CERBUL DE AUR: Nadine canta si ia potul cel mare al zilei

Claudia Faniello din Malta. Voce. Personalitate interpretativa. Orizont muzical. Imi place aceasta cantareata, pe care o stiu de mai multi ani. In acest moment, remarcatii mei sunt, pana acum: Geta Burlacu, Ovidiu Jacobsen si Claudia Faniella, ordinea valorica fiind, dupa parerea mea, cea in care am dat aceste nume.

Dupa cate stiu, in seara aceasta va mai aparea o mare (si noua) figura: romanca Nadine. Problema Claudiei Faniello cred este locul comun reprezentat de muzica pe care o canta. Deja la a doua piesa mi-a scazut mult interesul.

Ii inteleg pe maltezi: este bine pe insula lor, e cald, toti canta bine, mai stiu cateva cantarete foarte bune, le-am vazut actionand si la Cerb, si la Eurovision, problema este ca le cam lipseste componistica.

Emin Hasan din Azerbaidjan, foarte mandru de premiile obtinute in Belarus si in Ucraina, interpreteaza cu suflet o prima piesa disco de inspiratie etnica turcita, pentru care nu am organ. Sa vedem ce va face din "Noaptea albastra". La Radio Erevan, un ascultator pune o intrebare: Ce face un azer din cantecul "Noapte albastra", al cantaretului roman Gabriel Cotabita? Radio Erevan raspunde: Varza si manea.

Glen Vella din Malta are un mod de emisie a sunetului care aduce vag, tocmai astazi, cu Michael Jackson. Mai si seamana putin fizionomic cu acesta. Vocea este putin tubata si nazalizata, dar placuta. Nu da pe afara de originalitate si nu mi se pare unul dintre starurile globale lansat de Cerb. In rest, despre ce sa mai discutam? Despre macelarirea unui anumit haiduc? Nu cred ca are sens.

Laura din Finlanda ne va da posibilitatea sa vedem daca altii se pricep sa scoata mai mult decat noi din "Balkan Girls". Are voce foarte buna, stie cum sa atace sunetele si, dupa cum arata, se vede bine ca intai s-a facut cantareata, lucru care chiar o intereseaza, iar abia apoi s-a ingrijit sa fie telegenica.

Prima piesa pe care o canta este insa cam plictisitoare, monotona. Una peste alta: cantareata mai buna decat piesa. A, si sa nu uit: versiunea la "Balkan Girls" e mai slaba, iar cantareata, cand se agita, incepe sa falseze si sa gafaie. Cred ca nici nu i se potriveste cantecul.

Ori Piaf din Israel seamana la fata cu Noa, reprezentanta acestui stat la Eurovision si canta foarte bine, insa in alta maniera decat compatrioata sa. Aduce, acum spun prezentatorii, cu sistemul de cant al lui Edit Piaf, cu care are in comun ceva tremolo. Nu are foarte mare forta interpretativa si nu ma prea arunc dupa pastise la mari cantareti.

Cand intra in "Uite-asa as vrea sa mor", falseaza si tremoloul ei suna ciudat. Dupa cum pronunta, cred ca e romanca din Statul Evreu sau, oricum, este familiarizata cu limba romana. Nu ma impresioneaza atat prin felul in care canta, cat prin cat suflet pune, ceea ce conteaza mult la un cantaret.

Nadine, basarabeanca Nadejda Trohin, naturalizata in Romania, este, dupa parerea mea, cel mai bun concurent de la aceasta competitie Cerbul de Aur, de anul acesta.

Trece cu gratie de la prelucrare din cant popular, in prima piesa, la un fusion cu componente puternic jazzistice in a doua piesa. Canta foarte bine si transmite foarte mult, pentru ca este extrem de empatica.

Al doilea cantec este un jazz-bossa-nova de foarte buna calitate, pe care il canta cu mare alonja, combinand acoladele vocale ample cu scat-ul cu o tehnic ainterpretativa impresionanta.

Din punctul meu de vedere, favorita la marele premiu al concursului. Va trebui sa invete cat sa dea din artificiile interpretative pe care le stapaneste. Nici o problema: aceasta vine cu varsta. La 24 de ani are tot timpul. Iata aici evolutia ei de la selectia nationala a Cerbului de Aur, de pe 7 iulie:



Orlin Pavlov din Bulgaria este un cantaret cu o voce baritonala placuta, insa banala, care canta cuminte si cam atat. Evident, seara aceasta este mai buna calitativ decat primele doua, dar in continuare avem de-a face cu prea multi cantareti de muzica usoara despre cam dupa aceasta editie a Cerbului de Aur probabil ca nu vom mai auzi.

Italianul Antonino, laureat al Premiului Lucio Batisti, stie sa cante, are niste armonii originale in voce, usor de recunoscut si prima piesa pe care o canta este un exercitiu de virtuozitate interpretativa "maraita" italian mai greu decat pare la prima vedere.

S-a ingrasat intre timp, fata de cat de subtirel este in poza. Cred ca vom mai auzi de acest cantaret, daca are un compozitor bun in spate, care s-al alimenteze cu melodii de valoare.

