"Costel Busuioc, Pavarotti din Carpati, voce superba, Romania"

Cand a aparut Andrea Bocelli, am spus ca asa ceva nu se poate: o asemenea elasticitate a vocii, un astfel de ambitus, mai rar. Afirmam atunci ca ne aflam in fata unui nou Pavarotti, ca lumea are privilegiul sa fie contemporana cu un astfel de tenor foarte mare.

Noul soc este pentru mine acest Costel Busuioc. Are toate calitatile lui Andrea Bocelli, plus inca una: volum in regim de "urlet de leu", care aduce aminte de Enrico Carruso, marele fenomen al lumii muzicale a secolului XX.

Dar, chiar daca zidarul roman din Spania va depasi toate piedicile care ii stau in cale, din cauza conditiei sale sociale care intra in conflict cu instruirea de care are nevoie, pentru a ajunge un mare tenor, provocarile de-abia incep.

Nu poti sa lucrezi cu un dirijor sau cu o orchestra, daca nu impui respect. Nu impui respect, daca nu ai cadrura intelectuala pentru aceasta. Nu impui respect decat cu mare greutate, nici daca te cheama Dan Grigore si te confrunti cu un acordor tampit, care se crede buricul pamantului, ce sa mai vorbim de situatia cand niste orchestranti cu pretentii si morga au ocazia sa iti tranteasca-n nas grobian ca esti un zidar gitano rumeno lipsit de rafinament si educatie muzicala.

Mai apoi, Costel Busuioc are sotie si patru copii, care trebuie toti sa faca si ei saltul intelectual corespunzator, ceea ce iarasi este foarte greu. Ceea ce ma deranjeaza cel mai tare e ca Busuioc primeste copite-n frunte exact de la conationalii sai.

Ca aceea pe care i-a tras-o, la Robert Turcescu in emisiune, marele muzician intergalactic, geniul muzical si cantautorul de renume mondial Horia Moculescu: "Marele atu al lui Costel Busuioc nu este vocea, ci faptul ca este zidar". Asa ceva nu se spune si, cred eu, este o dovada de invidie, pentru care d-lui Moculescu ar putea macar sa-i fie (cel putin) jena, daca nu chiar rusine.

Ionut Dumitru despre creditele in valute exotice

Foarte ciudat mi s-a parut faptul ca Mugur Isarescu a facut o declaratie: "Incurajez bancile sa descurajeze creditul, in primul rand creditul in monede exotice", iar intreaga presa a extirpat partea cu creditul in general si a lasat partea, este drept foarte importanta, cu creditele in valute exotice.

De aceea, am facut un interviu cu Ionut Dumitru, analist la Raiffeisen Bank Romania. Invataturile pe care le putem trage din cele puse pe tapet in acest interviu sunt foarte importante.

O Duma de Eurovision

Am publicat acest text pe site-ul TVR, sub stirea cu rezultatele primei semifinale. Spre onoarea administratorului de site, nu am fost cenzurat pentru criticarea organizatorilor si calitatii pieselor din concurs.

M-am uitat la prima semifinala a Eurovision Song Contest Romania. In timp ce scriu aceste randuri, transez o gaina. Nu ma intrebati cum reusesc sa le fac pe amandoua, simultan si in acelasi timp, ca sa ma exprim pleonastmatic. O sa transez si aceasta editie cam la fel, pentru ca eu consider ca este cea mai penibila din istoria Eurovision de dupa Revolutie.

De fapt, am o problema. Nu stiu cum sa fac topul pieselor: putin penibila, putin mai penibila, penibila, foarte penibila, cea mai penibila, dezastruos de penibila, incomparabil de penibila, rusinos de penibila, ingrozitor de penibila, penibilissima, penibilicioasa...

Ia sa vedem cum arata muzica adevarata:

Din toata povestea asta, pana la urma nu am priceput ce s-a intamplat cu Berti si cu Iulian. Sunt ei? Sunt fantosele lor? Au fost lobotomizati cumva inainte de show? Cum i-a putut trece prin cap lui Berti Barbera sa-i intrebe pe concurenti pentru ce alta tara, in afara de Romania, ar mai dori sa concureze?

