FOTBAL - NATIONALA: Selectia-n raspar a lui Victor Piturca

FOTOINFO: Antrenorul Nationalei Romaniei, botos, in timpul unui efort de gandire, la un antrenament al echipei sale.
SURSA: Sport Total FM, sptfm.ro

Iata care sunt stranierii selectionati de Victor Piturca pentru meciul cu Franta, conform Sport Total FM:

fundasi dreapta - Cristian Sapunaru (Porto), Cosmin Contra (Getafe); fundasi stanga - Razvan Rat (Sahtior), Mihai Nesu (Utrecht); mijlocasi defensivi - Paul Codrea (Siena), Cristian Chivu (Inter Milano); mijlocas ofensiv central - Razvan Cocis (Lokomotiv Moscova); mijlocas stanga - Adrian Mutu (Fiorentina); atacanti - Ciprian Marica (VfB Stuttgart), Daniel Niculae (AJ Auxerre).

Vom contrapune stranierii selectionati pe care nu-i mai vrem in lot cu jucatorii din campionatul intern pe care ii preferam, dar pe care credem ca Piturca nu-i va selectiona.

Paulica Codrea nu ne mai impresioneaza de mult timp. Joaca bine, dar exista un alt mijlocas central defensiv mai bun in campionat: Gabriel Muresan de la CFR Cluj, pe care Piturca ar fi trebuit sa-l selectioneze de vreun an de zile.

Cosmin Contra a lasat o austostrada pe patru benzi pe partea sa in meciul cu Lituania. Credem ca Piturca ar trebui sa aleaga un titular, pentru acest post, intre Cristi Sapunaru, titular la Porto, si George Ogararu, care a inceput sa intre in forma la Steaua.

Mihaita Nesu, plecat de la Steaua, despre care nu stim ce si cum joaca la FC Utrecht, o echipa de pluton in Olanda, este selectionat, in timp ce Valeriu Bordeanu de la Unirea Urziceni joaca excelent si nu e in lot. Citat aproximativ din Piturca: "Cand e vorba de Mutu sau Chivu, nu se mai pune problema neconvocarii daca nu joaca. Nu cred ca e cazul lui Nesu". Trebuia sa mai treaca inainte pe la lot Bordeanu? De ce nu a mai fost selectionat, ca e in forma de anul trecut! Cat timp un jucator e in Romania, nu e luat la lot. Cum pleaca in strainatate, e selectionat... De ce?

Razvan Cocis este mijlocasul ofensiv central al Nationalei care ne umple de nervi, cu neputinta sa funciara de a lega jocul in faza de atac. A marcat cu Insulele Feroce. Cocis e unul dintre principalii vinovati pentru ca Nationala nu-si domina adversarii, dandu-i lui Piturca argumentele sa statueze ca Romania, "cu echipele mari, trebuie sa se apare". In contrapondere, il propunem pe Eugen Trica, prodigiosul mijlocas ofensiv al Clujului, care a impresionat si in Champions League.

Ciprian Marica e cel care, indiferent daca e in forma sau nu, si-a asigurat un loc de titular in echipa nationala, dandu-i spert selectionerului un Mercedes CL 500. Daniel Niculae si-a demonstrat sterilitatea in joc la Euro si credem ca, in acest moment, exista in campionat atacanti mai in forma decat acestia doi: Florin Bratu si Ionel Danciulescu de la Dinamo, o echipa in forma, pe val.

Daca Mutu, revenit de putin timp pe teren, cedeaza fizic sau nu este in forma, nu avem o solutie viabila in loc. Il propunem pe Bogdan Mara, care joaca de rupe pamantul si s-a remarcat constant in ultimul an. Ne bucuram ca nu au mai fost selectionati Florentin Petre si Nicolae Dica, pentru care avem tot respectul.

Am incercat sa intram in mintea bidimensionala...

... a lui Victor Piturca si sa facem selectia dupa propriile sale optiuni si principii contradictorii. Prima anticipare pe care o facem este ca se va plange copios ca nu mai are baza de selectie. Am aratat anterior de ce are si ce jucatori are.