Ia sa vedem cum canta dupa Horia Brenciu. U-haaaa! Stie. Imi place. Gata, am gasit: are un fel de versiune masculina maraitului Tinei Turner. Asta e cantaret bun, imi place. Un alt favorit la Cerb, langa Geta Burlacu, Ovidiu Jacobsen si Nadine.

Pasha din Basarabia , care se numeste Andrei Parfenie in timpul liber, reuseste sa ma convinga ca mai exista muzica ritmata de calitate, dupa plictiselile dinainte, pe acest gen de muzica. Este bun, are voce, stie ce canta. Eu cred ca, pe seri, concurentii au fost pusi oarecum in ordine valorica.

Acest cantaret, care este familiarizat cu pianul de la 7 ani, pare sa fie la fel de dezinvolt pe scena (in conditiile in care sta in fata unui pian) ca si Ovidiu Jacobsen. Eu cred ca si Pasha este un alt favorit la Cerbul de Aur.

E de-acolo, stie, cunoaste, vrea si poate. Are forta interpretativa, ambitus, volum si gata, ma opresc, ca-l laud prea mult si-l deochi dupa aceea. Ha! ce bun este...

STAREA PRESEI - POLITICA: Razboiul mogulilor cu Basescu

Oxford Analytica a realizat un studiu în care arată că presa din România nu mai joacă un rol pozitiv în formarea opiniilor politice.

Prestigiosul institut de consultanţă politică Oxford Analytica (OXAN) a publicat o analiză în care arată că trusturile media controlate de Vîntu, Patriciu şi Dan Voiculescu şi-au coordonat, în 2009, atacurile împotriva lui Traian Băsescu.

Potrivit acestei analize, strategia televiziunilor lui Vîntu şi Voiculescu este să reducă interesul publicului pentru politică. Această strategie a avut efect la alegerile parlamentare din 2008, când mai puţin de 40% din electorat s-a prezentat la urne.

"Barajul de relatări ostile ar putea fi în spatele deciziei (lui Traian Băsescu - n.r.) de a-şi amâna până în toamnă anunţul privind o candidatură pentru al doilea mandat”, apreciază OXAN.

În plus, analiza susţine că Băsescu este „sub tirul media”, iar popularitatea sa ridicată, reflectată în sondaje, a scăzut odată cu deziluzia publicului faţă de întreaga clasă politică, urmare a efectelor crizei economice... citeste tot aici

FOTBAL - NATIONALA Titi Dumitriu: "Francezii nu pun osul"

Fost secund al primei reprezentative a României la Cupa Mondială din 1994, tehnicianul oferă o rază de speranţă tricolorilor în meciul cu Franţa. El e convins că jucătorii lui Raymond Domenech au mai multe interese la echipele lor de club.

De când nu mai antrenează, Dumitru Dumitriu s-a transformat într-un veritabil analist sportiv. Fostul antrenor al Stelei şi "secund" al generalului Anghel Iordănescu la echipa naţională, tehnicianul a rămas acelaşi critic fin atunci când vine vorba de gruparea din Ghencea sau de prima reprezentativă.

Ţiţi a vorbit, pentru evz.ro, despre şansele naţionalei lui Răzvan Lucescu mâine pe "Stade de France". Fan nedeclarat al lui Lucescu junior, Dumitriu e convins că tricolorii pot da lovitura în meciul împotriva Franţei, în ciuda faptului că Raymond Domenech are în gestiune una dintre cele mai bune generaţii din istoria fotbalului francez.

"Băieţii lui Domenech sunt prea preocupaţi de situaţia de la club şi nu pun osul la echipa naţională", e convins Ţiţi Dumitriu, care spune că pe "Stade de France" va fi un meci strâns... citeste interviul aici

CERBUL DE AUR: Alti sapte concurenti. Si Ovidiu Jacobsen, care-i si intrece!

Ovi din Norvegia este defapt Ovidiu Jacobsen, un roman stabilit in tara fiordurilor. "Influenţele sale sunt Billy Joel şi Elton John, al căror fan înfocat este", noteaza site-ul TVR.

Canta foarte-foarte bine si are o personalitate muzicala extrem de dezvoltata. Este probabil cea mai stenica prezenta din aceasta a doua seara. Parca vad cu nu-i dau astia din juriu nimic...

Seara nu a inceput cu Ovidiu Jacobsen, ci s-a incheiat cu el, dar l-am scos in fata pentru ca merita cu prisosinta. Ovidiu Jacobsen s-a asezat la pian si a ocupat scena si Piata Sfatului cu sistemul lui de a construi, incepand de la pian, cu care se acompaniaza intr-o frumoasa simbioza.

Baiatul asta arde! Trebuie sa avem mare grija ce facem cu el, pentru ca e foarte talentat. A doua piesa este "Secunda" lui Mircea Baniciu, pe care o canta excelent. Repet, as vrea sa-l mai aud pe omul acesta, sa vad ce mai canta, pentru ca-mi place foarte mult.

