De la Scandalul "Tiganca Imputita", Traian Basescu este obiectul si subiectul unui perpetuu scandal public provocat, generat de lucrurile pe care le spune atunci cand vorbeste, crede el, privat, "cu sotia", de exemplu.
Eu cred ca in aceasta chestiune gresesc si unii, si ceilalti. Mai clar: si presedintele Basescu, si presa au viziuni deformate asupra a ceea ce ar trebui sa faca fiecare si cum ar trebui sa se comporte.
Traian Basescu greseste partial, pentru ca daca, de exemplu, vorbeste cu sotia sa chiar si in cada, in baia proprie, si (presupunem prin absurd de exemplu ca) spune: "Luni voi desfiinta Parlamentul, voi demite premierul si voi prelua functia lui, voi interzice presa independenta si partidele", atunci acea discutie a sa nu mai este una intima, ci este de interes public si trebuie facuta publica.
Traian Basescu greseste partial, pentru ca el este o persoana, atunci cand e calm si are impresia ca in fata sa se afla un personaj (inclusiv un jurnalist) care il simpatizeaza si ii da dreptate, dar cu totul alta persoana, atunci cand da de cineva care ii pune intrebari ce i se par dusmanoase.
In anul 1998, cand era ministrul Transporturilor, i-am pus lui Basescu o astfel de intrebare. Eram atunci la Radio Contact. Deraiase un tren marfar pe Valea Jiului. L-am intrebat ce va face cand, avand in vedere starea jalnica a infrastructurii CFR, va deraia urmatorul tren, iar acela nu va mai fi de marfa, ci de persoane.
Evident, a inteles ca sunt dusmanul lui si a reactionat violent. Pana cand am ajuns in redactie, se stia ce se intamplase: redactorul-sef primise un telefon de la patron, care se numea, culmea, Tariceanu si era pe atunci ministrul Economiei. Basescu nu se da in laturi sa faca astfel de lucruri.
Eu cred ca Basescu nu intelege ca, daca a ajuns presedintele Romaniei, trebuie sa fie pe cat posibil si in viata privata, si in cea publica proprietarul aceluiasi discurs.
Sa fie impregnat atat de tare de propria sa conditie publica, incat sa se comporte identic si ca persoana publica dar si atunci cand vorbeste liber cu un prieten, la o bere, si cu sotia, in cada sau in masina.
Presa care ii inregistreaza si ii face publice consideratiile greseste si ea partial, pentru ca nu tot ceea ce spune Basescu este de interes public.
Sa luam cazul "invatamantul romanesc produce tampiti". Consideratia de ordin general, complet acoperitoare, facuta de Basescu, este gresita si o condamn.
Faptul ca o multime de persoane publice, dupa aceasta greseala a lui Basescu, au declarat "si eu sunt un tampit de-al lui Basescu", iar presa a speculat, lansand lapidarea pe sticla a presedintelui, este o eroare de logica.
Logic ar fi fost sa constati ca Basescu a facut o greseala, si gata. Este clar ca majoritatea covarsitoare oamenilor de bun simt din tara aceasta, inclusiv cei care s-au declarat public revoltati de ceea ce a spus Basescu, sunt convinsi, in forul lor interior, ca invatamantul romanesc produce destui tampiti. Poate chiar multi. Prea multi, de nu-i mai poate duce tara.
In felul acesta, aceiasi oameni care, din diferite motive, l-au lapidat public, sunt in realitate de acord cu Basescu. Poti, pana la urma, sa consideri chiar ca presa a speculat politic subiectul, avantajandu-i pe adversarii lui Basescu si ai PD-L, in plin an electoral. Poate ca ai dreptate sa gandesti astfel sau nu, dar afirmatia este valida.
Revenind la Scandalul "Tiganca Imputita": a spune ca, pentru ca a facut-o pe Andreea Pana de la Antena 3 "tiganca imputita", intr-o discutie libera in masina sa personala, Basescu e rasist
, este o greseala. In mod evident, Traian Basescu nu este rasist si nici nu va fi vreodata astfel.
Ce a spus Basescu in masina sa putea fi facut public, dar pastrate dimensiunile faptului de presa. Ori, daca reduci faptul de presa la ceea ce este, el e menit pentru o discutie publica timp de cel mult cateva ore, si cam atat.
