DINAMITA MUZICALA: Uriah Heep - July Morning

Imi cer scuze, mii de scuze, iertare, dar nu m-am putut stapani, trebuia sa dau asta din embeder, din toate embederele existente, pentru ca este mult prea frumoasa. Exista putine momente in care, in muzica, s-au intalnit atat de frumos intr-un punct de orga rock-ul si muzica progresiva, facand boac cu atata eleganta si sete de absolut. Rezultatul este "July Morning".

Am avut de ales intre mai multe variante. Cele de concert pe care am pendulat sunt extrem de frumoase ca atmosfera si action, dar le lipseste claritatea si puritatea inregistrarii de studio, indiferent ce o mai fi reprezentand la Uriah Heep o inregistrare de studio.

De ce spun aceasta? Pentru ca felul cum nu greseste nici macar o coma solistul David Byron este o lectie pentru foarte-foarte multi muzicieni. Am ales ceea ce mi s-a parut a fi cea mai completa varianta, si ca interpretare, si ca atmosfera. Chiar daca pe ea este Mick Box si nu marele David Byron.

Cine doreste sa se convinga de acest lucru (lipsa oricarei falsari) poate sa caute cu microscopul distonantele, la finalul embederului, unde sunt tot felul de variante live ale acestei piese. Nu le va gasi, pentru ca pur si simplu nu exista. Cine spune ca live nu se poate canta impecabil nu l-a ascultat pe Byron de la Uriah Heep, cu vibrato-ul sau superb care uneori bate terta.

Alcohol, drugs and simphonic prog metal

Uriah Heep a aparut in anul 1970, cu lider al trupei multi-talentatul Ken Hensley, care fusese anterior membru al grupurilor Cliff Bennett’s Toe Fat si The Gods (in care a fost si marele Greg Lake). In anii de inceput, nucleul trupei era format din Hensley, Mick Box (chitara solo) si David Byron (vocal).

Sectia ritmica a suferit multe schimbari , pentru ca si la chitara bas, dar si la tobe s-au aflat diferiti muzicieni. Dintre acestia, probabil ca Paul Newton au fost cel mai important, si pentru ca tatal sau s-a ocupat de managementul trupei.

De-abia odata cu al patrulea album, “Demons and Wizards”, sectia ritmica a fost stabilizata. Lee Kerslake, care anterior cantase cu Hensley in The Gods, a fost adus la tobe, iar Gary Thain (ex Keef Hartley Band) la bas. Diferenta s-a vazut imediat, iar acesta a devenit line-up-ul clasic.

Din pacate, Thain a murit in anul 1975, iar Byron in anii '80, dupa ce fusesera de mai multe ori concediati de trupa, din cauza problemelor pe care le aveau cu alcoolul si cu drogurile. Pacat, poate ar fi cantat si acum... Apoi line-up-urile au continuat sa se schimbe si au aparut pe rand in acest supergrup John Wetton, John Lawson sau Trevor Boulder.

Actuala formula, cu Boulder, Kerslake, Box, Lanzon si Shaw are meritul ca este cea care a rezistat cea mai indelungata perioada de timp. Stilistic, Uriah Heep este o formatie complexa, care trece dincolo de niste biete categorisiri in canoanele unui anumit gen de rock.

In termeni prog, se accepta in genere ca UH este o formatie care transgreseaza intre progressive metal, cu interludii simfonice si o puternica linie muzicala directoare. La inceputuri, au fost influentati de Vanilla Fudge - o trupa peste care nu vom trece doar mentionand-o, cu armonii vocale gen Three Dog Night.

Pe mine insa ma intereseaza mai putin aceste categorisiri, ci mai curand ca, atunci cand ascult muzica, sa ajung in locul in care metafizicul se intalneste cu rationalul si muzele vin sa cante in locul oamenilor. Va doresc sa reusiti si dumneavoastra acest lucru!

