DINAMITA MUZICALA: Donnie Osmond, "Close Every Door" (Andrew Lloyd Webber)

Donnie Osmond din familia de muzicieni si grupul The Osmonds este unul dintre idolii adolescentilor din anii '80. Ascultam aici superbul "Close Every Door", care este, dupa parerea mea, una dintre cele mai frumoase pagini de music-hall ale secolului XX, si datorita lui Sergio, care mi-a semnalat prezenta pe YouTube a acestui slot de muzica buna si pentru care ii multumesc.

Din "Joseph and the Amazing Technicolor Dreamcoat", music-hall-ul lui Andrew Lloyd Webber, am avut privilegiul sa cantam si noi "Any Dream Will Do", de trei ori: de doua ori, in primavara si in toamna anului 2000, pe scena Atheneului Roman si odata in Casinoul din Sinaia.

Cantam pe atunci un repertoriu ChoralRock - ChoralJazz - ChoralPop, impreuna cu dirijorul si pianistul american de origine romana Valentin Radu. La unele piese solo era Teodora Enache. La saxofon evolua Alin Constantiu, pe tobe s-au perindat Vlad J. Popescu si Mario Florescu, de-a lungul anilor, la contrabas a fost dragul de Pedro Negrescu, iar in pauza dintre prima si a doua parte a concertului nostru, la Atheneu, pe scena a avut loc un fabulos recital Johnny Raducanu & Teodora Enache.

In aproximativ o ora si jumatate, am cantat prelucrari corale dupa Beach Boys, Duke Ellington, A.L. Webber, Irvin Berlin si George & Ira Gershwin. Atunci am cunoscut pentru prima data fenomenul de hiperventilatie pe fond emotional, in timpul interpretarii piesei lui Carlos Santana, "Smooth", intr-o versiune choral-jazz-istica.

Pur si simplu tremolul artistic interior era prea mare pentru a putea sa-l exprim. Sunt vremuri pe care mi le voi aminti intotdeauna cu maxima placere si care mi-as dori sa se reintoarca. O, tempora...

Vaslui - Steaua 1-0! Se retrage Gigi Becali de la Steaua-de-Tinichea?

"Daca nu invingem la Vaslui, ce Steaua suntem noi? Steaua de tinichea. Nu invingem la Vaslui, ma las de fotbal, ce sa mai fac in Liga Campionilor?", se intreba, inainte de meciul cu FC Sporting Vaslui, patronul Stelei, Gigi Becali.

Acesta continua cu urmatoarea argumentatie: "Ce sa mai castigam campionatul, daca nu invingem acum? Daca nu invingem la Vaslui, nu suntem Steaua de aur sau de diamant, ci Steaua de tinichea. Este important meciul de la Vaslui, e primul pas, conteaza. Nu ca-i atat de important Vasluiul.

Steaua, daca vrea sa fie Steaua cu adevarat, trebuie sa castige toate meciurile, cu mici greseli. Asa a facut CFR, a castigat tot si a avut doar patru egaluri in tur. Se poate intampla si acum la Vaslui, un egal. Este posibil un accident, se mai accepta, dar daca iei bataie, esti Steaua de tinichea".

Logica lui Becali este corecta si implacabila, dar va face el gestul de onoare de a se retrage din fotbal, asa cum a promis? Nu ca orice patron al oricarei echipe, inclusiv Steaua, dupa pierderea unui asemenea meci, ar trebui sa faca lucrul pe care a promis Becali ca il va face.

In schimb, onoarea este onoare si promisiunea care a fost facuta trebuie sa fie respectata. Noi credem insa ca Gigi Becali nu se va tine de cuvant, pentru ca il stim bine. Este neserios si pe cuvantul sau nu te poti baza. Ne-ar creste respectul pentru el daca si-ar tine promisiunea, dar nu credem ca lucrul acesta se va intampla.

