EBU: raspuns in doi peri. Demersul continua

"Petitia semnata de cei 10.300 de telespectatori a ajuns la EBU si a primit si un raspuns. Din pacate pentru cei care s-au angajat in aceasta initiativa, raspunsul este, pe de o parte, fara continut, iar pe de alta parte exprimat intr-o engleza asemanatoare cu cea vorbita de Nico la Atena", anunta Jurnalul National, in editia de astazi.

Acum, sa va explic cum stiu ca s-au petrecut lucrurile de la Chiril Badica, initiatorul petitiei, adica de la omul care a initiat si sustinut demersul online, cu care am inceput sa discut intai pe e-mail si ulterior telefonic.

Dl. Badica, un tanar de 24 de ani de o maturitate mult peste varsta domniei-sale, a trimis la EBU, dlui Svante Stockselius (foto), Eurovision Song Contest Supervisor, petitia si nu numai atat. Pe langa textul petitiei, dl. Badica a trimis pe e-mail un documentar sintetic al tuturor neregulilor constatate.

Acesta a fost realizat in felul urmator: doua persoane care nu se cunosc intre ele si pe care dl. Badica nu le cunoaste pe numele lor reale, dintre care despre una stie ca este profesoara de engleza, au realizat in paralel traducerea acestei addenda.

Cam aceasta a fost "conspiratia" pe care o visau Andrei Tudor si cei din jurul sau: un tanar de 24 de ani, o profesoara de engleza si inca o persoana necunoscuta, stiuta doar sub nickul "Cailin Rainbow". Cei trei nu s-au vazut la fata in viata lor. Ca si ceilalti 10.301.

Dl. Badica a primit cele doua traduceri si din ele a facut una singura, cat mai aproape de perfectiunea englezei literare, pentru ca domnul Stockselius sa nu trebuiasca sa faca decat un singur lucru: sa citeasca. N-a facut-o. Probabil ca a lecturat in graba primele trei randuri, a luat scrisoarea, si-a facut-o coif si i-a dictat secretarei un raspuns superficial. Apoi a aruncat coiful la cos si s-a ocupat de treburi mai importante.

Cam asta este seriozitatea European Broadcasting Union, la fel de mare ca a unui concurs, unde acum cativa ani a iesit pe primul loc o manea turceasca, iar acum doi ani niste ciudati costumati in crocodili care probabil ca nici nu au caderea sa-i frece cizmele lui Ozzy Osborne.

Nicio problema, demersul continua. Iata ce mai scrie Jurnalul National: "Chiril Badica, initiatorul petitiei, ne-a declarat ca nu va lasa lucrurile asa, pentru ca e convins ca o autoritate de la EBU nu poate da un raspuns atat de neglijent ca exprimare. De altfel, el a si luat legatura telefonic, in cursul zilei de ieri (n.n. - joi), cu staff-ul central al Festivalului. Discutiile nu s-au finalizat".

Si la cat il stim de serios si perseverent pe dl. Chiril Badica, suntem convinsi ca se va tine de cuvant.

P(erseverus).S(imptomaticus).: Conform regulilor presei online, poza unei fiinte insufletite trebuie sa fie intoarsa cu fata la text. Vreau sa vad daca pana la urma dl. Svante Stockselius demonstreaza ca este o fiinta insufletita si va citi addenda la Petitia celor 10.301.

Revolta lui 10.301

Acesta este un post facut in seara zilei de vineri, 7 martie, pe un grup din Yahoo, semnat de userul sane.citizen (adica cetatean sanatos la cap). Este atat de bine scris si de sintetic ca nu mai este nevoie sa fac niciun fel de comentariu:

"Se pare ca persoanele implicate in acest scandal si vizate direct de el sunt profund convinse ca toata treaba este de fapt un complot, un atac direct initiat de "invidiosi", de oameni care le vor raul de mult timp si care pregatesc acest lucru de cine stie cand.