Germania - No Angels - Dissapear

Nemtoaicele de la No Angels incep putin cam timid si, la primele grupuri de voci, nu se prea armonizeaza, dupa care isi revin si canta foarte bine o piesa care imi place. Eu cred ca, dupa multa vreme, Germania vine, surprinzator, cu o melodie bunala Eurovision. Cu toate ca piesa nu sare calul si nu este o realizare muzicala iesita din comun, are sanse mari (valoric, ca in rest, stim noi) sa faca o figura frumoasa in finala de pe 24 mai.

Cand am terminat de ascultat aceasta piesa, care pe nedrept ajunge direct in finala de la Belgrad, mi-a venit sa spun ca din francezul Sébastien Tellier, cantand Divine, nu au mai ramas decat pletele.

De ani in sir constat criza de identitate in care se afla cultura franceza, deci si muzica din Hexagon, care nu mai reuseste sa iasa din anonimat decat cu greu, incercand senzatii tari. De la Edith Piaf, Juliette Greco, Salvatore Adamo si Johnny Holliday pana la Sébastien Tellier este o distanta ca de la cer la pamant.

Adrian Vasilescu: Oamenii de afaceri romani, nici in 100 de ani pregatiti de adoptarea euro

Adoptarea monedei europene la inceputul anului 2014 ar putea sa se constituie intr-un imbold pentru Romania. Dar un sondaj Reuters arata ca tara noastra ar putea adopta moneda europeana abia in anul 2015. Sondajul a fost facut pe un esantion de 29 de analisti si strategi. Banca Nationala a Romaniei (BNR) vizeaza renuntarea la leu in favoarea monedei unice europene in anul 2014.

"Reuters poate sa faca un sondaj. Eu stiu un singur lucru: daca noi rezolvam cu rata inflatiei, (n.n.: data trecerii la moneda euro) va fi 2014, 1 ianuarie, indiferent ce spune Reuters", a declarat consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.

Citeste analiza pe Event365

Dosarul meu de urmarire informativa

Cineva caruia îi datorez foarte multe are o idee fixa, ce poate fi pusa pe tapet, de exemplu, într-un roman: omul zdrobit de timpul sau. Nu e cazul meu. A existat însa o pleiada întreaga de insi zdrobiti, în România, de timpul lor. Cine sau ce i-a zdrobit? Foarte simplu: Securitatea, careia eu îi mai spun, dupa cum a procedat Orwell într-un roman al sau, “1984”, Politia Gândirii.

Citeste articolul complet in Ziarul de Vrancea

Locuintele noi s-au scumpit cu 20%-30%

Locuintele din complexele rezidentiale noi s-au scumpit cu 20%-30% si exista perspective ca aceasta scumpire sa continue, pe masura ce criza globala afecteaza preturile materialelor de constructii si preturile la apartamentele din blocurile "clasice" probabil ca vor scadea.

Citeste analiza pe Event365

Cinci canticele ca sa o iei la fuga cu spor

Sa incep cu cei mai tari generatori de fuga, din FYR Macedonia, Tamara, Vrak & Adrian Gadz, cu superba piesa "Vo ime na ljubovta". Cred ca poate fi folosita pentru alungarea sobolanilor de sub orasele omenirii. FYR Macedonia intra in concurs a 18-a, in cea de a doua semifinala.

Dupa Danemarca previzibilului Simon Mathew urmeaza cea mai buna piesa dintre cele pe care le critic aici. Pentru Georgia va canta Diana Ghurtskaia piesa "Peace Will Come". Am vrut initial sa promovez in embeder aceasta piesa frumusica, dar m-am gandit ca, daca am fost atat de sever si i-am sarit in gat lui Paolo Meneguzzi...