CALANOILANIMENEA: Localitatea Buzescu, Teleorman

Scrie autorul acestui clip superb, in info: "Nu credeam sa-nvat vreodata a avea curaj sa ma plimb, la pas, cu aparatul de fotografiat intr-o mina si inima galopind prin podul celeilalte miini, pe strada principala a localitatii Buzescu, judetul Teleorman, ale carei palate tiganesti, ca altfel nu ai cum sa le spui, sunt mai spectaculoase decat zgarie-norii din New York si mai pitoresti decat Prigoana si Bahmuteanca".

DINAMITA MUZICALA: I Giganti, "Terra in bocca" (GISP)

Dupa ce a debutat ca trupa de muzica pop, trupa italiana efemera I Giganti a facut o aditie a patru muzicieni. Unul este Marcello Dellacasa, care ulterior avea sa o comita rau de tot, cu Latte e Miele, participand la scoaterea unui album antologic, "Papillon". In aceasta formula de 4+4, I Giganti a lansat prima opera rock din istoria muzicii italiene.

Daca la americani operele rock antologice sunt despre Iisus (Jesus Christ Superstar al lui Andrew Lloyd Webber) sau despre emanciparea si deopotriva alienarea omului in societatea moderna (Tommy a celor de la The Who), la italieni prima opera rock este despre Mafie.

Cine asculta piesele I Giganti dinainte de "Terra in Bocca" (cum ar fi "Proposta" sau Una Ragazza in Due") se intreaba cum a fost posibil ca acesti baietandri spumosi sa devina atat de seriosi si sa abordeze un ton atat de grav, cu pasaje tragice, ca in albumul superb pe care il prezentam aici.

Cine mai audiaza odata cu atentie aceasta opera, descopera ca este pop-rock-prog, ca este formata din portiuni care nu au nici o treaba cu muzica rock, mixate cu altele profund progresive si cu altele de muzica de film, imposibil de categorisit.

Sa luam pe rand muzicienii de exceptie, care au creat aceasta muzica foarte draga mie: "master" Vince Tempera (foto 1 dreapta), compozitor si ulterior keyboardist la marea trupa Il Volo, dar si la The Pleasure Machine; Marcello Dellacasa, ulterior devenit chitaristul extraordinar al celor de la Latte e Miele; Ares Tavolazzi (foto 2 stanga), ulterior devenit basistul marii trupe de jazz-prog Area, in poza mangaind un contrabas.

Al patrulea guest musician este tobarul Ellade Bandini (foto 3 dreapta, spargand tobele, ca Tandarica al nostru), care in anul urmator lansarii "Terra in Bocca" avea sa mai aiba un release, albumul Ultima Spiaggia, cu trupa avand exact acest nume, care a scos un singur LP.

La capitolul line-up musicians, ii avem pe fratii Di Martino, Giacomo "Mino", voce si chitara, iar Sergio voce, chitara si chitara bas, Francesco "Checco" Marsella, voce, keyboards si mellotron, Enrico Maria Papes, voce, tobe, efecte sonore.

Papes a resuscitat acum cativa ani I Giganti intr-o noua formula, incepand din nou sa cante aceeasi muzica de alta data. Am pus numai pozele muzicienilor invitati, pentru ca membrii trupei se vad pe clipuri.

Ideea este ca, dupa niste succese pop lansate la San Remo, I Giganti au lansat acest album absolut superb si se spune ca s-ar fi desfiintat tocmai din cauza continutului anti-Mafia al discului.

Iata ce spune site-ul ItalianProg: "For its contents, the album was also banned by the italian radio".

Eu cred ca acesti opt oameni sunt printre maestrii necunoscuti ai muzicii si meritau o recunoastere mult mai ampla decat aceea de care au avut parte.

Albumul trebuie ascultat in mod repetat, cu urmarirea staruitoare a versurilor.

Cele doua fete ale discului de vinil sunt egale cu cele doua parti ale albumului: Prima Parte si Seconda Parte, care trebuie ascultate succesiv, pentru ca formeaza un tot programatic si o poveste coerenta.

Profetiile clarvazatorului Vosganian catre Natiune

Daca iti propui, oricand si cu orice ocazie face declaratii de presa ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, ai ce critica, fara sa exagerezi defel.