Ca sa nu mai vorbesc ca s-a apucat sa construiasca pe pian niste armonii de trecere, in maniera Valentin Radu, ceea ce demonstreaza clar ca a trecut printr-o scoala serioasa de muzichie, de tipul celei urmate de Valentin (ma refer la Juilliard).

Botosanean de origine, este cunoscut de telespectatori sub numele de scena Ovi Martin, este fiul claviaturistului si compozitorului botosanean Costel Cernauteanu, fost component al trupelor rock Grup '74 si Hyperion, arata Jurnalul de Botosani si Dorohoi.

A reprezentat Norvegia la Cerb in anul 2005. A studiat pianul ca autodidact. A cantat ca pianist si vocalist in formatia condusa de Virgil Popescu, la emisiunile lui Florin Calinescu de pe Pro TV.

Olia Tira din Republica Moldova a intrat puternic prima in concurs, cu un hit al americanilor de la Snap. Voce, prezenta scenica, coregrafie. Frumos.

O singura problema: eu nu ma omor dupa acest gen de muzica. Putin scartzait in voce, ca si la Nicola. S-o fi lasat de fumat, dar are o voce adevarata si, inca odata: se vede stiinta de cant a scolii de inspiratie rusa de la Chisinau. Ne-am ales si noi cu ceva bun de la rusi...

Urmeaza "Love is in the air" a lui Tom Boxer. La pasajele de subtilitate, Oliei ii cam juca vocea printre sunete, insa destul de putin sesizabil si mai ales atunci cand nu canta in forta. Are o infundare a vocii pe anumite categorii de frecvente acute.

Marcela Garcia Cruz din Mexic, scoasa parca din telenovelele-n care actrita din rolul principal este in timpul liber cantareata de muzica usoara, isi formeaza un cerc de admiratori, dand cu coapsa peste ecran si in timp devine diva plenara, a cantat destul de slab, este gafaita si la notele in piano nu are acuratete pe voce.

Comparativ cu Olia Tira, calitati vocale mult mai slabe. Ati mai vazut vreodata o chinezoaica debraland delicat din repertoriul Nicolei? Cred ca in acest moment cantareata, proprietara unui lant de cofetarii in Capitala, se tavaleste de ras prin casa. Poate-i trimite cadou un cataif.

4Yüz din Turcia a glosat fara succes din Luminita Anghel. "Let me try". Depinde si ce. Foarte slabi concurenti anul acesta, in afara de Jacobsen si Geta Burlacu. Cand preiei un asemenea hit, cum este "Let me try", trebuie sa ai mare grija ce faci din el si sa respecti spiritul partiturii. Ori, daca schimbi spiritul partiturii, sa fii atent sa nu fii penibil. De exemplu, imi suna ca naiba "Let me try" pe ritmuri orientale.

Mai ales ca vocile nu prea se imbucau, pentru ca ici si colo apareau puncte de dizarmonie. De ce? Pai e simplu: pentru ca vocile din cand in cand isi dovedeau lipsa de fiabilitate, falsand. La a doua piesa, probabil creatie originala, am trecut la ritmurile tarzaniene tipice, cu care ne-au spart la creieri in ultimii ani turcii pe la Eurovision. Nici astfel turcii nu au reusit insa sa nu falseze, de mi s-au strepezit timpanele. Au! Ma dor maselele! Mama, ce harmalaie! Eu ce vina am sa inghit asemenea gunoi antimuzical?

Estonianul Rolf Jr. a inceput cu romanta celor de la Bere Gratis, "In brate". Are o voce ciudata, lipsita de grave, de contratenor, care deranjeaza putin prin nazalizare, chiar daca nu falseaza deloc si ofera o interpretare interesanta si destul de simtitoare. Sincer, nu inteleg de ce a cantat in felul acesta, parca i-a prins cineva nasul cu un carlig.

Daca am frustrari? Da: omul acesta are voce si nu stie sa si-o foloseasca, pentru ca emite sunetul aiurea. Pacat. Parca e un cocos care canta pe casa dimineata. La a doua piesa, o banalitate lipsita de orice strop de originalitate, a iesit din falsetul intarit nazalizat si si-a pierdut orice personalitate muzicala.

Sincer, m-am confruntat cu urmatoarea problema: pe cine sa pun in foto, ca pana acum singurii de isprava, care nu s-au facut de ras, au fost prezentatorii Aurelian Temisan si Mihai Constantin, echilibrati, pragmatici si plini de umor de bun gust. Zetzasu!

Smadar Akray din Israel a interpretat o versiune eleata stranie a "Dragostei din tei". Sunt eu, Picasso! Ti-am dat bip! Si sunt mic. Si subtziric! O voce subtirica, delicata. Culmea este ca suna interesant. Este bine de stiut ca acest cantec se bazeaza pe o incantatie hassidica evreiasca, ce poate fi gasit pe YouTube cu usurinta. Fata nu are insa nici un fel de nerv. Poate ca in loc sa spuna "Cantati cu mine", fara convingere, ar fi trebuit sa spuna "Dormiti cu mine, somn usor". Adanc...

