlete aveau la repetitii.

John Fogarty, geniul care a creat CCR si a fost forta motrice a marii trupe Creedence Clearwater Revival, a fost cel care a distrus aceasta mare trupa, din cauza caracterului sau imposibil. Atat de dificil om a fost, ca pana si fratele sau si-a luat campii si a plecat din CCR.

Asa ca nu ma surprinde ce se petrece acum cu Phoenix, dar imi lasa un gust amar si ranced rostirea numelui "Nicu Covaci".

Cotidianul: Primii internauţi din Bucureşti cu dosar penal pentru download ilegal de muzică

Citat integral din Cotidianul: "După ce Aradul a dat acum o lună României primul infractor acuzat de piraterie muzicală, condamnat la 5 ani şi 6 luni de închisoare, a venit rândul poliţiştilor din Bucureşti să scoată la iveală primii deţinători de muzică ilegală pe Internet.

În urma sesizării Uniunii Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), poliţia a percheziţionat locuinţele a doi dintre cei mai mari piraţi de muzică din Capitală. S-au adunat aproape 800 de GB de fonograme ilegale, distribuite prin softuri precum ODC şi DC++, iar cei doi piraţi, Gheorghe Alexandru Tărlescu şi Marius Scarlat (cunoscut şi sub celebra poreclă “andyghost”) s-au ales cu dosar penal.

Gheorghe Alexandru Tărlescu avea la liber pentru descărcat 366 de GB de fonograme, surprinse de UPFR cu ajutorul unor capturi de ecran."

Citeste articolul complet in Cotidianul

Comentariul meu este urmatorul: oamenii acestia din Politia Romana si-au pierdut complet controlul. Nu exista absolut nici o baza legala pentru o astfel de actiune penala, care va cunoaste un esec rasunator. Orice avocat destept va fi incantat sa pledeze intr-un proces contra statului roman, reprezentat de Politia Romana, pentru a-si face glorie profesionala.

Faptul ca downloadezi de pe Internet gratuit muzica nu este ilegal, indiferent daca o downloadezi cu ajutorul softurilor pomenite in fragmentul citat sau nu. Pentru ca chiar sunt curios: daca downloadezi muzica de pe site-urile de internet, unde aceasta muzica este la liber, e de dosar penal?

Daca nu e, cum iti dai seama, cand te uiti in hardul lui Tărlescu, care de unde este downloadata? In al treilea rand, cum iti dai seama care dintre mp3-urile din calculatorul unui om sunt cumparate, care sunt downloadate de pe Internet si care sunt copy-paste de la un prieten care ti-a dat un CD sau un DVD sa-ti faci copy?

Iar in acest ultim caz, cei doi, cel care da si cel care ia un astfel de CD sau DVD, sunt infractori? Dar cei care fac copii xerox dupa carti prin biblioteci? Dar bibliotecile care gazduiesc aceste carti si faciliteaza realizarea acestor copii? Tot infractiuni fac si acestea?

Doi oameni vorbesc despre o carte la telefon. Telefonul este supravegheat. Unul ii spune celuilalt: o sa-ti aduc cartea, sa o tragi la xerox, sa o citesti si tu. Zis si facut, peste o luna cei doi sunt arestati, cu dosar penal.

Mai baieti, voi ati innebunit de tot la mintea din creierul din cap?

DINAMITA MUZICALA: Vanilla Fudge, "You Keep Me Hanging On"

Vanilla Fudge este un fel de Procol Harum al americanilor. Povestea acestei trupe extraordinare este foarte lunga. Cel putin asa spune olandezul Erik Neuteboom pentru ProgArchives. Din pacate, ceea ce se gaseste pe YouTube cu aceasta trupa extraordinara este o mica parte din sound-ul lor incredibil, o combinatie de psychedelic rock, soul, blues si progresive.

Dupa parerea mea, VF este prima trupa care a ajuns la un cumul de stiluri muzicale, care ulterior avea sa fie numit fusion, insa pentru a defini mult, mult mai putin, adica in general fuziunea dintre doua stiluri muzicale, nu atat de multe ca la VF. Au fost niste inaintasi si niste vizionari.

Modalitatile lor de a lucra cu instrumentele au fost modele pe care le-au urmat mari trupe ce au aparut ulterior: Yes, Deep Purple sau Uriah Heep, toti acestia fiind prietenii si confidentii iubitorilor de muzica buna, atunci cand canta.