Ne-a scapat degetelul o singura data, pentru ca intr-adevar este criza de jucatori, selectionabili dupa principiile pitzurciene: l-am dat pe Ogararu probabil ca al treilea fundas dreapta, ca sa indeplinim promisiunea lui Piti ca va selectiona 20 de jucatori. Credem ca, si daca George va fi luat de Victor Piturca in lot, nu va juca deloc.

Piturca are de gand ori sa joace cu Contra fundas si Banel Nicolita mijlocas de banda dreapta, ori cu Sapunaru fundas si Contra mijlocas. In nici un caz cu Ogararu. Goian, Ghionea si Tamas nu au cum sa nu fie selectionati si suntem de acord cu selectionarea lor, daca Tamas e refacut dupa accidentare.

Probabil ca Adrian Cristea de la Dinamo va fi optiunea de rezerva in locul lui Cocis, cu avantajul ca poate juca si spre stanga, daca Adi Mutu ar trebui schimbat. L-am "selectionat" si pe Florin Costea din aceleasi considerente ca si in cazul lui Ogararu: lipsa-de-jucatori-selectionabili-bidimensional-minte-Piturca.

Marius Niculae, un jucator mai putin periculos la Dinamo decat Florin Bratu si mai putin periculos in debutul de campionat si decat Danciulescu, nu va ramane neselectionat.

Lotul probabil de 20 de jucatori selectionati de Piturca: portari - Bogdan Lobont (Dinamo), Edy Stancioiu (CFR Cluj); fundasi dreapta - Sapunaru (Porto), Contra (Getafe), Ogararu (Steaua); fundasi centrali - Goian (Steaua), Tamas (Dinamo), Ghionea (Steaua); fundasi stanga - Razvan Rat (Sahtior), Nesu (Utrecht); mijlocasi centrali defensivi - Paul Codrea (Siena), Cristian Chivu (Inter Milano); mijlocasi centrali ofensivi - Razvan Cocis (Lokomotiv Moscova), Adrian Cristea (Dinamo); mijlocas de banda dreapta - Banel Nicolita (Steaua); mijlocas de banda stanga - Adrian Mutu (Fiorentina); atacanti - Ciprian Marica (VfB Stuttgart); Daniel Niculae (AJ Auxerre), Marius Niculae (Dinamo) si Florin Costea (U Craiova).

Credem ca, pentru a intelege acest mod de selectie, trebuie sa ne uitam la impresarii jucatorilor, ce contracte au acestia si animozitatile personale ale lor cu antrenorul ranchiunos, pe care il cunoastem bine.

TVR arunca alti bani pe fereastra, tot sunt ai nostri

Gaina cocosata, edulcorata in laboratoarele speciale de inginerie genetica ale Societatii Romane de Televiziune (SRTv), a produs un nou monstru: o noua gaina cocosata.

De-a lungul timpului, am scris despre felul cum Consiliul de Administratie al acestei institutii prapadeste banii nostri.

Am scris pe larg despre magariile care s-au facut in spatele firmei frumos colorate "Eurovision Song Contest Romania" si "Cerbul de Aur".

Acum a venit randul prapadirii banilor pe optiunile 5 si 6 din campionatul intern de fotbal, adica aproximativ pe meciurile de locurile 10 - 13. Farul, FC Arges, Gaz Metan, Gloria Bistrita.

In imagine este superbul turn al cladirii administrative a TVR, despre care se spune ca seismic nu sta prea bine si din care se conduc atat de prost afacerile institutiei. Optiunea cinci ar fi vanduta de consortiul Antena 1 / RCS & RDS cu 12 milioane de euro, iar optiunea sase cu 10 milioane de euro. Negocierile ar urma sa aiba loc sau sa inceapa marti.

Citeste articolul complet pe ProSport

Iata o noua magarie a SRTv. Vorba lui Radu Banciu, pe care l-am auzit dand vineri, pe Sport Total FM, urmatorul exemplu comparativ foarte plastic: 12 milioane de euro reprezinta "cat platesc locuitorii unui cartier intreg, de marimea Militari, pe timpul intregii vieti a tuturor locuitorilor sai, la abonamente TV prin cablu".