Dar cea mai mare Duma pe care am vazut-o la acest scarbitacol (pentru ca lipsesc diacriticele: vine de la scarba) a fost prezenta Danielei Nane pe scena. Impreuna cu un Iulian Vrabete cu muschii fetei blocati-n marii dorsali pan'la tendonul lui Ahile, Daniela prezenta tragerea Loto 6/49 de maine.

Castigator: Nico si Vlad Mirita, cu o piesa de plangeau si caii de la dric / de plangea si ultimul calic. Pe locul doi s-au clasat penibilissimii, in frunte cu Simona Nae, care i-a si intrecut, schingiuind dintr-o tema populara, incercand sa-i imite pe Rednex si Ro-Mania de anul trecut, cand se clasasera prin burta clasamentului. O tempora, ce calificari adevarate au fost acelea!...

Dar iata inca o piesa de piesa:

Dar unde este Dan Manoliu? Duma stie. Dan Manoliu sta acum acasa si se tavaleste pe jos de ras.

Cat despre Anca Parghel, saraca de ea, cea mai mare voce feminina a jazz-ului romanesc din ultimii 30 de ani, a avut curajul sa faca o muzica foarte comerciala si sa-i iasa. Pun pariu ca Brasil va fi la vara foarte cautata prin discotecile de pe litoral. Este o piesa excelenta pentru nivelul Eurovision Romania si pentru Eurovision, in general.

Cred ca Brasil, Dr. Frankenstein, Shine si Fairytale Story sunt cele mai bune (dintre cele care au trecut sau nu de cerberii onoratului juriu). Dar cine stie cate perle au mai fost declasate de oameni care nu mai au nicio legatura cu muzica moderna?

In felul acesta, mai bine nu mai mergeam la niciun Belgrad, poate anul viitor o sa facem o altfel de selectie, si nu ne mai facem de ras. Ciudat este ca asa spunem in fiecare an...

Isarescu-Cel-Mare

Faptul ca, in acest moment, BNR este principalul centru de reglaj economic al tarii debalanseaza lucrurile serios in Romania.

De exemplu, BNR a revizuit tinta de inflatie si acest lucru este cat se poate de normal. Ce va asteptati sa faca? Sa o lase asa? Mugur Isarescu si expertii in finante din jurul sau lipesc cu pap gafele facute de guvernanti. Asa fac oamenii acestia de vreo 17 ani. Am intrat in al 18-lea. Povestea asta va continua, desigur.

Defapt, ma tot bate gandul sa scriu un lucru, fara sa fiu cine stie ce mare fan al lui Mugur. OK then, am sa o scriu aici, pe blogul meu, dar deocamdata doar atat: cred ca Mugur Isarescu este cea mai importanta personalitate politica, pe plan financiar-economic, de dupa decembrie 1989. Dar nu pentru ca sare calul, nu. El nu este, zic eu, un Bill Gates al reglementarilor monetare.

Isi face treaba, pur si simplu, in timp ce altii nu si-o fac.

In timp ce Isarescu pune lucrurile la punct si stabileste agenda multor grei din mediu de afaceri si din politica, cum este Geoana, caruia i-a explicat tabla-nmultirii, in timp ce toate guvernele au reusit sa faca acest lucru, insa doar in sens negativ, cu o singura exceptie, Cabinetul lui Mugur Isarescu, Romania creste economic defectuos, ceea ce se vede cat se poate de clar, in vremuri de criza globala ca acestea.

Deocamdata, criza aceasta nu s-a transformat si in recesiune. Nu stiu ce ar mai putea sa faca atunci Isarescu - Cel - Mare. Cel facut mare de niste guverne slabe, conduse de prim-ministri incompetenti. Sau egoisti, lipsiti de interesul sa satisfaca si interesul public, nu numai sa-si umple buzunarile.

Tariceanu, Vosganian si pomenile electorale

Seamana putin cu "Profetul, aurul si ardelenii", dar n-am ce face: exista apropieri si diferente. Voi scrie despre acestea aici, in timp ce partea analitica am publicat-o pe site-ul Event365.ro.