Cunosc un politician care mi-a declarat: "Eu nu-l mai cred pe Vosganian, nici daca declara ca la vara va fi cald si soare".

Sa luam, de exemplu, ziua de luni, 28 iulie, cand demnitarul a sustinut o conferinta de presa, la Ministerul Economiei si Finantelor (MEF).

Paranteza: Cel mai original minister de pe planeta, care, cand iti trimite comunicate de pe domeniul Finante, se numeste Ministerul Finantelor, iar cand este vorba de chestiuni de economie, se semneaza Ministerul Economiei, pentru ca functionarii, in intelepciunea lor, ca pietrele, asteapta sa treaca apa liberala si ministerul bicefal sa se rupa la loc in doua.

Un minister care-si trimite siesi propuneri de alocari bugetare, de la Economie la Finante, apoi retur. Un minister care face asistenta tehnica pe toate fondurile europene si, deopotriva, administreaza banii europeni pentru competitivitate economica, pentru care-si face siesi asistenta tehnica.

Citeste comentariul pe Biz365

PLATINA MUZICALA: Corul SOUND, "Cimpoereasa" (Gheorghe Danga)

Aceasta este inca o inregistrare a noastra. O prelucrare corala dupa folclor romanesc a compozitorului Gheorghe Danga. Ca sa facem aceasta inregistrare, in Studioul "Alfred Alessandrescu" din Casa Radio, am muncit ore in sir. La cat de dificila este aceasta partitura, este imposibil sa o canti din prima perfect, ca pentru o inregistrare de studio.

Astfel de lucruri se intampla cu regularitate, cand faci o inregistrare de studio cu o piesa corala de virtuozitate. Este abordabil pentru un om sau pentru un grup restrans de oameni sa realizeze acest lucru din prima (King's Singers o fac fara nici o problema, sunt foarte buni, dar sunt si numai sase), dar cand este vorba de peste 30 de oameni e mai greu.

Acesta a fost insa carligul la adevaratul subiect pe care vreau sa-l tratez aici.

Ignoranta

Au existat state in care, cand s-au intors medaliatii de la Olimpiada Corala de la Graz, a fost sarbatoare nationala, iar coristii au fost primiti ca niste eroi. Nu aveam astfel de pretentii. Am cantat si voi canta de placere, nu pentru glorie. Colegii mei din Sound nici nu se gandesc la asa ceva, ca ar trebui intampinati astfel, cum s-a intamplat in alte state din lume si este posibil ca, la citirea acestor randuri, sa aiba un sentiment de jena si sa considere ca exagerez.

Aveam insa pretentia sa fim tratati de presa cu respect, nu cu nepasare, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic si am fi fost intr-o excursie de placere. Tot ceea ce iese din patternul politica-sport-scandal este greu publicabil. Fara (aproape) nici o exceptie, toata presa si toate site-urile de pe Internet au publicat numai comunicate.

Atunci cand a aparut ceva, ori trebuie sa multumesc unor oameni de bun simt, cum este Alecu Racoviceanu de la "Gardianul", ori trebuie sa ma fac ca nu a aparut nimic, ca sa nu ma enervez. Deschide ochii. Nu le raspunde... Dar e foarte greu sa nu vad si nici nu-mi sta in fire sa tac. "Adevarul", un ziar la care am lucrat acum vreo 11 ani, si-a batut joc efectiv de noi, in doua articole, dintre care unul a fost retras, poate, probabil, posibil, de pe editia electronica. Ambele semnate de corespondentul la Cluj.

In acest articole geniale, se facea vorbire despre o medalie de aur si una de argint, castigate de formatia Cant Coral Romania. Mi-au trebuit cateva minute ca sa inteleg ca semnatarul, Mihai Bacalu, tradusese aproximativ ceea ce vazuse scris in vreun comunicat, "Sound Choir of Romania".

Dar Cant Coral se traduce corect in engleza Coral Chant, pe cand mot-a-mot The Sound Choir inseamna exact Corul Sunet. Acum, ceea ce nu mai intelegem este: e vorba despre rea vointa, prostie sau o combinatie intre acestea?