A se ajunge cu aceasta poveste la CNCD este iarasi o speculare politica a chestiunii, pentru a da in Basescu. Iar presa care marseaza la astfel de abordari parajurnalistice ori este manipulata politic, din naivitatea celor care fac politicile editoriale, ori manipuleaza politic cu buna-stiinta, credem noi.
La fel si a-i chema la infinit, ca si cum ar fi niste persoane publice obiective si capabile de o judecata nepartinitoare, pe insi in mod clar subiectivi, cu o pozitie critica recunoscuta la adresa lui Traian Basescu, precum Cozmin Gusa, Mugur Ciuvica, Victor Ciorbea sau Emil Constantinescu.
Ca si in cazul in care, cand ai astfel de interlocutori, o faci pe obiectivul si pui intrebarea alba si echidistanta, constient fiind ca vei primi un raspuns cat se poate de subiectiv, in timp ce, cand stii ca ai in studio un om care incearca sa fie obiectiv, ori un adept al lui Basescu, devii agresiv si pui intrebari ironice si partinitoare, care sugereaza raspunsul.
Dupa cate stiu, acesta este un lucru situat destul de departe de deontologia jurnalistica.
joi, 25 iunie 2009
POLITICA: Basescu si Presa. Discutia privata si discursul public
PRIMA CASA: Oferte de la 18 banci
Banca Transilvania, Bank Leumi, BRD-SocGen, ATEbank, Raiffeisen Bank, Volksbank, Millennium Bank, Piraeus Bank, CEC Bank, Bancpost, Banca Românească, Alpha Bank, Credit Europe Bank, Unicredit Ţiriac Bank, OTP Bank, Intesa Sanpaolo, Emporiki şi BCR - acestea sunt cele 18 banci care au depus oferte pentru Programul Prima Casa.
"La ora 17:30, sunt 18 bănci şi suma declarată, sau solicitată de bănci, depăşeşte plafonul cu destul de mult, însumează în acest moment 1,432 miliarde euro", a spus Aurel Saramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), citat de NewsIn via Realitatea TV.
Cifrele anunţate de Şaramet sunt diferite de cele prezentate de premierul Emil Boc, care declara că 12 bănci au depus oferte pentru programul Prima Casă, în valoare de 814 milioane euro. În cursul dimineţii, şeful FNGCIMM anunţase că 7 bănci depuseseră oferte, în valoare de 450 milioane euro.
Ultimul nivel al valorii ofertelor băncilor depăşeşte cu peste 40% plafonul de 1 miliard euro pus la dispoziţie de stat pentru garanţii. Joi expiră termenul fixat de guvern pentru 
depunerea ofertelor de către bănci.
Deoarece suma alocată de bănci depăşeşte deja plafonul fixat de guvern, va avea loc o redistribuire a ofertelor, după metoda pro-rata. Astfel, toate băncile care s-au înscris în proiect vor putea participa, dar cu sume mai mici decât au dorit. citeste in continuare pe site-ul Realitatea TV
STAREA PRESEI - LITIGIUL MEU CU ACTIVE SOFT: “Nu mai faci interviuri pentru Ziare.com”
CITESTE AICI CRONOLOGIA LITIGIULUI
15 februarie 2009: Directorul general Mihai Paun m-a anuntat verbal ca nu mai fac interviuri video pentru Ziare.com. Ulterior, l-am intrebat ce se intampla, pentru ca “stii foarte bine ca anul acesta este anul mortii”. M-a intrebat: ce vreau sa spun cu asta? I-am explicat ca suntem in criza si se fac disponibilizari. Un loc de munca e foarte-foarte greu, daca nu chiar imposibil de gasit.
Paun mi-a spus sa stau linistit, pentru ca postul meu nu e in pericol. Exact acest lucru l-am si facut, avand incredere. Mihai, pana atunci, fusese sprijinul meu de nadejde, impreuna cu directorul de resurse umane, Adrian Cocosila, editor al site-ului Crestin Ortodox.
Adrian probabil ca este absolvent de Teologie, pentru ca, de cate ori vorbeam despre chestiuni de logica, filtrate prin argumente de ordin moral, el facea rapid transgresia, trecand la chestiuni de ordin moral, filtrate prin argumente de ordin religios.