Tariceanu are legatura cu imaginea unui profet: este inversul acestuia. Vosganian are si el legatura cu aurul: se ocupa de gestionarea bugetului tarii, care se calculeaza in lei, care sunt pretaluiti si in functie de rezerva de aur a Bancii Nationale. Eu, sincer spun, ma bucur ca este Mugur Isarescu la BNR, si nu Tariceanu. Va dati seama ce nebunie ar fi fost cu Tariceanu la BNR? Nu vrem sa stim.

Nu vad nicio legatura intre pomenile electorale si ardeleni, aceasta sigur. Ceea ce nu inseamna ca posmagii moi nu vor continua sa curga anul acesta. Ceea ce nu se leaga deloc este ca acesti oameni nu au nicio treaba cu interesul national, ci doar cu buzunarul propriu. Sunt niste excelenti gestionari ai acestuia din urma.

Senatorii au votat TVA 5% pentru alimentele de baza

... asa cum puteti constata aici. De fapt, este inca o victorie a politicianului - antitalent economic, nascut in retortele cipriotilor de la Crescent (ce mult imi place sa ma fac ca nu inteleg neshte chestii elementare).

Nici pensiile mai mici de 1.500 de lei nu vor mai fi impozitate. De ce sa mai impozitam ceva, cand suntem in an electoral? Si cand suntem cinci senatori PSD, si cand suntem Senatul Romaniei, si avem interesul sa mai scrie pe noi si dupa Legislative tot aceasta, ca suntem Senatul Romaniei...

Asa cum veti constata putin mai tarziu, mi-am petrecut ziua monitorizand ultimele masuri populiste luate de Cabinetul Tariceanu, dupa ce seful acestuia a promis ca gata, nu mai face. Cei cinci meseriasi erau sa ma ia prin suprindere si sa nu fac legatura: tot pomana electorala este si aceasta.

Sa nu ne facem iluzii: toti in tara aceasta, toti cei interesati si indrituiti sa dea pomeni electorale nu vor ezita sa o faca, fara sa se gandeasca la abstractiuni indepartate, ca deficitul bugetar, cel de cont curent sau inflatia.

Performerul zilei - Ilie Sarbu

Performerul zilei este, in acest scandal, senatorul PSD Ilie Sarbu, care si-a indemnat colegii sa voteze in favoarea acestui act normativ "cu gandul la cei multi, care, atunci cand se duc la piata, isi numara fiecare leu". Sunt emotionat, imi vine sa plang, dar intreb, ca in filmele americane: "Were was you when I needed you most? Now is election time? Spread your wings and fly!".

Pe de alta parte, iahturile, avioanele si halicopterele vor fi taxate mai tare. Asa este normal. M-am gandit bine si mai am si eu cateva propuneri de produse care trebuie taxate tare: icrele negre, blanurile de nurca, feliile de paine cu seminte de floarea-soarelui (fiecare-n parte) si masinile de epoca. Neaparat masinile de epoca! Si cu TVA marit, si cu taxa auto maxima, tot, dar absolut tot la maximum.

Minodora la maximum.

Peisaj cu Restauratie, CNSAS si pietari la Fantana "Parazitilor"

Duminica, in urma ispravii facute de Curtea Constitutionala a Restauratiei, am asistat la un nou miting rasuflat al unui mixtum-compozitum de fosti participanti la manifestatia din 1990, din Piata Universitatii, diversionisti, nebuni ciudati, cu punguta de protectie la gura, ca la epidemia de gripa aviara, lideri ai societatii civile, lideri ai asa-zisei societati civile, copii de 20 de ani pusi pe distractie si batrani manifestand cu pancarte graind despre nedreptatile Legii 112.

Afara era un soare superb si inutil, pe care nu-l vedea nimeni, evident, pentru care motiv am facut poze, iar una am postat-o aici. In ea nu am putut sa cuprind toate categoriile de insi despre care am vorbit mai sus.