Probabil ca o combinatie, pentru ca a mai existat un articol in care aparea gafa cu Cant Coral, unde postasem un comentariu, iar acest articol a disparut. Sau mi-au sters comentariul? Nu stiu, pentru ca nu am stat sa compar doua prostii intre ele, sa vad daca sunt diferite sau e una singura.

Partea penibila e ca autorul nu a facut nici o legatura (sau s-a facut ca nu face nicio legatura) cu o formatie corala din Bucuresti, care, chiar daca nu a ajuns la Cluj, a facut sali pline pe la tara, prin Timisoara si Arad, cu un repertoriu aparte, de choral jazz-rock. Exista un film, care se termina cu niste cuvinte: Zambeste, Pumfi.... Ii las pe vizitatorii acestui blog sa puna restul cuvintelor, care lipsesc.

Grupul Coral Sound la Olimpiada Corala Mondiala de la Graz (2)

Nu este intotdeauna la fel de usor sa canti. Nu la orice ora si nu in orice conditii meteorologice. Logica gandita de Voicu, pentru cele doua prezente oficiale in concurs, ar fi fost sa intram intai in concertul cu muzica de camera, care sa fie un fel de acomodare cu concursul, dupa acomodarea de scena austriaca de la Grawe, apoi sa le dam in cap cu folclorul nostru, in ziua urmatoare, cand deja eram intrati definitiv in forma vocala.

"Dar n-a fost, n-a fost sa fie asa", vorba lui Nichita Stanescu. In primul rand pentru ca organizatorii ne-au programat invers: intai am intrat, joi dupa-amiaza, in concursul de la Sectiunea "Folclor A Capella" (unde am cantat in aula Universitatii din Graz, o sala rece, neprietenoasa, deschisa), apoi vineri dimineata (care pana la urma s-a dovedit a fi ora 12.15) am evoluat la Sectiunea "Cor mixt de Camera" (unde am cantat intr-o sala nemaipomenita, calda, prietenoasa, care imbratiseaza sunetul, deopotriva deosebit de frumoasa, cu niste fresce superbe pe pereti si tavan) (foto 2).


Din acest punct de vedere, programarea a fost dezavantajoasa. In mod evident, joi dupa-amiaza, dupa ora 17.00, am avut vocile mai "intinse" decat vineri dimineata. Acesta este un fenomen normal. Dupa somn, dimineata, vocile inalte, tenorii, sopranele, sunt afectate, pentru ca corzile vocale se relaxeaza.

Pe voce de cap, mai jos cu un ton

Cred ca am intrat in voce de cap, la "Sarba pe loc", cu un ton mai jos decat intr-o reprezentatie de amiaza sau de seara. Joi dupa-amiaza am transmis mai mult si datorita vremii. Ore in sir s-a chinuit sa ploua. Atmosfera a fost incarcata, presiunea scazuta. Cu o ora inainte de concert, a inceput sa le toarne, iar presiunea a crescut pana la cea normala.

Vineri de dimineata, norii s-au adunat furiosi, dar ploaia a venit mult dupa evolutia noastra. Joi, cum s-ar spune, ne-a ajutat "configuratia astrelor", vineri tehnica si straduinta. Paradoxal, joi ni s-a parut tuturor ca am evoluat mai bine si asteptam mai mult de la "Folclor", si totusi am luat medalia de argint.

Vineri dimineata am tras de noi, am estimat un bronz, cel mult argint, dar am luat aurul olimpic. Vreau sa fiu inteles corect. Comunicare, la noi, exista oricum foarte multa. Vineri insa nu am simtit-o la aceleasi cote ridicate. Chiar daca in finalul piesei lui Deak Bartos Geza, "Eli, Eli", din cauza tensiunii artistice create de cor, am intrat intr-un soi de hiperventilatie emotionala, exact in finalul piesei.

Aplauze pentru Bahamas

Inaintea noastra, a evoluat, vineri dimineata, corul de camera "Nino Cantores" din Venezuela (foto 3), pe care nu am avut ocazia sa il ascult. Cred ca au fost foarte buni, pentru ca juriul le-a acordat un punctaj putin mai bun decat noua, tot la medalie de aur. Dupa noi insa am fost in sala si am vazut cat de friabil si relativ este succesul.