"Discutiile sunt preliminare. Noi nu am specificat ce optiuni vrem, si nu vom plati în niciun caz de cinci ori mai mult ca anul trecut" - Ioan Todan, sef departament Sport TVR.

Si anul trecut gaina avea cocoase...

Si anul trecut TVR s-a aflat intr-o situatie asemanatoare. SRTv platea in septembrie 2007 1,4 milioane de euro postului Telesport pentru drepturile de difuzare a optiunii 6 din Liga I de fotbal, dupa ce, la inceputul anului, pierduse un contract, prin care ar fi trebuit sa plateasca patru milioane de euro pentru optiunile 1 si 4, potrivit unor surse din TVR citate de agentia NewsIn.

Consiliul de Administratie (CA) al SRTv hotara acum un an sa incheie acest contract, care prevedea ca TVR va da doar o parte din cei 1,4 milioane de euro, restul urmand sa fie acoperiti de banii pe care televiziunea publica i-ar fi platit postului Telesport, pentru o serie de meciuri din optiunea 1 si 4 pe care nu le-a difuzat.

Potrivit unor surse din TVR, postul public urma sa mai plateasca pentru optiunea 6 inca 600.000 de euro, deoarece diferenta de 800.000 de euro a fost achitata, in baza contractului pentru optiunile 1 si 4. Dupa cum se observa, pe bani mai putini de la buget, SRTv a facut anul trecut un fel de repetitie la magaria pe care o face acum.

Adevarul: Bolile pacientului TVR

Cum s-ar spune, de la buget ne adapam, la buget datoram bani. De la buget vine ploaia? Sau fata? Nu stim. Ia sa vedem care sunt, conform ziarului Adevarul, bolile pacientului TVR, defapt SRTv, dar aceasta conteaza mai putin.

"In ultimii doi ani, audienţa şi bugetul Societăţii Române de Televiziune au scăzut vertiginos, se fac mai multe reorganizări în cadrul departamentelor şi se achiziţionează programe mai puţine", arata Adevarul.

Si continua: "In această vară, Departamentul Sport al TVR a rămas sărac, în urma migrărilor în masă ale comentatorilor consacraţi către GSP TV şi Realitatea TV, determinând instituţia să programeze şedinţe de casting pentru postul de prezentator. Toate scandalurile în care societatea a fost implicată i-au ştirbit imaginea şi i-au diminuat credibilitatea".

Un articol excelent, pe care vi-l recomand cu caldura, scris de Andreea Lupu si de catre vechiul meu prieten, Petre Barbu.
SURSA DATE CIFRICE: Adevarul.ro

DINAMITA MUZICALA: Yes, "Roundabout" (Fragile, 1971)

DINAMITA MUZICALA: Genesis, "The Musical Box" (Nursery Crime)

Legatura dintre Genesisul "lui Peter Gabriel" si "cel al lui Phill Collins" se vede in formula de la primul album din formula cu Peter Gabriel, "From Genesis To Revelation" (1969):

Tony Banks (keyboards, voce), Peter Gabriel (solist vocal, flaut), Anthony Phillips (chitari, voce), Mike Rutherford (chitara bas, voce), Jonathan Silver (percutie),

si cea de la primul album in forumula fara Gabriel, "A Trick Of The Tail" (1976):

Tony Banks (piane, synthesizere, orga, mellotron, chitara double six, voce), Phil Collins (percutie, tobe, solist vocal), Steve Hackett (chitara electrica, chitara double six), Mike Rutherford (double six, chitara bas).

De la laboriosul "Nursery Crime" (prima explozie valorica a marelui Genesis symphonic prog), in locul lui Silver la percutie a aparut Phill Collins si a aparut Steve Hackett, un muzician extraordinar, despre care vom discuta ulterior.

De la "And Then There Were Three" (1978), Hackett a parasit formatia, dedicandu-se altor proiecte, pe cont propriu. Phill a rezistat eroic si percutionist, si solist vocal pana la ultimul LP original al trupei, "We Can't Dance" (1991).

Schimbare de piele

Motorul tehnic-instrumental al marelui Genesis progresiv era bazat pe Banks, Rutherford si Collins. Explozia muzicala, creativitatea, ideile profunde transmise si natura progresiva a acestei muzici superbe se datora in primul rand lui Peter Gabriel, asa cum motorul creativ al formatiei Queen era Freddy Mercury.