Povestea VF a inceput in New York, asa cum povesteste Noteboom, cand Mark Stein (orga si solist vocal) si Tim Bogert (chitara bas) cantau intr-o trupa numita Rick Martin & The Snowmen. Tim si Mark au fost atat de impresionati de sound-ul trupei The Rascals (care de altfel sunt cei care au cantat primii piesa din embeder), incat au facut in asa fel incat sa-si ticluiasca propria lor trupa, cu Vinnie Martell la chitara si la tobe Joey Brennan.

Si-au spus The Pigeons (adica Porumbeii!), dar, dupa inlocuirea lui Joey Brennan cu Carmine Appice, trupa si-a schimbat numele in Vanilla Fudge. Moticul pentru care imi plac este, printre altele, combinatia dintre armoniile celeste progresiv-psihedelice si pasionalul blues.

Mai merita ascultati, dupa desfiintarea VF, descendentii lor, numiti Beck, Bogert & Appice, care sunt un fel de Vanilla cu nume schimbat. Auditie placuta.

Incepe dansul cu mingea rotunda pe gazon

Maine, voi posta o scurta analiza a punctelor slabe ale Nationalei Romaniei la acest turneu final european. Pana atunci, iata aici programul oficial Euro 2008.

In sfarsit, dupa anul 2000, incepe din nou dansul cu mingea rotunda pe gazon, cu echipa nationala a Romaniei prezenta la un turneu final care ar putea sa fie ceva mai democratic decat cele de pana acum, pentru ca il avem pe Michel Platini (foto) in capul bucatelor, fost mare fotbalist si om destupat la cap.

M-am intrebat de multe ori in ce consta farmecul aparte al acestui sport. In afara de faptul ca sunt un poli(privitor)sportiv inrait, cand vine vorba despre fotbal sunt fiara. Cand inca nu stiam bine ce e aia, am auzit niste nume. Vreti sa vi le spun? Ok, bine, o sa vi le spun. Tineti-va bine: Raducanu, Adamache, Radu Numweiler, Deleanu, Cheran, Mocanu, Lupescu, Dembrowsky, Domide, Dinu, Dumitru, Dobrin, Lucescu, Dumitrache, Tataru si as mai putea continua asa mult timp.

Au urmat generatii intregi de fotbalisti foarte-foarte mari. Tata m-a dus prima data la un meci cand aveam cinci ani, pe stadionul Automobilul, cum se numea atunci, ca sa vad echipa omonima din Focsani. Apoi, in scurt timp, s-au format doua echipe: Unirea si Luceafarul, numit de focsaneni Ciuleafarul, ca un fel de alint.

Ati auzit de Surdan? Cu siguranta ca nu. Pot sa recit generatii intregi de jucatori ai Unirii Focsani. Unii au ajuns fotbalisti importanti. Pot sa recit generatii intregi de fotbalisti de la Steaua, Dinamo sau Rapid. Acum a venit vremea sa ne pregatim pentru eventuala recitare ca pe apa a numelor altor fotbalisti.

Ma intreb cati dintre ei vor fi romani. Vom putea oare sa recitam numele componentilor acestui lot, asa cum am visat nopti in sir numele celor din 1994?

DINAMITA MUZICALA: Paunita Ionescu / Big Mama&The Golden Six, "Out of the rain"

O asemenea voce nu a avut loc la noi. Pentru ca am redescoperit-o, trebuie sa-i multumesc lui Iosif, ideea ii apartine si e grozava, pentru ca aceasta cantareata este formidabila.

Paunita Ionescu nu a reusit sa scoata in Romania un singur disc macar, cu o voce a la Mahalia Jackson. Intr-un articol de pe 17 februarie, numit "Paunita Ionescu: Doamna alba cu voce neagra", Jurnalul National arata ca in strainatate, unde traieste, are "casă de discuri proprie, studio de înre­gistrări", a scos albume.

Paunita Ionescu este singura alba din grupul Big Mama&The Golden Six. Va las in compania sa. Este, fara doar si poate, dinamita muzicala. Ca si ceea ce urmeaza:



La pian este un tip care a devenit, in ultimele luni, nomine odiosa, dar care, asa cum am mai spus, stie foarte multa muzica: Horia Moculescu. La chitara este Laurentiu Cazan. Dupa parerea mea, Laurentiu este un atat de mare poliinstrumentist (canta literalmente la orice), incat calitatea sa de solist vocal cu chitara la gat, in care este foarte cunoscut, este mult sub aceea de mare poliinstrumentist, dupa cum vedeti in unisonul solo-ului sau cu Paunita "Mahalia" Ionescu.