Ideea este ca nu am reusit sa prind o poza, in care sa-l surprind schingiuind din cantecele Pietei Universitatii pe vaietatorul cu chitara, muzicuta si ochelari de soare.

Ceea ce cred ca este important este ca am vazut inca o manifestatie inutila ("Jos comunismul!", "Jos securistii!", "Mai bine golan, decat activist!" etc.), in loc sa aud la televizor ca, peste vreo doua saptamani, niste oameni cu scaun la cap au pus la cale un plan coerent, bine fundamentat legal, cu functia de "think big" bine fixata in actiunea prefigurata, pragmatici, care vorbesc putin sau deloc si actioneaza concertat, in punctele slabe ale sistemului.

Un sistem oligarho-mafioto-securist, in care inotam toti, cautand sa supravietuim, spunand jumatati de adevaruri si facandu-ne ca suntem revoltati. Adevarul este ca acum suntem toti la fel, indiferent cat de ticalosi sau angelici suntem.

Asanarea morala a societatii romanesti? Haida-de, ce-o fi aia? Ne trece prin cap sa facem un referendum pentru ceva care urca putin mai sus de buricul sub care salasluieste centrul foamei? Ne! - cum spun sarbii.

Sa ne amintim despre zilele acestea ca despre unele dintre cele mai negre pentru democratie si libertate in Romania, pentru ca in acest ritm peste cativa ani exista posibilitatea sa ne referim la ele ca la parfumul subtil al democratiei, pe langa ce va fi urmand.

In astfel de momente, nu vad in viitor decat un hau negru de impostura si grosolanie, peste care troneaza indivizi docti, cu fete patibulare, dand sentinte pe la televizor, apoi plecand spre vilele lor mistoace fericiti si stropindu-te linistiti din masini bengoase.

Quisque sous patimur manes.

HABIBOU: Dansand cu moartea la Larnaka

In minutul 86 al meciului amical de la Larnaka Steaua - Levski Sofia, jucatorul Habib Habibou, venit in aceasta iarna de la Charleroi si considerat una dintre marile sperante ale fotbalului european, s-a accidentat grav, "in urma unui contact cu un jucator bulgar", arata site-ul Stelisti.ro.

Atacantul venit in aceasta iarnă de la Charleroi a fost intins pe gazon minute in sir, cu echipa medicala a Stelei adunata in jurul sau. Ulterior, Habibou a fost urcat intr-o masina si dus la spitalul din Larnaka.

Bun, sa o luam acum pe rand, sistematic, cum ne e felul.

Mistretul cu colti de faianta de la Levski Sofia (am inteles ca-i marocan sau tunisian si-l cheama Yussuf Rabeh), cu care a avut "un contact" bietul Habib, asa cum se vede in fisierul video .flv pe care l-am postat, i-a tras in gat jucatorului stelist o smeta sanatoasa, asa cum se joaca de la o vreme fotbal pe mapamond. Eu cred ca acest gen de joc periculos ar trebui sanctionat mult mai dur de catre arbitri, pentru ca pune in pericol direct viata jucatorilor.

Uitati-va cu atentie mai apoi la competentele din staff-ul medical al clubului Steaua: ii dau cu apa baiatului pe fata, ii trag palme, cand este clar ca omul da ochii peste cap si-i curge saliva din gura, deci are nevoie de un alt gen de interventie. Iar pet-ul cu apa al incompetentilor susura lejer in gazon, ca-n filmele cu prosti.

Un incompetent, Hegel in ale medicinei, am inteles ca se numeste Radu Paligora (iata un nume predestinat, nu-i asa? o fi machedon de-al lui Becali, saracul) deschide geanta si umbla prin hartii ravasite. Oare ce vrea sa faca dr. Hegel? Sa scrie o poezie? Sa-si noteze simptomele pacientului? Isi da demisia? Vine alt habauc, Shopenhauer, cu o geanta rosie in care sunt medicamente. Si-au dat seama: ii trebuie un antinevralgic. Ba nu, fasconal. Sau nu, faringosept. Nu, nu, shopenhauerin.