Peter o luase rau de tot haisa si incepuse sa apara pe scena vopsit pe fata, cu plete si cu teasta rasa pe mijlocul parietalului calotei craniene, imbracat intr-o camesoaica lunga, dupa moda hippiota.

La "The Lamb Lies Dawn On Broadway", conflictul era in toi. Gabriel era vedeta grupului, el lua partea leului, proiectul albumului ii apartinea in totalitate si era imbibat cu personalitatea sa extrem de pronuntata, iar ceilalti membri ai formatiei erau deranjati de acest lucru. In plus, artistul avea un proiect filmic, impreuna cu marele regizor William Friedkin, care-i acapara timpul. In plus, avea probleme personale. Sotia sa, Anna, avusese o nastere foarte dificila si copilul era bolnav.

I s-a cerut sa aleaga si a parasit trupa, ca sa stea cu familia. Phill a devenit, de voie, de nevoie, solist vocal. Mecanismul instrumental mergea, dar, cand s-a pus problema lansarii unui nou album, Genesis a trecut pe un SoftRock extrem de calitativ si muzical, care insa transforma grupul intr-unul ce facea muzica de mase.

Un mare proiect muzical luase sfarsit. Ascultam senzationala interpretare live a piesei "The Musical Box", prima de pe albumul "Nursery Crime" (1971), Observati unghiile lungi, verde fistic, ale lui Peter Gabriel. Incepuse sa ia campii. Sa trecem peste asta. Expresivitatea extraordinara a artistului face toti banii.

Interpretarea aceasta din 2DVD-ul "Six Hours Live" este absolut unica. Peter inca nu apare vopsit pe fata in culorile razboiului, iar mainile sale descriu in permanenta ceea ce spune, povestea din spatele cantecului.

Radu Iloiu (Active International): Criza din America nu va afecta Romania

Radu Iloiu, agent de bursa la Active International, nu crede ca noul stadiu al crizei financiare din Statele Unite ne va afecta, chiar daca unele banci europene au o anumita expunere, de ordinul sutelor de milioane de dolari.

Acesti bani ai actorilor bancari europeni sunt blocati in bancile cu probleme din Statele Unite, dar companiile bancare originate in Europa vor rezista, crede Iloiu.

Acesta este optimist in privinta situatiei pietei de capital din Romania, care nu are cum sa mai cada, pentru ca este foarte mica si fondurile de investitii mari deja si-au retras capitalul. Cu alte cuvinte, BVB, de exemplu, sau Bursa din Sibiu nu mai au unde sa mai cada dramatic, pentru ca au cazut deja si efectele economice ale acestei caderi nu au fost dramatice.

Criza din Statele Unite a pornit de la niste proiecte imobiliare, pentru care s-au dar credite cu risc ridicat. Clientii au intrat in imposibilitate de plati si bancile in criza de lichiditati.

Bancile acestea a fost lacome, dorind un volum cat mai mare de lichiditati de la un numar cat mai mare de clienti. Nu se stie inca daca se vor infiinta toate propunerile de nationalizare a acestor credite, de catre Fed, pentru ca aceasta chestiune trebuie discutat in Senatul american.

AIG, mare companie de asigurari, a garantat aceste credite ipotecare, iar acum ar trebui sa le plateasca, dar nu mai are lichiditati pentru aceasta.

DINAMITA MUZICALA: Peter Gabriel & Kate Bush, "Don't Give Up"

Considerat unul dintre cei mai prolifici muzicieni ai secolului XX, Peter Gabriel este foarte cunoscut de cand era solistul vocal si flautistul trupei Genesis, pe cand aceasta era formatie de cult, facand ProgSymphonic.

Din aceasta perioada dateaza traume muzicale notorii, precum "Selling England by The Pound" (1973) sau "The Lamb Lies Down On Broadway" (1974), pentru care Peter Gabriel este si astazi foarte respectat de catre cunoscatorii de muzica buna.