Un cantec straniu va avea Malta, in care mie mi se pare ca nu se leaga ceva, chiar daca e navalnica, plina de energie si cantareata, ca toate aceste malteze, are acea voce de animal bine hranit, cu plamani, sanatoasa, puternica, ce imi place mie: Malta - Morena - Vodka. Probabil faptasul este aerul sarat al insulei, care mangaie corzile vocale ale acestor oameni. Dar, dincolo de aceasta si de repetarea obsesiva a refrenului cu "vodka" si "na zdarovie", n-am inteles nimic din cantec.

Ungaria are o piesa ce poate fi folosita pe paine, in noptile de iarna, in bucatarie, sub aragaz, pentru ametit svabii, in locul acidului boric: Csezy ne susura la ureche despre o "Candle Light", din care nu am gasit live decat versiunea in limba maghiara. Piesa este verisoara primara-n cuget si-n simtiri cu toata muzica noastra usoara de pe timpul lu Impu, Dobo sau cum vreti sa-i spun. Am ascultat-o la maximum, la ora 20.00. Efectul a fost ca vecina mea de deasupra, femeie cu bataie la 60 de ani, a venit la usa sa ma roage: "Va rog frumos, puneti aia zdruncinata care va place dumneavoastra, de duduie podeaua, ca adoarme barbatu-miu-n fata televizorului".

Ultima contraperla de caracter este piesa de muzica populara greceasca ratata a cipriotei Evdokia Kadi, care se crede "Femme fatale". Ascultati si convingeti-va ca am motive serioase sa o trec la index si sa dau pe ea cu glicerina boraxata.

Cu astfel de piese dupa, Bulgaria are mari sanse sa pastreze o amprenta buna in mintile votantilor europeni si sa ajunga in finala.

A murit Monica Lovinescu

Asa cum se vede aici, aici, precum si aici, dar si aici, aici, aici si aici, Monica Lovinescu, constiinta noastra extirpata din tara si trimisa la Paris in exil, a murit ieri.

Sergio mi-a spus de curand ca ii aduc aminte de Cornel Chiriac. Din pacate, nici eu si nici altii nu semanam si nici macar nu aducem cu aceste forte ale naturii care ne dadeau directie, etica si moralitate. Din pacate si din fericire. Din fericire, pentru ca, pe de alta parte, nici nu trebuie.

Daca deplang rarefierea valorilor si lahaiala mediocritatii, nu inseamna ca imi doresc repere morale si culturale trase la sapirograf dupa cele consacrate. Ideea insa este ca suntem bolnavi grav, pentru ca societatea este blocata de coruptie si mizerie spirituala, iar oamenii care ar putea sa ne fie repere nu ajung persoane publice, sa poata sa canalizeze energiile pozitive ale natiunii si sa le directioneze cum trebuie, asa cum se intampla pana acum si cum se intampla tot mai putin.

Aceasta nu este o lamentatie, ci este un semnal de alarma pe care il trag. Suntem grav bolnavi si nu stiu in ce fel ne putem insanatosi, cand devenim tot mai isterici, lipsiti de creier, intelepciune si ticalositi.

Bulgaria - Deep Zone & Balthazar - DJ Take Me Away

Aceasta a fost prima piesa de la Eurovision de anul acesta (dintre cele calificate din finalele nationale) care mi-a placut in mod deosebit. Avem de-a face cu un fals dj mix music, care se dizolva intr-un reggae. Apoi ne confruntam cu un fals reggae music care se dizolva intr-un dj mix. Acest joc la contrast ritmic si stilistic este foarte placut si duce practic la un fusion de stiluri, care merge foarte bine.

Piesa este foarte buna. Defapt, bulgarii intotdeauna au fost mai buni decat noi la muzica usoara. Asta e. Am vazut acum mai multi ani, la Sala Palatului, o trupa bulgara de bluess-rock, Poduene Bluess Band, de ziceam ca baietii aceia vin direct din strafundul Tenesse si inima Louisianei.

Am postat embederul de la versiunea live, tocmai pentru a discuta despre ce se intampla in versiunea mai apropiata de ceea ce vom vedea in a doua semifinala de la Belgrad, de pe 22 mai. Partea de dj mix este excelenta. Nu exista nici o diferenta intre versiunea de studio si cea live.