Pe scena au intrat cei de dupa noi, Bahamas National Youth Choir (BNYC). De la pian au primit un ton si au intrat cu un ton mai jos, spre disperarea dirijorului, care tot timpul piesei introductive - un Schubert, adica "na, sa vedeti ca mai stim si altceva decat spirituals" - a aratat cu degetele in sus, spre nota avan neatinsa de bietii oameni.

Am remarcat extraordinara dictie muzicala a acestui cor foarte valoros, chiar si in aceste conditii. Este deosebit de dificil sa faci din 30 de voci de personalitate un cor a capella. E mai usor sa faci o maioneza muzicala dens si haotic colorata. BNYC este un cor grozav. Postarea The Nathaniel Dett Chorale (TNDC) are legatura directa cu evolutia acestui cor, chiar daca TNDC este si mai bun.

La gala marilor castigatori, am vazut corul de fete din Bulgaria care ne-a luat fata si a castigat marele premiu la "Folclor". Niste lelite bulgaroaice, cu o emisie deschisa, tziflita, ca in cantul popular de la sud de Dunare.

Piesa prezentata in gala a fost extrem de pretentioasa, cu armonii la secunda si strigaturi, dar, daca fetele noastre ar emite astfel sunetul, Voicu le-ar alerga prin toate colturile ambitusului si volumului, pana le-ar introduce emisia corecta in cap.

Oricum, dupa ce am castigat acum opt ani la aceasta sectiune aurul, trebuia acum sa castigam dincolo. Ca sa ne demonstram polivalenta, nu?

Concert Sound la Sighisoara, ora 19.00, Catedrala Ortodoxa

In aceasta seara, la ora 19.00, Grupul Coral Sound va sustine un concert in Catedrala Ortodoxa din Sighisoara.

Aria repertoriala medievala este una pe care am inceput s-o aprofundam de mai putina vreme si intalnirea cu acest gen de cant coral a fost surpriza placuta pentru noi.

Iata care este repertoriul ce va fi prezentat in concertul de la Sighisoara: Kyrie Eleison; Ave Maria; Salve Regina; Procedentem Sponsum; Fulget Dies; Verbum Patris Hodie; Sonet Vox Excelsiae; Beata Viscera; O Virgo Splendens; O Spes Mea Cara; Il Bianco E Dolce Cigno; Tourdion; Pavane; Lord for Thy Tender.

Pentru cei care reusesc sa ajunga in orasul Festivalului Medieval, ar fi o placere sa treaca asa, din intamplare, prin Catedrala Ortodoxa si sa ne asculte, pentru ca nici nu stie ce si cat castiga.

Un alt post referitor la acest concert a pus si colegul meu, basul Alexandru Damian, pe blogul sau

PLATINA MUZICALA: The Nathaniel Dett Chorale, "The Battle of Jericho" (Moses Hogan)

Stress-test: Si daca vine razboiul nuclear?

In limba engleza, stress inseamna presiune. Sensul importat in limba romana pentru acest cuvant este binecunoscut, pentru ca face parte din viata noastra cotidiana si ne afecteaza pe toti.

Orice consultant in asigurari in formare se poate confrunta cu urmatoarea intrebare din partea unui client, cand ii propune sa faca o polita de viata cu participare la profit, pe o perioada lunga de timp, care echivaleaza cu partea activa din viata lor: "Si daca raman fara serviciu, din ce mai platesc prima anuala/trimestriala/lunara de asigurare?".

Atunci, consultantul stie ca trebuie sa replice, prin reducere la absurd: "Si daca vine un razboi atomic sau nuclear, murim cu totii si nu mai exista nici consultantii in asigurari, nici firmele de asigurari, nici asiguratii?". Potentialul client intelege astfel ca exista un risc pe care trebuie sa si-l asume. Sa vedem cum credem noi ca stam cu stress-testul pe care il propune BNR bancilor pentru clientii lor.

Citeste comentariul pe Biz365