De Kate Bush il leaga o veche si statornica prietenie. Piesa "Don't Give Up" este lansata de Gabriel & Bush in asa numitii the hit years, in care Peter a adoptat a linie muzicala mai comerciala si a castigat, pe chestia asta, foarte multi bani. Voia omul sa traiasca si el.

Acest cantec a avut insa un succes minor de casa si, ca destule melodii de foarte buna calitate, s-a vandut destul de prost, motiv pentru care avem privilegiul sa-l vedem, in formula sa de tip videoclip, in care a fost comercializat la timpul respectiv, pe YouTube.

Tema cantecului, care a fost lansat in anul 1986, in plina guvernare a conservatorilor lui Margaret Thatcher (prim-ministru al Marii Britanii intre ani 1979 si 1990), este simpla si percutanta: trauma somajului. Dincolo de acest sens particular britanic al versurilor deosebit de frumoase, se afla alte considerente pentru care ne place acest cantec.

Forta interpretativa deosebita a lui Peter Gabriel se combina armonios cu melodicitatea stranie a vocii lui Kate Bush, o solista ProgRelated destul de dificil de asimilat si pe nedrept cunoscuta doar pentru cateva hituri ale sale, precum "Babushka".

Dialogul antinomic dintre cele doua stiluri interpretative complementare este incantator si ofera o satisfactie melomanistica deosebita aceluia care are rabdarea sa faca legatura dintre linia melodica sinuoasa si contrastanta si versuri.

Victor Piturca pentru GSP: Romanii sunt nerecunoscatori!

Gazeta Sporturilor publica azi un interviu cu Victor Piturca.

Mai intai, se cuvine sa facem urmatorul comentariu: faptul ca Piturca a iesit, de cateva zile, la atac, si este simultan pe toate posturile de televiziune si cotidianele de sport, ca mai ramane doar sa se duca la marele sau dusman declarat, Horia Ivanovici, demonstreaza ca omul acesta este disperat si isi da seama ca are nevoie, intr-un fel sau altul, de imagine. I se clatina scaunul si incearca din rasputeri sa-i puna niste proptele.

Sa revenim la acest interviu. Asa cum ne este obiceiul, vom lua cateva succesiuni intrebare-raspuns, din acest dialog avut cu jurnalistul Cristian Hubali, apoi le vom comenta in aldine.

EVZ: Domnule Piturca, ati spus ca nu veti demisiona nici daca pierdeti cu Franta...
Victor Piturca: Am zis doar ca nu voi pleca de la echipa daca ne bate Franta, fiindca vom mai avea sanse la calificare. Referitor la bani, trebuie sa respect un contract pe care îl am cu federatia.
Aha, deci isi moduleaza declaratia initiala, extrem de tupeista si lipsita, probabil, de acoperire: nu a spus, explica acum, ca nu va demisiona daca pierde cu Franta, ci doar ca nu va pleca de la echipa daca bate Cocosul Galic, pentru ca vom mai avea sanse de calificare.

Este mai ponderat, dar nu intelege ca astfel, daca i se va permite sa nu plece, ne va ruina chiar toate sansele de calificare, inclusiv cele teoretice care vor mai exista. Sau poate ca nici nu il intereseaza. Banu' conteaza!

EVZ: La prima partida pierduta cu nationala, din erou ati ajuns calau.
Victor Piturca: Este caracteristic românilor, care nu au stiut sa aprecieze munca mea si a celorlalti colegi din staff-ul nationalei!
Cu alte cuvinte, romanii sunt nerecunoscatori, cum titreaza GSP.
Desigur, in loc sa stea in genunchi in fata marelui antrenor, (care greseste la selectie, apoi spune ca nu are bazin de selectie; care pune o echipa cu valori indiscutabile si veleitati ofensive demonstrate sa se apere cu 15 fundasi, apoi spune ca nu avem cum sa batem marile echipe europene, daca nu ne aparam astfel) romanii au simt critic si discernamant.

Au inteles deja de mult timp ceea ce noi spuneam de si mai multa vreme: ca Victor Piturca este depasit in fotbal de evenimente si de timpul sau.