Ca sa nu mai teoretizez: eu ii prezentam un punct de vedere moral al chestiunilor logice, iar el ma dascalea cu religia, intelegand ca am probleme de ordin moral. Vom vedea insa ca (vorba mea) este bine sa faci ce spune Cocosila, nu ceea ce face Cocosila.
Raman cu tristetea ca asa trece gloria lumii. Personajul lui Marin Preda din “Morometii”, Cocosila, era, dimpreuna cu Ilie Moromete, unul dintre cei doi intelepti din Poiana lui Iocan.
Cei doi, Mihai si Adrian, fusesera oamenii care ma angajasera acolo si care erau cat se poate de constienti de calitatile mele. Ma aparasera de multe ori, probabil de mai multe dati decat stiu eu chiar si in prezent.
Aveam toate motivele sa am incredere in Mihai. Aveam o 
relatie foarte buna cu el (sau cel putin asa credeam) si il respectam. Eram genul de angajat care nu iese din cuvantul sefului.
Facusem o greseala. Eram la inceputul prabusirii unui mod de gandire. Defapt, in acel moment, eram proprietarul unui sistem de gandire schizofrenic: pe de o parte, criticam porcariile care se intampla in presa romana, in general, analizand si porcariile care se intampla in Romania, si cele ce se petrec in lume, in general.
Scriam toate aceste lucruri pe blog, convins ca pot ramane un observator obiectiv, neimplicat si neafectat direct, ca Active Soft este un fel de safe heaven pentru mine. Greseam. Privind totusi retrospectiv, imi dau seama ca oricum mare lucru nu puteam sa fac, fata de ceea ce am facut. Cel mult sa-mi caut cu doua saptamani mai devreme un loc de munca imposibil de gasit.
Eu cred ca aceia ca mine, jurnalistii de meserie, nu mai sunt angajati in mass-media. Doar in board-ul publicatiilor, pe bani multi, sclavi pe plantatie, birocrati care in timp se contamineaza de conditia lor in realitate paupera si devin prizonierii sistemului.
Jurnalistul care sta in birou probabil ca devine un birocrat fara perspectiva si incepe sa decada. Realitatea este pe teren. Chiar daca esti directorul unei publicatii, trebuie sa iesi cumva pe teren, chiar si daca subordonatii tai te vor considera nebun.
Altfel, te rupi de realitate si te deprofesionalizezi. Cei care au ajuns acum in conducerile publicatiilor (pe multi dintre ei ii cunosc) par a fi prizonierii acestui sistem birocratic tamp. Ba chiar incepe sa le placa pe undeva starea aceasta de sclav de lux.
Masina de serviciu bangoasa, aer conditionat, laptop, stres, aparenta de siguranta, nevasta, copii, rate, hypermarket, week-end la mare vara si la munte iarna, locatie all-inclusive la Antalya odata pe an, de preferinta in iulie-august, cand e caldura mare. Le stiu pe toate.
Tot retrospectiv, ca sa inchid aceasta acolada: inceputurile relatiei mele contractuale cu Active Soft avusesera loc la sfarsitul lunii iulie a anului 2007...
(urmeaza: Contractul de adeziune I)
miercuri, 24 iunie 2009
STAREA PRESEI - LITIGIUL MEU CU ACTIVE SOFT: Cronologie
15 februarie 2009: Directorul general Active Soft Mihai Paun a intrat in birou si m-a anuntat verbal ca nu mai fac interviuri video pentru Ziare.com.
27 februarie 2009: Mihai Paun m-a chemat in biroul sau si m-a anuntat ca trebuie sa-mi caut de lucru, sa-mi depun CV-ul. Cu acordul lui Paun, am inceput sa vin patru ore la birou, cautandu-mi loc de munca.
Perioada urmatoare: Am fost mutat din biroul meu la un birou comun de serviciu de la Ziare.com: o masa, pe care era un desktop si un telefon. Desktopul era folosit la inregistrat telefoanele date si primite pe telefonul fix.
16, 17 si 24 martie 2009: Angajatii Active Soft, inclusiv eu, au/am primit succesiv trei forme diferite de act aditional la contractul individual de munca. Continutul acestor documente incalca legile si reprezenta o forma de presiune asupra salariatilor. Ca urmare, am refuzat semnarea actului documentului.