Si, asemeni lui Susan Vega (My name is Luka), dar cu mult mai putin farmec interpretativ, canta totul la fel. E asa, serafica, rupta de realitate. Inca odata: foarte slabi concurentii de anul acesta, de la Cerbul de Aur!

Marios Tofi din Cipru, gutural, crispat pe acute, macar incerca sa interpreteze, fata de lulelele muzicale care l-au precedat. Cred ca o sa-l facem erou national, daca reuseste sa termine fara sa falseze. Ma gandeam cu teama cum va rezista pe sunet in registru acut la "Tornero".

Gata, am schimbat colitza de titlu in Bercul de Aur, nu se mai poate! Au, ce jale! Au, ce fals! Ce lipsa de culoare. Mai bine nu mai canta nimic dupa prima piesa. Luati cipriotul de pe mine, ca ma calca pe circumvolutiuni. Si, atentie, este cu o terta mica mai jos decat Mihai Traistariu.

Romanca Jasmine are o voce tipica de R&B, a cantat foarte bine si, dupa parerea mea, a fost pana la momentul interpretarii sale una dintre cele mai bune voci din concurs, alaturi de Geta Burlacu. In schimb, piesa are platitudinea sa tipica si Jasmine nu stapaneste versatilitatea muzicala, necesara sa o ridice din orizontul sau muzical de regularitate.

La a doua cantare, a interpretat in aceeasi maniera, demonstrandu-si calitatile vocale exceptionale. Ceva i-a lipsit insa, poate putin zbor, putina iesire din reflexele interpretative bazate pe inflexiuni tipice R&B. Poate ca ar avea nevoie de ceva compozitie de valoare care sa-i speculeze calitatile vocale.

Madonna fainted twice on Sofia' Stage, in concert / Madonna a lesinat de doua ori in timpul concertului de la Sofia

CERBUL DE AUR: Primii opt pretendenti ai Cerbului. Platitudine si Geta Burlacu

Massimo Bertacci, primul concurent, din Italia, evident, nu ma impresioneaza deloc. Are voce buna, canta, pune pasiune, piesa pe care o interpreteaza este foarte dificila, plina de modulatii, insa, paradoxal, nu transmite aproape nimic.

Versiunea in italiana la "Time", cantecul interpretat de Ionut Ungureanu, e cantat de Massimo cu la fel de multa pasiune, dar, la fel, nu transmite mare lucru. Cerbul de Aur are aceasta problema de ani buni: interpretii care vin sunt de mana a doua si, chiar daca au voci bune, nu au personalitate in cant.

Foarte slabi prezentatorii, artificiali. Ce sa caute Mihai Constantin de la stiri prezentator al Cerbului de Aur?

Xonia, romanca din Australia (defapt, am impresia ca in buna masura am putea avea de-a face cu un festival in care strainii din concurs, ca si in alti ani, sunt romani din diaspora), canta pe sistem R&B nord-american "Trandafir de la Moldova". Reprezentarea pe care o are fata asta despre trandafirul de la Moldova este ciudata: petale groase, metalice, spini incovoiati, iar daca trandafirul ar deschide gura (daca ar avea gura) ar canta gutural si putin sub ton. Saracul trandafir!

Cred ca este greseala organizatorului ca, dupa acele voci foarte bune, interpretand perle muzicale, vine fata asta, cantand fals si ingrosand sunetele deliberat, in incercarea de a o imita pe una dintre fetele de la Sugababes (nu mai stiu sigur care), dupa care oricum nu ma omor, dar care macar stiu ce canta si canta ce stiu. Eu cred ca ar fi trebuit ca evergreens-urile sa fie la sfarsitul serii, ori inainte de recitaluri.

De ce i-au facut fetei acesteia rochia asa, sa ii scoata in evidenta, cand prezinta, ce picioare strambe are?

Roberto Meloni, italian din Letonia (foto 2-dreapta) (u-ha! sigur nu este roman?) are voce, vine cu un cantec numit "Sei solo tu", extras din eposul italian tipic, dar mare lucru nu transmite nici el.

Cand intra forte, pe impostare, devine foarte interesant, dar de la piano in jos, spre pianissimo, nu are control asupra vocii. Iar piesa nu spune mare lucru. Un alt exemplu de cantaret neterminat, caruia ii lipseste ceva anume si atunci vine la Cerbul de Aur.

"Say Something", versiunea reloaded, este cantata in limba letona, Dumnezeule! Ca sa nu mai vorbim ca gama in care canta nu este adaptata la registrul sau predilect si este cand prea jos, cand prea sus.

Chiar daca pe acute se aude mult mai bine. Eu l-as fi dat din si minor prin sol minor ceva si cred ca ar fi sunat mult mai bine. Pacat de traire.