EVZ: Cum vedeti viitorul nationalei?
Victor Piturca: Viitorul nationalei se anunta sumbru, fiindca sunt tot mai multi straini în Liga I la echipele de top. Centrele de copii si juniori sunt la pamânt. Nu se întrevede nimic.
Antrenorul Nationalei amesteca lucrurile, pentru a putea deforma realitatea. Cum am mai spus, faptul ca sunt tot mai multi straini in Liga I este o problema. Langa acesti straini joaca insa multi romani care isi demonstreaza calitatile.

Mai mult, si datorita prezentei strainilor, si datorita cresterii mizei financiare, valoarea jucatorilor romani a crescut si toate echipele din prima liga, pana la ultimele clasate, joaca mai repede si mai bine decat o faceau echipele de prim-plan acum cativa ani.

Este bine sa ne amintim cum s-a chinuit FC National, acum cativa ani, sa treaca de o echipa albaneza, SK Tirana, jucand mult sub nivelul a ceea ce joaca azi FC Arges, cu un antrenor care ulterior si-a demonstrat valoarea, la Steaua: Walter Zenga.

Pe de alta parte, este treaba cluburilor ca, in loc sa astepte posmagii muieti de la Federatie si de la stat, in baze
sportive moca, mai bine ar investi.

In aceste baze; in stadioane adevarate, pe care mingea nu sare tzontzoroiu'; in centre de copii si juniori, care sa produca talente si sa formeze o baza si mai larga de selectie.

Defapt, avem de-a face cu un defect de lcogica formala.In logica formala, aceasta se cheama a pune efectul in fata cauzei.

Tu, Victor Piturca, faci parte dintr-un establishment fotbalistic care s-a ingrasat vanzand orice jucator putea vinde in toti acesti ani, castigand cat de mult putea sa castige, investind cat de putin se poate, si strigi: nu sunt bani!

Pe partea cealalta, vine Mitica Dragomir si clameaza ca din fotbal nu se castiga, ci se pierd bani. Sa-l credem, ori mai curand sa credem ca este o afirmatie vicleana, menita sa duca la continuarea majorarii profiturilor cu investitii cat mai mici si sa justifice esecurile establishmentului si reprezentantilor sai, precum este Victor Piturca?

Patapievici, Pata, Pievici, bunul gust, manelele si pornografia

De la o vreme, lucrurile au luat-o complet razna. Aceasta nici macar nu este o noutate.

Noutatea este ca au luat-o razna complet in capul lui HR Patapievici, care se comporta si vorbeste foarte-foarte straniu. Ma uit la fata lui din poza. Se tine de falca asemeni lui Andre Malraux, in perioada in care a scos celebrul "Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc", care se pare ca defapt nu e al lui si nici nu se stie sigur al cui este in realitate.

In schimb, acum Patapievici e la un pas de urmatorul panseu, pentru care sigur va ramane celebru: "Arta Secolului XXI va fi pornografica, dar cine spune ca nu va mai fi deloc?". Cand nu era atat de vocal, pe altceva decat tratarea subiectelor din politica interna cu argumentele intelectualului, chiar aveam un soi de sentiment de fratietate cu ideile sale.

Cartile sale, destul de controversate, au avut in mine un cititor interesat, pentru ca regaseam in lectura lor un raspuns la frustrarile pe care mi le provocau (si mi le provoaca) mizeria spirituala tot mai mare in care traim, coruptia, lipsa de principii, absenta unui cod etic si a unei morale publice.

In schimb, acum am, asa, impresia ca efectiv ar fi ca si cum i-ar fi scris altcineva cartile si el le-a semnat. A dat cu plaivazul, atat. Exista o asemenea maieutica a textului, o curgere lina si percutanta a ideilor, incat nu am putut decat sa admir aceste idei pe care le-a transmis HR Patapievici.

Stiam ca provine dintr-un fizician de institut si, cum mama a fost profesor de matematica si fizica, am zis: ok, e posibil ca un fizician sa aiba astfel de lucruri de spus foarte articulat. Apoi l-am vazut pe Realitatea TV, cred ca la 100%, fata in fata cu Robert Turcescu, uitand ce voia sa spuna si blocandu-se, fara nici o explicatie.