Nu stiu despre voi, insa eu sunt un om simplu, care nu are legatura cu muzica, nu are relatii de prietenie sau macar de animozitate cu vreunul din protagonistii scandalului (Dl. Andrei Tudor, Nico etc). De fapt, nici macar nu urmaresc Eurovisionul.

In toti anii acestia l-am perceput ca pe un festival invechit, firav, demodat, enervant prin revenirea asidua, anuala. Anul acesta, un cunoscut de-al meu mi-a recomandat pentru o cercetare videoclipul dlui Moga, "Come this way". L-am vazut, dupa care am ascultat, din intamplare, melodia "Shine".

Mi-a placut in mod deosebit, lucru care m-a surprins, dealtfel, deoarece venea de la o melodie care tinea de Eurovision, si pana atunci pentru mine nu venise nimic placut dinspre acest festival. Asadar am urmarit, mai de la prieteni, mai de pe internet (nu ma uit la TV, desi am in casa asa ceva), fenomenul.

Cand am constatat ca "Shine" a fost nedreptatita, am cautat o explicatie. Si am gasit-o, in emisiunile care au urmat. (gen "Ne vedem la TVR" si "Tonomatul DP2"). Am montat fragmente de emisiune, alcatuind VIVA TVR si Socaciu – Package, disponibile pe youtube.

Traducerea mi-a fost furnizata, pentru VIVA TVR, de userul "cailinrainbow", de pe youtube.com. Daca se va indrepta ceva, bine. Daca nu, voi ramane cu sentimentul ca am facut ceea ce puteam pentru a schimba lucrurile si ca intreaga manifestare la care am fost si suntem martori este de fapt un semnal ca Romania incepe sa se trezeasca."

Autorul acestui post continua, citand o declaratie data de Ioan Duma pentru Evenimentul Zilei: "Daca vom primi o sesizare in acest sens, probabil ca vom cere din nou ajutorul comisiei permanente de specialitate din UCMR, care a analizat si suspiciunile legate de presupusul plagiat dupa piesa lui David Bustamante".

Apoi isi expune un punct de vedere: "Ar fi de bun augur sa nu se reuneasca aceeasi comisie care, de voie, de nevoie, este implicata in scandal si partinitoare. Eu voi trimite acum un mail (n.n. - la adresele eurovision@tvr.ro si ioan.duma@tvr.ro), in care voi cere organizarea unei alte comisii, cu membri exteriori scandalului".

Autorul acestei postari deosebit de importante continua: "Inca o adresa folositoare, peste care sare toata lumea: ORDA (Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor). Suna inspaimantator, insa ei sunt singurii care ne pot elucida "misterele" plagiatului si sunt singurii in drept care nu au fost implicati (n.n. - si nici solicitati pana acum sa se pronunte).

In rest, nu comentez. Asadar, trimiteti si dv., alaturi de mine, sesizari la adresele din acest mesaj si, cine stie, poate se schimba ceva. In caz contrar, macar am incercat, nu?"

Jurnalul National: "Razboiul clonelor"

"Razboiul clonelor" este defapt o dezvoltare a articolului postat pe site-ul "Jurnalului National" astazi dimineata, care incepe cu un subtitlu sugestiv: "SINDROM - "Pe-o margine de lume" are o sora", apoi reia povestea descoperirii ultimului montaj postat pe youtube.

Miron Manega, autorul articolului, arata ca a primit la redactie un link. "L-am accesat, si ce credeti ca am descoperit? O alta asemanare flagranta a aceleiasi melodii, "Pe o margine de lume", dar nu cu piesa lui Bustamante, ci cu alta, autohtona. Ieri, pe la pranz, adresa n-a mai putut fi accesata. Cine stie, o fi blocat-o cineva, din greseala. Am descoperit insa o alta adresa, la care se poate asculta mixajul celor trei fraze muzicale".

Cele trei fraze muzicale sunt, succesiv, refrenele din "Pe O Margine De Lume", piesa cantata la Mamaia, in anul 1986, de Cornelia Vorvoreanu, "In seara asta vom fi doi", apoi "La Magia del Corazon", cantata de David Bustamante.