Acum sa trecem la fata, "Everything But The Girl", cum se numeste o trupa britanica. Iata ce vad in comentarii pe YouTube despre fata: "Is this girl same as girl in spot for this song? If she is, tell her to make same". Aha, bine zis. Fata este in mod evident, pe scena, marcata de importanta momentului. Gafaie, isi pierde suflul, se duce mai sus decat sunetul. Exista acel principiu, "patineaza si n-ajunge". Aici functioneaza antiteza "patineaza si iese din ring".

Fata aceasta ar trebui sa invete mai intai sa-si dozeze suflul pe fraza muzicala stand pe loc, fara sa se agite. Apoi sa vada cat ii mai permite dificultatea partiturii sa unduie si sa se alinte la scena-n fata publicului, pentru ca altfel s-ar putea sa strice efectul de contrast intre partea de dj mix si partea de reggae, pe care efectiv a trantit-o pe podium in finala de la Sofia, si e pacat.

Din categoria "am mai auzit de 500 de ori si-mi place", azi Danemarca, reprezentata de Simon Mathew, care ne asigura ca "All Night Long" este capabil sa cante, la infinit, acelasi lucru, pana ne dor urechile. Pacat de el ca-i simpatic, canta bine, dar piesa este total lipsita de originalitate.

Ma gandesc la o combinatie maglavaisata intre ceva de la New Kids On The Block, putin West Life si niste picaturi de Take That, ca tot au revenit in actualitate. Pana si sapcuta pe care o poarta pe scena cantaciosul seamana cu spiritul celor pe care i-am amintit.

Croatia - Kraljevi Ulice & 75 Cents - Romanca

Asta imi place tare mult, mult de tot. Baietii astia, croatii, au tupeu si chiar le iese. Ascendenta tiganeasca si din muzica populara sarbeasca suna foarte bine. Mie aceasta, "Romanca", mi se pare una dintre cele mai reusite piese.

Iar nenea asta uite cum mi se pare mie: Rolling Stones au avut odata, acum cativa ani, un concert la care au chemat tot felul de invitati, printre care pe Bo Didley. Si am trait sa-l vad pe Mick (Jagger) spunand: "Ladies and gentlemen, Mr. Bo Didley!". Apoi Mick s-a retras la backing vocals si l-a lasat pe Bo sa cante solo. Acest nene e intr-o postura asemanatoare. Desigur, exagerez. Dar imi place!



Tarile baltice continua sa ne ia prin surprindere cu piese din categoria "balticii fac lucruri trasnite". Ceea ce imi place la aceasta piesa este ca e, in mod clar, o sarja amicala la adresa unora care pe bune nu stiu sa faca decat aceasta muzica.

In spate, toba mare canta "muzica tuntz", iar cantaciosii manifesta o sete de a canta care imi place. Probabil ca, daca nu simteam sarja din spatele piesei in sine, daca nu aveam impresia ca letonii ne fac cu ochiul, nu puneam embederul, ci doar linkul.

Distribuitorii de medicamente risca falimentul

Vineri, distribuitorii de medicamente si-au inchis depozitele pentru 24 de ore, in semn de protest fata de decizia Ministerului Sanatatii Publice, de a nu reactualiza din luna aprilie pretul medicamentelor. Aceasta desi, conform legii, recalcularea se face la fiecare trei luni.

Actiunea de protest va continua intre 5 si 9 mai. In doua dintre aceste zile, nu se vor distribui medicamente catre farmacii si spitale. Intre 12 si 16 mai, depozitele vor fi inchise timp de alte trei zile, "pana cand ministerul va decide sa respecte legea si sa actualizeze preturile la medicamente", spune dr. Viorel Vasile, presedintele Asociatiei Distribuitorilor de Medicamente din Romania.

Citeste articolul complet pe Event365