L-am inteles. Se poate intampla oricui. Viata este stresanta si cunosc un fost realizator de televiziune, azi om de radio, care a ramas lobo intr-o emisiune electorala, in care era moderator. Invitatii sai au inceput sa-l roage sa le puna o intrebare. Nimic. Apoi l-au intrebat ce se intampla, ce face, iar acesta a raspuns, cu ochii in gol: "Astept un telefon".

Astfel de lucruri se pot petrece. Pe de alta parte, aveam impresia ca la Institutul Cultural Roman chiar sunt oameni competenti si prezenta lui HR Patapievici este benefica. A inceput scandalul expozitiei de la New York. Am crezut de cuviinta sa nu ma leg de ICR. A aparut Pata la tilivizor si-a inceput sa spuna prostii, de mi s-a pus pata grea si luminoasa / ori o bate, ori o lasa / tot ajungi devreme-acasa.

Felul in care apara mizeria facuta de oamenii sai la NY m-a umplut de sensuri interzise prin circumvolutiuni, pentru ca nu mai intelegeam: Pievici a scris cartile si Pata spune anodinitatile astea fara continut, sau ce? Sau cum?

Am trecut peste ce consideram inca a fi doar incidentul New York. Mi-am spus ca omul se va redresa. Normal ar fi fost ca responsabilii cu aceasta porcarie cretina sa fie dati afara si izbiti de toti peretii ideilor de catre moralistul HR Patapievici. Sau, daca nu, acesta sa plece, scarbit intr-o maniera foarte publica, de la ICR. Nu s-a intamplat asa.

Porno(grafie) vs. arta

Scandalul a revenit acum, cu expozitie de-a dreptul pornografica in Germania. Vreau sa explic un lucru. Exista o asa-zisa arta, ale carei penumbrii au pornit din Statele Unite in anii '70, asociata curentului New Age, care a ajuns la aberatii in foarte scurt timp.

De exemplu, o onorabila domnisoara facea arta live la un show New Age, dandu-se cu vopsea pe dansa, aflata in costumul Evei, apoi facea spagatul pe o mare foaie alba de hartie, pana atingea perfectiunea gimnastica. "Creatiile" astfel rezultate primeau apoi nume.

Rezultatul era expus public si considerat o opera de arta. Asemenea aberatii vad ca acum au intrat si in Romania. Ma asteptam la acest lucru, dar nu stiam pe ce poarta de intrare se va intampla grozavia. Ce rusine pentru diriguitorii sai, este vorba despre Institutul Cultural Roman!

Si ce rusine pentru Pata(pievici), care mai nou are tupeul si neobrazarea sa spuna ca va promova si manelele, daca specialistii sai in muzica ii spun ca e ok si e cu specific romanesc, asa cum a declarat azi, pe Antena 3, in dreptul la replica acordat de acest post de televiziune. Patapievici vorbeste acum ca un sfertodoct. Manelele nu au specific muzical romanesc, ci, contramelomanistic exprimandu-ne, rectesc.

Iar daca un tinerel obsedat sexual si frustrat mimeaza versurile ca sa scrie pe hartie sau pe Internet obscenitati, apoi aceste mizerii fara nici o legatura cu arta, cu orice arta, cu artele plastice, de exemplu, ajung sa ne reprezinte in strainatate, pe noi, ca romani, in Germania, sa-mi fie rusine sa pun astfel de poze pe blog, sa nu-mi explodeze-n mana mouse-ul de scarba, atunci iar astept de la Pata(pievici) sa se manifeste represiv.

Sau sa plece. Sa ne lase. Sa mai citeasca. Sa mai studieze. Sa gandeasca. Daca mai stie. Daca
n-a uitat. Daca nu este ca Martin Eden, personajul lui Jack London, care fost-a-ndragostit de o femeie, desteptatu-i-s-a cunostiinta, scris-a cateva carti fantastice, apoi a disparut.

Daca exista. Daca il cheama Patapievici. Poate ca este defapt un pseudonim. Sau un pseudopod. Sau un pseudosynthesiser de sunete, care o vreme a fost programat sa scoata siruri de cuvinte, frumos aranjate de un manipulator inteligent, iar acum a intrat pe mainile unui harhanaut hirtrocratic care harhalungeste hurhia hirzadutica inutil. Clampa-clampa.