Am citit zilele acestea unele opinii, conform carora aparitia acestei noi piese cu care de asemenea seamana "Pe O Margine...": 1. este aiuritoare si debusoleaza; si ca 2. s-ar putea sa fie nu stiu cate cantece care seamana la refren.

Voi raspunde pe rand la cele doua chestiuni puse pe tapet.

1. Nu este problema celor care descopera astfel de asemanari extrem de mari intre cateva canticele simple sa demonstreze de ce stau lucrurile astfel. Poate ca toti acesti compozitori sunt niste telepati necunoscuti, niste fenomene ale naturii. Este treaba celor indrituiti sa remarce asemanarea dintre piese si sa constate plagiatul. Daca nu o fac, au o problema.

2. Nu exista nu stiu cate astfel de canticele asemanatoare. Liniile melodice ale celor trei piese, pe sectiunea de referen (chorus, cum spun englezii), sunt identice. Primul si ultimul sunet din fiecare dintre cele doua arcuri melodice sunt identice, ca si modul de dezvoltare si deznodamant al frazei muzicale. Restul sunt mici variatiuni pe tema existenta, de care celui care a plagiat, oricine ar fi el, ar trebui sa-i fie jena.

Exemplu comparativ. Dati, va rog, cautare pe youtube "mozart mica serenada", si veti obtine in primele doua rezultate un clip cu Cvartetul Presto. Ascultati-l si, la fiecare patru masuri, schimbati ultima nota cu alta care sa pastreze o logica muzicala. Veti atinge astfel idealul de "nu e plagiat" emis de dl. Moculescu.

Rezultatul muzical va fi caraghios: in mod evident, avem de-a face cu un plagiat la "Mica serenada" a lui Wolfgang, o mutilare a piesei originale. Aici discutam insa de o piesisoara pop simpla la care nu prea ai ce mutila, oricat te-ai stradui, dar plagiatul ramane o problema.

Jurnalul National: "Mamaia 1986 - Eurovision 2008"

"O noua suspiciune de plagiat pentru castigatoarea selectiei nationale (n.n.: a concursului Eurovision Romania)", titreaza Jurnalul National, in editia sa de astazi.

Partea foarte interesanta vine in documentul atasat dupa textul propriu-zis: avem o analiza comparativa a partiturilor celor doua piese care sunt puse acum sub lupa: cea din finala Eurovision Romania, de la finalul lunii trecute, "Pe O Margine De Lume", si cea cantata de Cornelia Vorvoreanu acum 22 de ani, la Festivalul de la Mamaia din anul 1986, "In seara asta vom fi doi".

Urmeaza un comentariu scris de mana, aceeasi mana care a scris partitura muzicala. Limbajul este simplu, inteligibil, dar apartine unui specialist in chestiune, care afirma: "Arcul melodic are acelasi varf si acelasi final. Linia armonica este identica". Nu stim inca exact cine face acest comentariu si de ce. Poate ca vom afla.

Vedeta.ro: Nico si Vlad Mirita, scandalul plagiatului, episodul 2

"Nico si Vlad Mirita se confrunta cu cea de-a doua acuzatie de plagiat. De data aceasta, este vorba despre o melodie din 1986, interpretata de Cornelia Vorvoreanu, cu muzica compusa de Valentin Munteanu", anunta site-ul Vedeta.ro.

Articolul aduce aminte ca "Nico si Vlad Mirita, care au fost alesi sa reprezinte Romania la Eurovision in 2008, cu piesa "Pe-o margine de lume", au fost acuzati de plagiat la scurt timp dupa ce au fost desemnati castigatorii selectiei nationale pe tara".