Raffaele, italian belgian, se crede "Dincolo de nori". Sunt curios daca n-o sa faca rau de inaltime. Voce foarte buna, sa vedem cat stie sa creasca tensiunea. In loc sa creasca tensiunea, behaie la frecventele mai joase, guturalizand la cele inalte. Iar la refren moduleaza, astfel incat sa nu se duca sus, unde se duce Bittman, pentru ca nu poate. Nu-mi place, nu transmite.

Concluzia mea rapida: concurentii din concurs sunt foarte slabi. Cel mai bun mi s-a parut letonianul-italian Roberto Meloni, dar si el este din filmul cu interpreti mediocri, uneori putin peste medie.

Iar prezentatorii sunt varza-varza: ne-au anuntat vestea proasta - ca s-a terminat concursul, prima seara, iar el... continua! Cu...

Geta Burlacu din Republica Moldova, care nu poate fi decat Geta Burlacu din Republica Moldova. Canta exceptional. Am impresia ca fata asta poate sa cante efectiv orice, schimbandu-si pielea stilistica fara nici un efort, cu gratie. Si transmite foarte mult!

Deja sunt entuziasmat: a trecut de la latino-jazz la prelucrare dupa muzica populara. Are charisma, voce, ambitus, volum, forta interpretativa. Se comporta ca o mare cantareata in devenire. Bravo, Geto!

Sergey Grigoryan, din Armenia, canta ceva greu inteligibil, care nu spune si nu transmite absolut nimic. Urmeaza o versiune proprie la "Floare de Iris", care aduce mai curand a schingiuire.

Am tot respectul pentru armeni, care, alaturi de georgieni, sunt printre cei mai estici europeni, care au rezistat secole grele in fata tuturor vicisitudinilor istoriei. Peste ei au trecut tatarii, turcii, rusii, iar ei au ramas acolo. Sergey nu-mi spune insa absolut nimic legat de muzica.

The Marker, din Romania, practica acel gen de neo-rock lipsit de imaginatie care se face acum pe tot mapamondul, pentru care nu am organ. Oricum, este bine ca au inceput sa apara si la noi astfel de trupe, chiar daca exista o doza de impregnare cu spiritul altora, care inca nu este spiritul nostru, in aceasta muzica foarte bine pusa la punct tehnic, dar lipsita de originalitate.

Vioara este putin mai sus acordata decat restul armoniei, la cea de-a doua piesa, care insa parca este din alt film. O muzica elaborata si frumoasa, o miscare lenta care imi place. Aici The Marker arata sensibilitate si forta interpretativa. Piesa se numeste "If You Did't Love Me".

Prezentatorii au intrat intr-o bucla temporala, isi imagineaza ca este joi si prezinta al saptelea concurent. Sunt obligat sa schimb in titlu sapte cu opt.

Din Rusia, Nikolay Demidov, canta cu o naturalete cuceritoare. Foarte multi baieti anul acesta! Atentie: cantaretul este mai bun decat piesa pe care o interpreteaza, chiar daca are cateva ezitari si ajunge de cateva ori putin deasupra tonului. O piesa pe calapod, un calapod pe care il cunoastem bine.

"Curcubeu", piesa celor de la Bere Gratis, mi se pare ca este interpretata ceva mai slab. Motivatia ar fi ca interpretul este obligat sa evolueze, la refren, intr-un registru mai grav, unde nu se simte la fel de stapan pe voce ca in registrul acut predilect.

Mihai Constantin ne anunta ca prima seara a concursului Cerbul de Aur s-a incheiat (a doua oara). Apoi, tot varza cu carne, da start televoting. Sunt prea plictisit ca sa mai verific pe pielea mea cum merge sistemul de vot. "Nu parasiti transmisiunea Cerbului de Aur", le spune telespectatorilor Mihai Constantin.

Legati-i de scaune, sa nu plece. Luati-le telecomanda din mana, sa nu zappeze.

CERBUL DE AUR: Evergreens - asa da!

Foto: Cerbul de Aur 2008
Sursa: Dorin Damaschin Blog

Cam aceasta este diferenta dintre Ioan Duma, organizatorul de anul trecut al Cerbului, si Petre Nastase. Si ceea ce s-a intamplat in introducerea cu oldies but goldies imi demonstreaza ceea ce am spus de mai multe ori: avem voci foarte bune, nu avem compozitori.

Dincolo de aceasta, la subtilitate si amanunt,...

Luminita Anghel a cantat foarte-foarte bine, cu mult respect pentru partitura Tinei Turner si foarte mult bun simt si stiinta de cant,

Leo Iorga a intrat putin sub ton, apoi a cantat bine, de la el din tara, de la trupa Compact,

Marcel Pavel la finalul in forta a cam falfait din voce, etalandu-si insa vocea extraordinara, cu care face orice si care i-a crescut mult in ultimii ani,

Delia mi-a placut, pentru ca o sparge la nas oricand pe Madonna si chiar stie sa cante, inclusiv printre notele din partitura originala, ceea ce nu este deloc usor,

Mita Georgescu a cantat foarte bine, din nou cu mult respect si profunda cunoastere a spiritului Queen, o piesa pe care oricum nu putea sa-i dea clasa lui Freddy Mercury, dar putea sa impresioneze prin bun-simt muzical, asa cum s-au si petrecut lucrurile,