19 martie 2009: Paun si directorul de personal Adrian Cocosila au facut presiuni asupra mea, incercand sa ma determine sa accept incetarea contractului cu acordul partilor.
24 martie 2009: Printr-un e-mail intern, angajatii Active Soft au fost anuntati ca semnarea ultimei forme a actului aditional la contractul individual de munca este conditie obligatorie de continuare a contractului fiecaruia.
24 martie 2009: Printr-o notificare semnata de presedintele FRJ MediaSind, pe care am inregistrat-o la registratura Active Soft, am anuntat conducerea firmei ca sunt membru al acestei organizatii profesionale.
31 martie 2009: Cocosila si Paun m-au pus sa semnez trei documente:
1. Unul, prin care Adrian Cocosila imi facea un referat de sanctionare cu avertisment, pentru intarzieri repetate si absente nemotivate, neprecizandu-se zilele in care au fost constatate acestea.
2. Un al doilea, prin care Mihai Paun lua cunostinta de referat si imi dadea avertisment. In baza avertismentului, eram atentionat ca la urmatoarea abatere se va lua masura d
esfacerii contractului meu individual de munca.
3. Un al treilea, reprezentand o fisa a postului de editor la Ziare.com, in care se preciza ca aceasta este anexa la contractului meu de munca, incheiat pe 15 august 2007, cu mai bine de un an si jumatate in urma.
Am semnat fisa postului, apoi am semnat de primire pentru celelalte doua documente. In cursul lunii aprilie am anuntat in mod repetat, prin mai multe notificari, ca nu recunosc valabilitatea fisei postului, pentru ca aceasta era emisa pentru un alt post decat cel ce figureaza in contractul meu individual de munca. Pe card mi-a fost incarcat doar salariul de pe cartea de munca, nu si drepturile de autor.
1 aprilie 2009: Din motive de sanatate, am ramas in concediu medical pana pe data de 15 aprilie. Dupa expirarea zilelor de concediu medical, mi s-au aprobat sapte zile de concediu de odihna, pana pe 27 aprilie inclusiv.
28 aprilie 2009: La 10 minute dupa ce am ajuns la birou, Mihai Paun mi-a spus ca sunt redactor la Ziare.com, mi-a cerut sa predau laptopul si m-a trimis la munca. In redactie, am aflat ca era ordin sa nu scriu nimic. Pana la sfarsitul zilei, am scris o analiza, pe care am trimis-o pe e-mail redactorului-sef. Nu a fost publicata.
30 aprilie 2009: Mi s-a incarcat pe card numai salariul de pe cartea de munca.
29 aprilie – 29 mai, exclusiv saptamana luni-vineri 18-22 mai: Am trimis, in fiecare zi lucratoare, cate un articol sau chiar mai multe, autogenerandu-ma si alegandu-mi singur subiectele. Uneori am iesit pentru aceasta pe teren, alteori am dat telefoane, m-am documentat si am audiat surse, simultan continuand sa-mi caut alt serviciu. Am depus la registratura Active Soft noua notificari. Nu am primit raspuns la nici una dintre acestea.
8 mai 2009: Active Soft a emis prima decizie de suspendare a contractului meu 
de munca, incepand cu 18 mai, cand eram convocat la Comisia de disciplina. Pe 12 mai, fara sa stiu depre ce documente este vorba, vazand ca Active Soft incearca iar sa ma puna sa semnez ceva, le-am cerut doamnelor de la secretariat sa mi le trimita prin posta. Nu stiu daca aceasta decizie de suspendare a contractului a produs sau nu efecte juridice. Am notificat Active Soft sa repecte legea in momentul in care ma convoaca.
18 mai 2009: Active Soft a emis a doua decizie de suspendare a contractului meu individual de munca, incepand cu 28 mai, cand eram re-convocat la Comisia de disciplina. Avocatul meu a notificat Active Soft sa reprogrameze comisia, pentru ca nu poate participa, din motive obiective, atasandu-se documentul justificativ.
29 mai 2009: Active Soft m-a anuntat ca a decis incetarea contractului meu de munca individual incepand cu 3 iunie.
31 mai 2009: Mi s-a incarcat pe card numai jumatate din salariul de pe cartea de munca.