Costel Busuioc este in finala Hijos de Babel

Iata ca deja putem sa spunem ca avem un roman afirmat ca tenor de mare perspectiva, in formare insa. Ieri noapte, Costel Busuioc a iesit iar pe primul loc la acest concurs de interpretare muzicala, Hijos de Babel, unul destul de eterogen ca tipuri muzicale reprezentate si care seamana cu o telenovela, precum unele emisiuni de televiziune asemanatoare care au fost si la noi.

In toata aceasta emisiune, tipul iesit din comun este Costel. Deja se poate spune ca s-a lansat pe orbita cantului international de opera. Are suflu, ambitus, volum, impostare si un instinct muzical extraordinar. Incercati (in cazul in care ascultatorul este de sex masculin), atunci cand ascultati aceasta interpretare, sa cantati acolo, in nota si.

In primul rand, daca puteti duce acest sunet - eu il iau in registru contratenor, pe voce de cap, el va fi destul de strangulat si va contine foarte multe frecvente inalte si deloc frecvente joase. Nebunia de a fi tenor si a lua cu atatea frecvente grave un astfel de sunet criminal este ceva neasemuit.

In muzica rock exista de asemenea astfel de fenomene ale naturii. Va dau un singur exemplu: John Wetton, fostul solist al trupei King Crimson, la care de asemenea te intrebi de unde apar atatea frecvente grave "acolo" in voce. Este o chestiune care tine de conformatia aparte a corzilor vocale.

Punctele slabe ale lui Costel Busuioc se vad la partile din partitura unde, in registru atat de inalt, trebuie sa-si foloseasca tehnica de cant, "brodand", trecand rapid pe o succesiune de sunete apropiate, care se succed rapid si trebuie sa fie atinse cu exactitate. Urmariti tehnica impecabila a lui Pavarotti sau Bocelli, atunci cand canta aceasta arie dificila din "Rigoletto" de Verdi. Aici Costel inca poate fi auzit aproximand si ratand partitura, greu sesizabil, la nivel de come, dar aceasta problema exista.

Este mult mai greu sa parcurgi o astfel de succesiune rapida de note, decat sa tragi aer in piept si sa dai un singur sunet, drept, unic, in fortissimo. Mai apoi, in nota finala din fisierul .flv pe care l-am atasat, se aude clar in debut o falsare de o coma, pentru ca "a calcat pe voce", dupa care tenorul se redreseaza rapid.

Eu cred ca pe Costel Busuioc il asteapta ani grei de munca, pentru a-si scoate la lumina toate calitatile native, intr-o tehnica interpretativa bine pusa la punct.

ASTRONOMIE: Petitia pro-Pe O Margine De Lume a ajuns la 600 de semnaturi!

Poate va intrebati de ce am asociat la titlu eticheta ASTRONOMIE. Explicatia este simpla si normala: aceasta cifra, a celor care au votat pentru ca "Pe O Margine De Lume" sa mearga la Eurovision, este astronomica, fata de numarul minuscul de fani pe care ii are aceasta piesa (evit special sa ma refer la interpreti, a caror vina este secundara in toata aceasta poveste, orice fac ei acum).

Cauti cu acribie si gasesti foarte greu posturi pro-Pe O Margine De Lume (in afara de cele patru cuvinte care au dansat azi pe comentarii, la doua texte postate aseara de mine). Piesa nu este promovata de radiourile private din Capitala pe care le-am ascultat in aceste zile, in speranta ca o sa o aud.

In schimb, azi George Zafiu a postat pe blogul sau anuntul ca piesa "Shine" a trupei Biondo va fi difuzata pe Europa FM.

Imi exprim aceasta mirare, continuta in cuvantul ASTRONOMIE, cu atat mai mult cu cat, asa cum stiu foarte multi (cel putin cei 10.301 semnatari ai petitiei pentru descalificarea acestei piese), nu poti sa semnezi de mai multe ori cu acelasi nume pe acest formular online de petitie, pentru ca softul asociat nu te lasa.