Gabriel Cotabita are o voce cam inadecvata la "My Way", dar a compensat prin bun-simt si cultura de cant,

Nicola a cantat foarte bine, cu instinct pe genul muzical interpretat, unul pe care nu prea se manifesta ea artistic. Are insa probleme cu vocea, care ii scartaie, poate pentru ca s-a lasat de fumat si inca nu-si controleaza perfect vocea in noile conditii,

Paula Seling a academizat cam prea mult in expozitie, desfacand in bucatele interpretarea la "I will alwais love you!", piesa lui Whitney Houston, dar si ratand niste atacuri in forta,

Monica Anghel a slabit spectaculos vreo 50 de kilograme si canta de rupe, chiar daca nu prea pricepea ea ce facea Nicu Patoi cu chitara langa dumneaei,

Vlad Mirita a cantat bine, folosindu-si calitatile de interpret de opera, insa a dat vreo doua trei rateuri-chelalaituri,

Aurelian Temisan a cantat, asa cum il stim, canta totul la fel, intr-o cursa de regularitate, intrand in pielea propriei sale miscari de tip brownian

Nico a cantat foarte-foarte bine una dintre piesele dificile ale Aurei Urziceanu, cu un tupeu si o stiinta de cant uimitoare, tintind exact pe sunete, unde trebuie. O singura problema: avem exemplul comparativ al Aurei Urziceanu, care e mai meseriasa. Pacat de fata asta, Nico, care canta la inceputuri jazz si s-a dedat la...

George Nicolescu, sa-i dea Dumnezeu multa sanatate, mi se pare putin cam depasit de evenimente. Canta bine, are voce, dar e cam desuet in interpretare si am impresia ca a ramas putin in urma, fata de cadenta,

Aura Urziceanu... este mult prea meseriasa ca sa mai spun ceva in plus. A facut exact ce-a vrut,

iar Doina Spataru nu mi-a placut, mi s-a parut cea mai slaba.

Totusi, ma intreb: oamenii acestia, cand nu canta locurile comune romanesti, se metamorfozeaza? Un raspuns logic ar fi ca, atunci cand canta un mare hit international au repere despre cum trebuie cantat si isi folosesc tot talentul interpretativ pe care il au.

Dar mai mult si mai mult trebuie sa tinem cont ca nici Andrei Tudor nu poate fi pus langa Quincy Jones, asa cum nici Andrei Kerestely langa Stevie Wonder.

FOTBAL - NATIONALA: Lotul lui Razvan. Dubii si nelamuriri

Portari: Danut Coman (FC Brasov), Costel Pantilimon (FC Timisoara) si Ciprian Tatarusanu (FC Steaua Bucuresti)

Fundasi: Cristian Sapunaru (FC Porto), Vasile Maftei (CS Unirea Urziceni), Mirel Radoi (Al-Hilal), Dorin Goian (US Palermo), Cristian Chivu (FC Internazionale Milano), Marius Constantin (FC Rapid Bucuresti), Razvan Rat (FC Sahtior Donetk) si Mihai Nesu (FC Utrecht)

Mijlocasi: Bogdan Mara (CFR 1907 Cluj), Mihai Roman (FC Brasov), Iulian Apostol (CS Unirea Urziceni), Paul Codrea (AC Siena), Tiberiu Ghioane (FC Dinamo Kiev), Costin Lazar (FC Rapid Bucuresti), Maximilian Nicu (Hertha BSC), Romeo Surdu (FC Steaua Bucuresti), Adrian Cristea (Dinamo Bucuresti)

Atacanti: Ciprian Marica (VfB Stuttgart),Gigel Bucur (FC Timisoara), Ionut Mazilu (Arsenal Kiev).

De la precedenta mea postare pe acest subiect, au survenit doua schimbari in lotul lui Razvan Lucescu pentru meciurile cu Franta si Austria. Prima este cea a accidentarii lui Ionel Danciulescu, in locul caruia a fost convocat Printul din Stefan cel Mare Adrian Cristea.

A doua este inlocuirea lui Adrian Mutu, cu microleziune musculara detectata de doctorul Nationalei la coapsa dreapta, cu Gigel Bucur. Sunt mai multe lucruri pe care nu le inteleg si tin sa le explic in continuare.

In primul rand, dupa ce a evoluat senzational in ultimele doua meciuri, la Liberec si in meciul cu Steaua din Ghencea, cred ca Marius Niculae trebuia convocat. Nu inteleg nici de ce in locul lui Danciulescu, atacant, a fost convocat mijlocasul de banda stanga Adrian Cristea. Apoi, nu sunt de acord cu Cristi Borcea: pe cat de talentat este Printul, pe atat de inconstant si capricios in joc este, cu aparitii si disparitii in subito.

Pe de alta parte, nu inteleg ce va face Gigel Bucur in fata francezilor, decat numai daca ne propunem sa contraatacam musai. Mi se pare ca, la forta de joc a ntionalei Hexagonului, mult mai potrivit era Marius Niculae, repet.

