DINAMITA MUZICALA: Queen, "The Prophet's Song" (A Night At The Opera)

Fabulos! In 1976, la putin timp dupa aparitia acestui album fabulos, "A Night At The Opera", l-am ascultat integral, aproape fara oprire, cateva ore, cat l-am avut la dispozitie pe o caseta audio. Fara sa stiu cum arata la fata si cine sunt cei care canta. Fara sa stiu ca la tobe e Taylor, ori ca la chitara este unul dintre marii chitaristi ai universului, Brian May, ori ca metronomul acestei formatii fara pereche in universul cunoscut este marele basist Brian Deacon, omul prin care trecea ritmica interna a acestui grup.

Parerea mea este ca "A Night At The Opera" este cel mai mare album al acestui grup. Inainte de el sunt alte doua albume grozave, "Jazz" si "News Of The World", care au portiuni absolut superbe, dar cantece, teme, idei, explozii de muzica buna. Aici, pe ANATO, avem o tema clasica, preluata si rockata bine, apoi dusa pana in ceruri din nou.

De pe album pot fi scoase in evidenta mai multe piese fabuloase. Probabil ca "Bohemian Rapsody" este cea mai complexa si poate chiar cea mai complexa creatie Queen. Poate ca "Love Of My Life" este una dintre marile balade rock ale grupului, alaturi de "The Lily Of The Valey", "Save Me", "Jealousy" sau "Who Wants To Live Forever". Eu cred ca "The Prophet's Song" este cea mai progresiva creatie Queen.

Dar, oarecum o ciudatenie, partea de evolutie spre muzica progresiva nu se bazeaza pe clape si sintetizatoare de suflet, ci pe voci suprapuse una peste alta, toate apartinandu-i marelui solist rock Frederik Bulsara, zis in timpul liber Freddie Mercury. Sa-l respectam si sa-i respectam mereu pe acesti mari muzicieni britanici.