(urmeaza: "Nu mai faci interviuri pentru Ziare.com")
marți, 23 iunie 2009
STAREA PRESEI - LITIGIUL MEU CU ACTIVE SOFT: Follow-up. De ce public acest serial
Sunt jurnalist profesionist din decembrie 1991, cand am castigat primii mei bani din presa la Radio Galati. Fac presa din studentie, din anul 1985, de cand am inceput sa scriu la revista “Orientari” a Centrului Universitar Galati. Ori poate din timpul stagiului militar, cand am facut parte din colegiul redactional al revistei unitatii militare unde am facut armata, la termen redus.
De-a lungul carierei, am publicat stiri, articole, pamflete, editoriale, interviuri, analize, am realizat emisiuni radio si tv sau am participat la astfel de programe la:
@ Galati) Orientari, Radio Galatiul Universitar, Noduri si Semne, Impartial, Radio Galati, corepondent BBC si Europa Libera;
@ Bucuresti) Universul Bucurestilor, Evenimentul Zilei, Romania Libera, Mediafax, Cotidianul, Expres, Expresul de Marti, Baricada, Adevarul, Radio Contact, BBC Romanian Department, Independent, Gardianul, Alpha TV, Revista Bilant, Realitatea TV, The Money Channel, TVR 1, TVR 2, Ziarul de Vrancea, Kanal D.
Fac aceasta meserie cu pasiune si daruire, fara sa ma intereseze sa o folosesc pentru a-mi 
trafica functia.
TEORIA CENTRULUI IMACULAT DE PUTERE
De exemplu, la Gardianul, dupa vreo sase luni de la lansarea publicatiei, am descoperit ca in spatele acesteia nu se afla (asa cum fuseseram mintiti) o franciza The Guardian UK si niste bani europeni pentru libertatea presei, ci secretarul general PSD Aristide Roibu, cu banii acestui partid, in binecunoscuta Operatiune “Bani pentru Partid”.
Despre ce a reprezentat poate, dupa schimbarea Cabinetului Nastase, aceasta publicatie scrie jurnalistul de investigatii Dan Badea, pe blogul sau.
Revin la perioada Gardianul si la “teoria centrului imaculat de putere”. Eram in mijlocul unei campanii media a strategilor gruparii Adrian Nastase, fundamentata pe doctrina centrului imaculat de putere, pe care doreau sa o acrediteze in opinia publica: “Nastase e curat, vrea binele tarii, dar e inconjurat de oameni corupti”. Pe care noi, uneori, (controlat) la acest organ de presa, ii demascam.
Am plecat cat de repede a fost posibil. Ulterior, am incercat sa-mi platesc datoriile fata de adevar si notiunea de jurnalism. Perioada de la Revista Bilant imi sta marturie. Cred ca am reusit.
Cel mai mare rau pe care l-am cunoscut in toti acesti ani este (am simtit aceasta pe pielea mea) scaderea constanta si dramatica a calitatii umane si profesionale a colegilor mei. Aceasta se vede dramatic in felul cum e facuta acum presa in Romania. Am inteles sa tac de multe ori, sa las de la mine in repetate randuri. Nu mai sunt dispus sa o fac.
INSOLENTA. DEMONSTRATIE DE FORTA
Cea mai enervanta e insolenta cu care patronatele din presa fac zilnic aceeasi demonstratie de forta in nasul jurnalistilor. Acestia sunt primii care cunosc legea si ce drepturi au, pentru ca sunt platiti ca sa cunoasca legislatia si sa stie aceste lucruri.
UPDATE: Aici, judecata mea initiala se dovedeste putin cam excesiva, pentru ca, discutand cu unul si cu altul, descopar ca defapt marea majoritate a jurnalistilor nu isi cunosc drepturile si cred ca acesta este unul dintre motivele pentru care nu si le apara. Ulterior, unii dintre ei afla ce drepturi au si ajung sa le para foarte rau ca nu au stiut inainte, sa si le apere.
Tot jurnalistii sunt pana la urma cei sfidati: scriu despre oameni carora nu le sunt respectate drepturile in alte profesiuni, iar ei sunt primii carora nu le sunt respectate drepturile. La Active Soft, editorul (printre altele al) site-urilor Ziare.com si Event365.ro/Biz365.ro, mi s-a umplut paharul. Intre 15 februarie si 31 martie 2009 mi-a dat pe-afara. Voi povesti ce mi s-a intamplat.
(urmeaza)
Postări