Scormonoceala prin 25.472 de genti continua. Habib Habibou mediteaza la nemurirea sufletului. Inteligentii pamantului romanesc ar trebui sa stie ca la un asemenea soc sistemul neuro-vegetativ reactioneaza. Omul asuda, inima ii fuge in papuris, creierul nu se mai iriga ca lumea... faceti ceva, baieti, odata!

Unul il controleaza la dinti. E dentistul clubului? Aha, sunt toti molarii, dar are o carie. Limba e la locul ei sau pe gat? Booooon, acum il luam in brate ca pe un sac. Cul. Asa, scapati-i capul peste gat dincolo de degetele de la picioare. Ce masina e asta? A, minunat, monovolum, ce conteaza ca nu-i salvare, ca nu are dotari de medicina de urgenta, cipriotii sa traiasca...

Nu, nu pe usa asta, asa, inconjurati masina, sa dureze cat mai mult.
Asa, si-acum balanganiti-i capul in toate directiile, ca asta-i trebuie, ca-n piesa celor de la Timpuri Noi: Hatana/Hatana-ma/Hatana/Hatana-ma...

Ei bine, dr. Hegel, dr. Shopenhauer, dle. dentist, dati-va demisia! Sunteti incompetenti. Erati gata sa omorati un om.

RESTAURATIE! CNSAS ar putea sa nu mai existe!

Pentru ca totul trebuia sa ajunga, intr-un anumit moment, in acest punct, numele fenomenului aparent stiintifico-fantastic la care ne referim, dar care in realitate este cat se poate de pamantean, este: RESTAURATIE.

CNSAS este atacat la baza fundamentului de jos - ca sa ma exprim pleonastmatic, ca pleonastic, de suparare, nu mai pot - de o gasca pestrita de indivizi cu interese felurite, care converg intr-un punct: "sa nu stie lumea cine suntem noi defapt".

Am scris aceste ultime cuvinte cu rosu, rosu de pe steagul Maretei Uniuni Sovietice, marele si unicul nostru prieten adevarat de la est, rosu de la creierele domnilor de la Curtea Constitutionala, care desigur ca n=-au nicio legatura cu PSD, in afara de Petre Ninosu, care doarme prin sedinte, sau in afara de Ion Predescu, fost sef al grupului FDSN din Senat. Sau in afara de Ion Muraru, avocatul unei anumite parti din popor, cea care suge sangele celeilalte parti.

Oameni curati ca lacrima plimbata prin hazna si varsata pe Groapa Glina (si nu ma refer la cea ecologica). Voi reveni cu un text mai sistematic dupa ce trece primul efect al vestii.

Devalorizarea leului. Cauze, implicatii, consecinte.

OK, iaca revin acum cu un nou post. In ultimul timp, sunt ocupat cu modelarea formulei unui alt site, ceea ce reprezinta o provocare serioasa pentru mine. Am inceput profitand putin de faptul ca pe site partea de news era formata exclusiv din parsing news si atunci am zis ei bine, hai sa vedem cum pot spune ce gandesc despre cel mai important subiect al acelui moment.

Mai ales ca acest subiect se va intinde, dupa parerea mea, pe tot acest an. Am incercat sa-l tratez pe acest considerent: tot anul vom incerca sa intelegem ce se intampla cu leul, de ce se depreciaza, pana cand, care sunt cauzele acestei evolutii si ce putem face ca sa nu ne prabusim, iar in acest caz cat putem face, deci cat depinde de noi, de romani, si cat nu.

A rezultat o analiza in trei parti, prima parte aici, apoi a doua parte si, in sfarsit, ultima parte, cea de-a treia.

Evident, exista o incontinenta de cuvinte pe care o recunosc. Am scris foarte mult la aceasta analiza, postata lunea, martea si miercurea trecuta, dar ea se constituie intr-un avertisment cat se poate de serios. Ceea ce ma face sa cred ca am dreptate intr-o masura destul de mare este ca nici nu apucasem bine sa postez prima parte, si unele lucruri se verificau foarte consistent.

Sunt curios pana unde se va verifica faptul ca Romania este un stat puber, printre cele capitaliste, care are dureri de crestere, iar noi odata cu ea.