Cand vad ce pot acesti oameni, stiti ce mi se intampla? Iar ma simt frustrat, ca si ieri. Oamenii acestia nu numai ca au facut - unii dintre ei, porcarii pe care le cunoastem si le tot discutam, dar mai au si, paradoxal, o cunoastere muzicala de profunzime. Ba chiar pasiune. De aceea ma simt frustrat. Puteam sa facem atatea lucruri grozave cu acesti oameni, dar in loc ne-am ridicat fustele-n cap.

CSSPP, vinovata de esecurile din pietele pensiilor private

Directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicata, Liviu Voinea, sustine ca de vina pentru esecurile din domeniul pensiilor private este arbitrul celor doua piete.

Voinea afirma, de asemenea, referindu-se la acest arbitru, ca activitatea de reglementare ar trebui sa fie separata de cea de control si ca fiecare pilon de pensii ar trebui sa aiba cate un arbitru distinct.

Analistul economic crede ca faptul ca o companie si firmele din care provine si au fuzuionat ulterior au o istorie de sute de ani nu are legatura cu ceea ce fac in Romania, unde lucrurile pot sa o ia razna, din cauza bad managementului romanesc.

Citeste interviul pe Event365

Nico: Am fost convinsa ca ne clasam in primii zece

In urma ca doi sau trei ani, am vazut-o pe Nico cantand jazz la o emisiune "Taverna" a lui Berti Barbera si Iulian Vrabete si am fost entuziasmat. Ma simt frustrat, pentru ca atunci spuneam ca Nico, daca va continua pe acest drum, va deveni o cantareata de jazz excelenta, alaturi de Anca Parghel si Teodora Enache, asa cum avem prea putine in Romania.

Ma simt frustrat, pentru ca de atunci Nico a preferat sa abordeze o specie muzicala mult mai comerciala si facila, care a pornit de la R&B, a trecut prin dance si a ajuns la lesinatura cu care s-a prezentat anul acesta la Eurovision.

Acum, iar am gasit un interviu pentru Revista VIP cu Nico, pe care chiar dumneaei, prin ceea ce spune, ma obliga sa-l bricolez. Iar sunt Mr. Bricolage, nu-mi place, dar sunt lucruri pe care nu le pot trece cu vederea. Scenariul meu este simplu: voi evidentia intrebarea reporterului cu bold, iar comentariul meu cu italic.

Avind in vedere ca erati printre favoritii finalei „Eurovision“, te-ai gindit vreo clipa la un astfel de rezultat?
Nu. Chiar am fost convinsa ca vom reusi sa ne clasam cel putin in primii zece. Eventual in primii cinci. Ba nu, pe primul loc, neaparat pe primul loc! Desigur ca "Prapastia" este un cantec mai frumos decat "Believe" a lui Dima Bilan.

Singura explicatie a locului 20 este ca acest concurs nu mai este unul muzical, ci unul geopolitic. S-a vazut clar acum care este imaginea Romaniei in lume. Teoria aceasta, cu imaginea Romaniei in lume, am mai auzit-o la falitii mei pesedistii. Stim unde eram in anul 2004.

Nici macar vecinii nostri, bulgarii si ungurii, nu ne-au votat. Dar cand ne-au votat bulgarii si ungurii? Eu nu tin minte. De fiecare data cand ne-am clasat onorabil sau bine, am adunat invariabil de la toti cate putin si am fost votati de comunitatile romanesti din diaspora europeana, plus Moldova.

Un alt semn de intrebare mi l-am pus atunci cind am vazut ca de la greci nu am obtinut nici macar un punct, in conditiile in care in turneul de promovare pe care l-am sustinut la ei am avut mare succes. Pentru aceasta nu sunt de vina grecii, ci cat de prost a fost ticluit turneul de promovare. Sa nu uitam ca Nico & Vlad au fost si in Marea Britanie, si in Belgia, si tot degeaba, ca si in cazul Greciei.

Vei continua colaborarea cu Vlad Mirita?
Cu siguranta da. Cu atit mai mult cu cit la „Eurovision“ am primit cadou o piesa pentru care vom intra curind in studio. Ce fel de cadou? Ce piesa? Cum se numeste? Cine este compozitorul? Cum se numeste acesta?

Amindoi avem semnate contracte cu casa de productie „Cat Music“, dar vom avea proiecte separate. Colaborarea o vom continua in functie de ocaziile care se vor ivi. Rece, nu?

Care dintre concurentii de la „Eurovision“ ti-a placut?
Cel mai mult mi-a placut piesa Portugaliei, aceasta fiind, de altfel, singura care m-a miscat cu adevarat. Probabil de aceea, cum povestea cantareata pe Antena 2, atunci cand aceasta s-a intalnit la sala de fitness cu Vania Fernandes, i-a fredonat cu tupeu maxim "Crucified" a trupei olandeze Army of Lovers.

