STAREA PRESEI: Jignirea inteligenţei: “Cotidianul” in jalnica derivă (Vladimir Tismaneanu)

Nota anonima (pacat ca nu e semnata direct “Alcibiade”) publicata impotriva lui Mircea Mihaies arata cat de jos intelege Nistorescu sa traga Cotidianul.

Character assassination, citate decontextualizate, un amalgam al indecentei si insinuarii, terfelirea unor personalitati ale scrisului romanesc, toate acestea par sa impinga Cotidianul nistorescian in proximitatea Tricolorului vadimist.

La fel de anost, la fel de insalubru, la fel de previzibil si, iata, la fel de toxic. Intreb din nou: ce gandesc [unii] ca Doru Buscu si Emil Hurezeanu, asistand la macularea imaginii publice a unui distins intelectual, un om care a fost editorialist al Cotidianului?

Utilizarea acestor metode probeaza de fapt convingerea lui Nistorescu ca te poti juca oricat vrei cu cititorii, ca inteligenta acestora nu valoreaza doi bani, ca presa nu are datoria de a sustine libertatea gandului si a exprimarii, ci serveste exclusiv unor interese conjuncturale dictate de ratiuni fanatic-partizane.

Cat priveste titlul grosier al notei, specific anti-stilului Nistorescu, mi-a amintit faimosul eseu al lui Marin Preda: Despre nemaipomenita inventivitate a tipului infect. (Re)cititi-l si veti intelege la ce ma refer.

Si pentru ca “stilul e omul”, ceva ma face sa cred ca “micul Rimbaud/Rembo” nu e total strain de aceasta infectie. “In vreme-aceasta Romosan/Viclean copil de casa…”... citeste tot aici

citeste si:
Mircea Mihăieş: Între şuturi şi limbi pe bani (Cornel Nistorescu pentru "Cotidianul")

Era Ticalosilor

O sa revin aici la personajul lui Marin Preda, din capodopera sa, "Cel mai iubit dintre pamanteni", care, cred eu, daca autorul sau ar mai fi avut timp sa-l mai rescrie odata, sa slefuiasca cristalul, ar fi fost unul dintre marile romane ale literaturii universale.

Iata ce spune, pe blogul sau, Mircea Suman:

In 1980, Marin Preda publica ultimul sau roman. Cu un titlu plin de indrazneala, pentru acele timpuri, “Cel mai iubit dintre pamanteni” s-a epuizat in cateva zile.

Cumparat, mai mult pe sub mana, cu ajutorul unui bacsis strecurat in mana vanzatorului, romanul a fost subiect de discutii fierbinti si prilej de satisfactie pentru curajul cu care, sub pretextul povestirii, la persoana intai, a vietii lui Victor Petrini, autorul scotea la suprafata dramele acelor timpuri.

Sintagma “era ticalosilor“, folosita de Marin Preda, in roman, era pe buzele tuturor celor care reusisera sa citeasca cartea.

Am recitit, in aceste zile, cartea lui Marin Preda si am simtit nevoia sa scriu aceste cateva randuri. Sa nu-l uitam pe Marin Preda si, mai ales, sa nu uitam ca nu se termina acum. Acum incepe.

Intr-adevar, se poate spune ca, fata de ceea ce a fost pana acum, Era Ticalosilor incepe acum. Nu stiu cum a inceput totul. Este posibil sa fi inceput cu prostirea oamenilor cu emisiuni de divertisment de proasta calitate, cu lipsa unei educatii formative si aparitia in loc a educatiei distructive a copilului. Nu a inceput acum.

Era Ticalosilor a fost o realitate si in Antichitate, si in Evul Mediu, a fost o permanenta a istoriei, dar s-a manifestat in enclave. Acum, avand in vedere globalizarea galopanta...

citeste editorialul