Daca exista 600 de oameni al caror punct de vedere este acesta, cel exprimat in petitie, eu le respect punctul de vedere, asa cum si ei trebuie sa-l respecte pe al celorlalti, care sunt de alta parere. Il respectam si daca erau cinci, nu 600 de semnatari. Apoi imi continuam logica argumentatiei mele, pentru ca asa cred eu ca este normal.

Sesizarea catre CNCD s-a transformat in DOSAR

"Am sunat la CNCD si am fost informat ca sesizarea 3398/27.02.2008 s-a transformat in Dosarul nr.171/2008. Titularul de dosar este dl. Gheorghe Ionitza, iar asistent este Rodina Olimpiu. In momentul de fata, CNCD a cerut puncte de vedere de la partile precizate in sesizare, iar acum le asteapta pentru completarea dosarului. Apoi va urma solutia CNCD in acest dosar. Asta este procedura necesara in orice situatie in care CNCD este sesizat", anunta Iosif, pe blogul sau.

Lui Iosif i se pare interesant ca lucrurile au inceput sa se miste. Sa vedem daca intr-adevar asa stau lucrurile si nu este un joc de glezna. Oricum, ei trebuie sa inteleaga ca sunt urmariti cu maxima atentie si sa ia decizia corecta. Oare o fi xenofobie? Oare nu? Oare a fost discriminare? Sau poate nu? Vom vedea ce spune CNCD.

De aici s-a inspirat Andrei Tudor: Festivalul Mamaia 1986

Iata un alt video (defapt, un colaj audio) cu un continut socant. El poate fi gasit si aici.

Aceasta este muzica stupida care ne-a nivelat creierele decenii intregi, de pe vremea lui Ceausescu. Si sunt niste practici care ma enerveaza cumplit. Va dau un singur exemplu: cunoscuta piesa a lui Dan Spataru, "Drumurile noastre...", este defapt un hit din anii '80 al cantaretului sarb Zdravko Ciolici (am scris Ciolici pentru ca nu am tzedila necesara). Dar acolo era altceva.

Compozitorii romani obisnuiau sa ia unele succese straine si sa le traduca libretele in romaneste. Alt exemplu: Dida Dragan a cantat o versiune in romaneste a piesei trupei Heart, "What About Love". Aici insa este vorba de altfel de lucrare.

Ascultand refrenul piesei "Pe O Margine..." si apoi pe cel al piesei cantate in 1986, la Mamaia, de Cornelia Vorvoreanu, se observa clar asemanarea dintre liniile melodice. Inainte as fi putut spune ca piesa lui Tudor si cea cantata de Bustamante sunt verisoare bune. Acum cred ca am descoperit matusa. Sau sora mai mare? Ce-o fi?

Concluzia mea este ca avem de-a face cu apucaturi care dureaza de decenii si care polueaza melosul romanesc. Ramaneti aproape, lucrurile sunt si mai complicate. Veti vedea de ce.

Deci se poate: iata un plagiat dat in fapt

Scandaluri de plagiat la Eurovision au mai fost. Iata un exemplu de piesa care a fost descalificata. Ca sa nu se mai spuna ca am facut o fixatie pe Suedia. Piesa cu care aceasta tara a participat in anul 2001, "Listen To Your Heartbeat", cantata cu mult suflet de trupa Friends, a fost subiectul unui scandal international.

Sa ascultam acest cantec frumos, vizibil dominat de armoniile tipice trupei mele preferate de pop, ABBA. Defapt, cine cunoaste mai bine popul suedez stie ca exista extrem de multe cantece, scrise de diferiti compozitori suedezi, care sufera de sindromul ABBA.



Acum legatura. In anul 1996, Belgia a participat la Eurovision cu piesa (culmea, mai putin frumoasa decat "Listen To Your Heartbeat") "Liefde is een kaartspel" (nu ma intrebati ce inseamna, ca nu stiu flamanda) a Lisei del Bo.

Urmariti cu atentie refrenul. Nu este identic cu acela al piesei suedezilor. Este putin diferit, ca si in situatia Nico & Vlad - Bustamante. Deci se poate!