Am impresia insa ca o logica a chemarilor facute de Razvan la Nationala, dupa cele doua accidentari, ar fi cea incrucisata. Cand a plecat Danciulescu, accidentat, deja stia ca are o problema cu Mutu si acesta va pleca si l-a convocat in locul sau pe Adrian Cristea, iar cand a plecat de facto Mutu l-a convocat in locul lui Danciulescu pe Gigel Bucur.

Pare putin cam peste mana, dar ar putea fi o explicatie logica. Doar daca Razvan Lucescu nu si-a schimbat din mers planurile tactice.

POLITICA: Gata cu clandestinitatea si limbajul dublu - Ţinutul Secuiesc îşi face drapel, stemă si imn

Dupa multi, foarte multi ani de clandestinitate, poate ca de la momentul Trianon incoace, separatismul maghiar din Transilvania scoate capul si iese in sfarsit la vedere.

Am afirmat anterior ca exista separatism maghiar si ca acesta se manifesta in forme diplomatice, antenuate in diferite grade, in functie de personalitatea si interesele fiecarui vector de opinie din comunitatea maghiara din Romania.

Iata acum ca exact astfel stau lucrurile. Urletele dezarticulate ale lui Corneliu Vadim Tudor, din anii '90, ar fi putut sa fie menite sa decredibilizeze o realitate periculoasa.

Mascariciul trimitea in derizoriu si caricaturiza o realitate ce isi construia propria sa legitimitate istorica alternativa.

Maghiarii din Romania, prin acei reprezentanti dintre ei care sunt mai radicali, nu au renuntat niciodata la idealurile lor, care pentru noi inseamna separatism, iar pentru ei unirea cu patria-mama, Ungaria.

Trianonul a fost o trauma pe care, din tata-n fiu si din mama-n fiica, toti maghiarii au cultivat-o, transformand-o intr-un ideal la fel de patriotic si de legitimat interior, in constiinta ungara, ca si cel al Romaniei Mari: cel al Ungariei Mari.

Exista realitati istorice induse, contruite in timp, pas cu pas, de catre unii dintre maghiari, cei care-si spun secui, in timp ce altii minimalizau ceea ce faceau primii si trimiteau ambiguu in derizoriu. Iata ce spune proiectul de hotarare al Consiliului National Secuiesc, care va fi aprobat sambata aceasta:

Imnul Ţinutului Secuiesc este cel folosit de zeci de ani, compus de către Mihalik Kálmán pe textul lui Csanády György. Stema Ţinutului Secuiesc este stema adoptată de Consiliul Naţional Secuiesc pe data de 17. 01. 2004. Drapelul Ţinutului Secuiesc este cel adoptat de Consiliul Naţional Secuiesc pe data de 17. 01. 2004. Semnul distinctiv regional al Ţinutului Secuiesc este SIC, iar autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc vor acorda tot sprijinul ca aceasta să fie înregistrat la Organizaţia Internationala de Standardizare.

Concluziile sunt cele firesti: este vorba despre un imn compus de zeci de ani, ai carui autor si textier sunt cunoscuti si consacrati. Avem o traditie instituita controlat, cu atentie, intrata in constiinta publica. Iata imnul:



...si versurile extrem de sugestive ale acestui imn:

Cine ştie încotro, încotro ne duce soarta / Pe drumuri aspre, în întunericul nopţii / Mai condu odată poporul tău spre victorie, / Prinţule Csaba, pe cărări de stele!

Cât vom trăi, popoare ungureşti, / Sufletul nostru nu va putea fi înfrânt niciodată / Putem să ne naştem oriunde, în orice colţ al lumii / Să ne fie soarta bună sau vitregă.

Trecutul nostru plin de amărăciune, o milenară soartă crudă / Cu tătari şi turci ce au năvălit, cu labanţii ce ne înrobesc / Să ajungem în această patrie, pe străvechiul pământ secuiesc / Să trăim fericiţi într-o patrie liberă.

De mai bine de-un mileniu poporul lui Csaba / A supravieţuit multor furtuni a sorţii crude, / Cotropitorii, vai, l-au înfrânt adesea, / Iar cei de-un sânge nu i-au fost mereu alături.

Sighişoara şi-a pierdut libertatea / Cu durere priveşti spre Siculeni / Scumpa comoară a ţării tale e pe mâini străine, / Iar copiii tăi deseori nu au nici pâine.

S-a aprins cerul, se aude marşul trupelor. / Prinţul Csaba îşi priveşte oastea, / A secat fântâna blestemelor, / Inimile noastre sunt străbătute de flacăra bucuriei cereşti!

Puhoiul urgiei a năvălit degeaba, / Stânca stă dreaptă, nu se mai sfărâmă. / Rugăciunile ne sunt ascultate de Dumnezeu, / Salută astăzi răsăritul mântuirii neamului meu!