Alo, domnule Patapievici! Horia! Roman! Dac! Trac! Mai existi ca fiinta ganditoare?

Piţurcă a luat un Mercedes pe numele lui Marica

Selecţionerul a apelat la elevul său, Ciprian Marica, pentru a cumpăra un automobil cu 25.490 de euro mai ieftin decât preţul de catalog.

"Marica mi-a adus maşina. Din Germania i-au dat şi numărul, 666...

Actele sunt făcute pe numele lui", a declarat, senin, Piţi, ca şi cum ar fi normal ca un jucător să facă astfel de servicii tehnicianului naţionalei!

Citeste articolul complet in Evenimentul Zilei

Am asistat consternat la declaratia lui Victor Piturca si nu-mi venea sa cred ce aud. Practic, antrenorul Nationalei i-a cerut lui Ciprian Marica un serviciu.

Este o mare greseala, in urma careia autoritatea ta ca antrenor se duce pe pustie.

Acum intelegem altfel de ce a fost chemat Marica la echipa nationala indiferent daca era sau nu in forma si era introdus in teren si tinut acolo oricat de prost juca. Acum intelegem altfel de ce a fost luat la turneul final al campionatului european din aceasta vara Marica, si nu Florin Bratu, aflat intr-o forma net superioara.

Victor Piturca, lumea nu mai are in Romania nici un fel de respect pentru dumneata. Da-ti demisia pana nu ne umpli si mai mult de rusine si oprobiu.

DINAMITA MUZICALA: Biglietto per l'Inferno, "L'Amico suicida" (GISP)

In urma cu putin timp, am atras atentia asupra unei trupe italiene de SymphonicProg, Blocco Mentale, despre care ItalianProg spune ca este o formatie obscura, care si-a incercat si ea sansele in muzica, fara sa reuseasca insa.

Aratam atunci ca Blocco au fost unii dintre acei maestri necunoscuti ai progului italian, despre care noi astazi stim prea putine lucruri si in fata carora merita sa ne inclinam cu respect. In vena Great Italian Symphonic Prog-ului (GISP), cum ii spunem noi acestei versiuni aparte de ItalianSymphonicProg.

Biglietto per l'Inferno sunt o alta astfel de trupa. Chiar daca, inexplicabil, pe acestia cei de la ItalianProg ii considera o mare formatie, iar aceasta pentru ca au avut un relativ succes de casa, au scos doua albume si au dat foarte multe concerte in anii '70, si Biglietto sunt azi complet uitati.

Claudio Canali (voce, flaut, flugelhorn), Marco Mainetti (chitara), Giuseppe "Baffo" Banfi (orga, moog), Giuseppe Cossa (pian, orga), Fausto Branchini (chitara bas) si Mauro Gnecchi (percutie) au format Biglietto per l'Inferno in anul 1972, in Lecco, in nordul Italiei, din doua trupe, Gee si Mako Sharks.

Albumul "Un Biglietto per l'Inferno" din anul 1974 este considerat de ItalianProg absolut magnific. Noi credem ca este o perla muzicala. Playlistul sau merita ascultat, din embederul pe care l-am postat, in ordinea de pe album a pieselor, chiar daca eu am scos in fata lucrarea finala, care mi se pare cea mai reusita, "L'Amico Suicida".

Reprizele vocale ale lui Claudio Canali sunt tragice, iar acesta are o voce spectaculoasa si extrem de expresiva, iar reprizele de orga, moog, flaut, cu permanenta asistenta muzicala remarcabila a chitarei solo, creeaza o muzica extrem de placuta.

Probabil ca ii reprosez lui Canali faptul ca are tendinta sa recite prea mult, in loc sa lase fonfleurile si sa cante, fara a sugera excesiv moartea, prin felul negru cum emite sunetele, ca oricum se intelege despre ce este vorba.

Albumul, cu o tema obsesiva, moartea si suicidul, este una dintre acele lucrari extraordinare pe care nu le uiti cate zile traiesti, daca ajungi sa intelegi muzica practicata. Din pacate, lunga piesa "Ansia", din debutul LP-ului, nu se gaseste in versiune completa, cu toate ca piesa pare sa fi fost in original lunga de peste 20 de minute.