Au mai fost si alte piese bune, chiar foarte bune, in comparatie cu anii trecuti. Mi-a mai placut piesa Suediei, care, spre surprinderea mea, nu a reusit nici ea sa se claseze in primii zece. Ce v-ar fi placut, doamna, piesa Romaniei, numita "Shine". Ea apartine, helas, tot unor suedezi, ce fatalitate...

Care a fost cel mai neplacut lucru care ti s-a intimplat: zvonul cu plagiatul, care a venit imediat dupa ce ati cistigat preselectia, sau faptul v-ati clasat pe un loc nu tocmai imbucurator? Sigur ca ambele situatii au fost neplacute, insa eu, Vlad si Andrei am incercat sa demonstram ca am fost o echipa pina la capat. Am dat tot ce a fost mai bun din noi si nu ne-am reprosat nicio clipa nimic din punct de vedere profesional. Vlad si Nico, asa cum a vazut intreaga Europa, nu au dat tot ce aveau mai bun in ei. Nico si-a pierdut glasul in semifinala si spre final a falsat evident, iar in finala problemele vocale au continuat, din cauza emisiei defectuoase, dar a gestionat mai bine ce avea din glas. Vlad a fost extrem de emotionat si a intrat sub ton si deasupra tonului si in semifinala, si in finala.

Chiar vreau sa-i multumesc sefului delegatiei TVR, Ioan Duma, precum si reprezentantilor mass-media care ne-au sustinut si au relatat obiectiv situatia „Eurovision“-ului de anul acesta. Asta este foarte tare. Chiar vrea sa-i multumeasca domnului Duma? Eventual pentru ca nu a mai vorbit cu Andrei Tudor? Sau pentru ceea ce i-a reprosat la aceeasi emisiune de pe Antena 2?

Vei mai concura la „Eurovision“?
Stii cum e, niciodata sa nu spui niciodata! Acum, as inclina sa spun ca nu, dar timpul va decide. Evident, daca, asa cum a declarat Nico in alt interviu, va avea ocazia sa candideze pentru alt stat european.

Nu ca as avea vreo problema cu acest fapt, dar ne aflam intr-un defect de logica. Tu ajungi la Belgrad pe umerii unor oameni care te-au promovat, spunand ca Romania trebuie sa se reprezinte in muzica usoara prin sine insasi, apoi te duci sa participi la Eurovision pentru alta tara, pentru ca eventualsa nu se reprezinte si ea prin sine insasi.

Diagnosticul este: lipsa de consecventa.

DINAMITA MUZICALA: Wishbone Ash - Where Were You Tomorow?

Wishbone Ash sunt o formatie de white-blues atat de mare, incat am avut tentatia sa las numai embederul la aceasta piesa superba, fara niciun cuvant. Este bine totusi sa spunem cateva lucruri. In anii '60-'70, in Marea Britanie a inflorit un curent alternativ la blues-ul negru american, numit de unii white-blues, adica muzica de negri facuta de albiciosi prin Insula Leului Britanic.

Cei trei mari corifei ai acestui gen european de rhytm&blues sunt Graham Bond, Alexis Korner si John Mayall. Din acesti monstri sacri au aparut o multime de trupe de inalta senzatie, precum Ten Years After, Fleetwood Mac sau Wishbone Ash.

Pentru ca nu vreau sa scriu o carte, cat ghidul pop-rock din anii '80, va voi lasa sa va ospatati din aceasta trufanda muzicala, facand un singur link in plus: la chitaristul si solistul vocal al trupei, Ted Turner, nicio legatura probabil cu omul de afaceri american.

Business-uri gresit gandite si inexactitati in asigurari si pensii

Arbitrul pensiilor private, Comisia pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP), a sanctionat societatea Aviva Asigurari de Viata, care administreaza fondul de pensii facultative Pensia Mea (de pe Pilonul III), pentru incalcarea unor prevederi legale in ceea ce priveste legislatia pensiilor facultative.

Aviva a fost sanctionata pentru ca nu a respectat o prevedere, conform careia "contributiile se colecteaza pe baza codului numeric personal, in conturile individuale ale participantilor".

Societatea a mai fost sanctionata si pentru incalcarea prevederilor privind marketingul prospectului schemei de pensii facultative, conform carora administratorul trebuie sa transmita CSSPP datele referitoare la agentii persoane fizice sau juridice cu care a incetat colaborarea, in termen de maximum trei zile lucratoare de la data la care a intervenit incetarea contractului.

Citeste articolul pe Event365