REFREN: Un pumn de secui ce se macină ca stânca / În marea luptelor dintre popoare / Valurile ei ne acoperă de sute de ori / Nu lăsa Transilvania să piară, Doamne!

Stema Tinutului Secuiesc a fost adoptata pe 17 ianuarie 2004. Ca si drapelul. La fel, traditie, datare, plan concret, clar. In timp ce eram ametiti cu vorbe frumoase despre autonomia culturala bla-bla-bla, se punea la punct, din bucatele, planul autonomiei teritoriale. Cu astfel de lucruri nu este de joaca.

Sa mai constatam faptul ca, probabil cu buna stiinta, inca de la inceputul acestui an, asa cum am aratat anterior, liderii CNS au decis sa adopte proiectul de hotarare din care am citat anterior exact sambata, 5 septembrie 2009.

Momentul este studiat si probabil ales cu maxima grija, atunci cand autoritatile statului roman sunt extrem de stresate de apropierea alegerilor, iar mediul politic are alte prioritati.

Asta asa, politicos vorbind, pentru ca in realitate este vorba despre un moment de maxima zevera politica, in care cele trei partide importante, PD-L, PSD si PNL au alte treburi, inaintea alegerilor prezidentiale, decat sa se ocupe de secui, iar UDMR va sta in cumpana o clipa, apoi va emite un punct de vedere mai ponderat, in care va vorbi despre necesitatea respectarii drepturilor minoritatii maghiare din Romania bla-bla-bla.

Simultan trimitand cativa reprezentanti mai radicali sambata in Har-Cov, care, folosind din nou tehnica limbajului dublu, le vor transmite neoficial binete si sustinerea UDMR liderilor CNS, iar oficial vor vorbi ambiguu, pentru a le da posibilitatea unora sa spuna ca s-au distantat de actiunea CNS, iar altora ca, din contra, se intelege exact ca sustin miscarea CNS.

Apoi, fiecare maghiar va merge cuminte la el acasa, facandu-se ca ploua, aparent ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic si punand la cale urmatorul pas mic si sigur in directia obtinerii autonomiei teritoriale:

1) apararea indivizibilitatii Tinutului Secuiesc, ca unitate administrativa in Romania;

2) Elaborarea Statutului de autonomie a Tinutului Secuiesc, ca document;

3) Asocierea autorităţilor publice locale la nivelul scaunelor;

4) Reprezentarea aspiraţiei la autonomie a Ţinutului Secuiesc în structurile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene.

Cum anume? Astfel:

a. "Vom elabora programe cu acele sarcini care trebuie îndeplinite în Congresul Autorităţilor Regionale ale Consiliului Europei, cât şi în Comisia Regiunilor din Cadrul Uniunii Europene, în perioada următoare" si

b. Ne vom adresa deputaţilor maghiari din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi a Parlamentului European pentru a reprezenta aspiraţia la autonomie a Ţinutului Secuiesc şi a elabora proiecte comune, în vederea popularizării Ţinutului Secuiesc şi realizării autoguvernării sale regionale.

Nu am facut decat sa interpretez ceea ce scrie aici.

STAREA PRESEI: Interlopul Cornel Nistorescu, între Mititelu, Vîntu şi Măgaru (Dan Badea)

Un interlop craiovean a devoalat, indirect, scopul real al aducerii lui Nistorescu în fruntea ziarului Cotidianul: alcătuirea unei noi echipe de execuţii media, care să se alăture celorlalte nuclee de mercenari existente de ja pe piaţa de profil şi plătite generos de moguli.

Individul care l-a dat de gol pe Nistorescu, se numeşte Doru Petrescu, alias Doru Măgaru. Mai înâi să vedem însă cum s-a ajuns aici.

Invitat de primarul din Băileşti la manifestarea “Acasă la nea Marin”, Băsescu a făcut imprudenţa să se aşeze la o masă alături de notabilităţi locale, ziarişti şi câţiva oameni de afaceri, alias interlopi, din Dolj şi Bucureşti.

Interlopii invocaţi de presă au fost Doru Petrescu, alias Doru Măgaru, Gigi Neţoiu şi George Ilinca.

Tonomatele din presa centrală, care i-au identificat pe “interlopi” în preajma Preşedintelui, au lansat şuşaneaua pe posturile de televiziune Realitatea tv şi Antena3, acuzându-l pe preşedintele Băsescu de relaţii cu interlopii.

Pentru un om întreg la cap, situaţia nu este, sub nici un chip, compromiţătoare. Conform declaraţiilor SPP, nimeni din încăperea în care a intrat Preşedintele Băsescu nu fusese condamnat penal sau dat în urmărire generală.

Că toţi afaceriştii din Dolj sunt controversaţi, la fel ca mogulii de la Bucureşti, sau ca ziariştii care manipulează la greu opinia publică, asta e altceva.

Că diversiunea cu "preşedintele şi interlopul" serveşte adversarilor politici ai lui Băsescu, în condiţiile în care se mizează pe prostia şi nebăgarea de seamă a votantului, e o chestiune care ţine strict de manipulare... citeste tot aici