Deja devine groasa. Chiar daca la Can-Can, asa cum anunta Lovin, s-au desfiintat cartile de munca, tot nu inteleg ce Dumnezeu se petrece la The Money Channel, unde hemoragia de oameni, nu numai de duble video, continua. Si, mai ales, nu prea pricep de ce anume. Si pleaca oameni grei, care au facut, de la inceputuri sau mai de incoace, unele dintre lucrurile cele mai importante de la TMC.
De exemplu, Valentin Popa (foto 1), care, pe vremea cand eram colegi la EvZ, la inceputul anilor ’90, semna Valentin Cilibeanu-Popa si noi ii ziceam Cili. A fost producator general la TMC inca de pe la inceputuri. Tip greu. Acum se intoarce la Toronto, de unde a revenit in Romania intai pentru un alt proiect media, apoi pentru Money. Sincer, imi pare rau pentru The Money Channel si bine pentru Vali. Desigur, daca lui ii pare bine.
Ieri seara, pisicuta neagra cu ochii verzi care raspunde la numele Miorlaiela m-a intrebat de ce nu dau odata ca deja Silviu Stefanescu (foto 2) (care facea “Revista Presei”, pe cand realizam impreuna cu colegii de la revista “Bilant” emisiunea “Bilantul Saptamanii”, apoi, printre altele, realizatorul emisiunii “Workopolis”) a plecat la Forbes. Si el tip greu.
Laurentiu Rosoiu la Forbes
Miorlaiela, o pisica realista care s-a strecurat de multe ori printre picioarele celor de la Adevarul Holding, este nedumerita ca nu informez si ca Laurentiu Rosoiu (foto 3), realizatorul emisiunii “Brokerul Zilei”, este tot la Forbes bine-mersi. Am incercat sa ma inteleg cu matza asta. N-am reusit. O tinea una si buna, ca sa scriu de omul asta. Bine, uite, scriu..
Laurentiu Rosoiu este un tip destul de umblat. Om cu specializare postuniversitara in analiza financiara, prin anul 2006 era consultant de investitii la Swiss Capital Asset Management. Cu un an inainte, era analist la Active International. Tip competent foarte si el.
Iar acum, ce credeti ca aflu? Cine pleaca, cine pleaca? Oare cine mai pleaca de la The Money Channel? Ana Zavate, fata care ii facea emisiunea lui Dan Apostol, “Antreprenor”.
Facea betele (este vorba despre casetele beta, nu e vorba despre nici o betie), suna pentru invitati, ii scria lui Dan textele in prompter, ce mai, era pentru Apostol cam ce era Ingerul Tzitzi (Aura Titiriga) pentru Tuca.
Aiureala cu grila / Din Tara lui (Sorin Ovidiu) Berila
De curand, cuvantul de ordine la The Money Channel, in privinta intrarii pe grila de toamna, a fost dereglement de tous les senses.
In acest week-end, emisiunile care erau programate la difuzare ar fi aparut inregistrate cu grafica veche. Asa ca s-a amanat noua grila, ca si grafica noua pentru azi, luni, 28 septembrie. Bine ca si-au dat seama joi, pe la orele 18.00!
Ca sa fie distractia completa, cu crema de arahide cu tot, pe la orele 20.00, Valentin Popa, care probabil acum este cu emisfera stanga a creierului deja pe fusul orar de la Toronto, a dat pe e-mail noua grila cu modificari pentru week-end. Poate ca a uitat sa-i zica Dan ca s-a amanat schimbarea!
Deci revin si va intreb: eu ce sa mai inteleg din toate acestea? Ce-i hemoragia aiasta? De ce pleaca oameni de baza? De ce sa-si ia ei lumea in cap de la singurul post de televiziune de business din Romania si se duuuuuc, se tot duc exact unde vad cu ochii? Poate stie Miorlaiela, o sa o intreb zilele astea, ca vad ca le cunoaste pe toate ca un om mare. Ce ti-e si cu pisicutele astea!
luni, 28 septembrie 2009
STAREA PRESEI: Hemoragia de la Money Channel continua. Pleaca oameni grei
luni, 21 septembrie 2009
STAREA PRESEI: Azi se relanseaza Business Standard 4.0
Asa cum anunta Tiberiu Lovin, azi se relanseaza Business Standard in versiunea 4.0.
"Ziarul are 16 pagini si este impartit in doua caiete. Primul caiet cuprinde paginile de news, macroeconomie, banci, piete capital, finante personale si pagina de limba engleza.
Cel de-al doilea caiet cuprinde pagina de industrii, companii, piata muncii, pagina de media, pagina de IT&C si opinii", arata Tibi, pe site-ul sau, Reporter Virtual.
Toate bune si frumoase, probabil ca mai prost decat cum era pana acum Business Standard nici nu poate fi noul ziar relansat, dar, vorba lui Cristian Sima, "nici o problema, cand ai atins fundul gropii nu te-ai oprit din cadere, poti sa sapi". Evident, business-man-ul se referea la caderea unei piete, dezumflarea unui balon, dar exista analogii care se pot face.
Vad ca se da foarte mare atentie aspectului. Fonturile sunt schimbate, se va folosi un font de la "The Guardian". Sincer, o versiune de font adaptat (cu diacritice) de la ziarul britanic a fost folosita si la "Gardianul". Una numita GRD Caslon, foarte eleganta, care mi-a placut mult, dar ziarul tot oficiosul PSD-Adrian Nastase a fost pana la urma, la vremea respectiva.
Asa ca foarte important va fi continutul editorial. Vad ca ni se vorbeste de rubrici, pagini specializate, categorii. Cred ca acest ziar, daca-si va atinge scopul ambitios propus prin categoriile enumerate, va fi, fara doar si poate, cel mai bun ziar de profil din Romania. Nu este insa si obligatoriu.
Un ziarist generalist se formeaza in cinci-zece ani. In presa de business, un jurnalist specializat se formeaza in doi-trei ani, de preferinta dintr-un generalist bun. Grupul Realitatea-Catavencu a lasat sa plece, in ultima vreme, o pleiada impresionanta de jurnalisti care, de bine, de rau, capatasera o experienta greu de ignorat.
S-a dispensat de ei, sub diferite pretexte, ba ca si-au dat demisia, ba ca au plecat din presa, ba ca au fost dati afara, iar in loc, mai mult ca sigur, sunt angajati juniori, cu care trebuie sa faci armata ca sa nu puna virgula intre subiect si predicat, darmite sa deosebeasca inflatia de deflatie!
Seniorii de astazi nu sunt neaparat cei mai buni din fosta echipa, ceea ce denota o politica de personal defectuoasa. In fruntea lor se afla Radu Soviani, care stie multa meserie, dar sunt curios cum va descalci ghemul de interese tesut in ierarhia de sub el. Si anume in ce fel.
Nu mai vorbim prea mult despre cronica lipsa de stilistica jurnalistica din presa romana, despre care as putea sa scriu un studiu de sine-statator. De exemplu, sa l
uam acest articol, #Cinteză, BNR: “Vor fi sancţiuni foarte dure. Am schimbat deja şefi din bănci"#. Avem un paragraf introductiv, in care ni se spune ce anume se intampla:
Băncile care au transmis raportări eronate şi cele care şi-au transformat clienţii în ţinte sigure au fost cel mai dur sancţionate, spune şeful Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.
Bun. Urmeaza intrarea in subiectul propriu-zis:
“Ca supraveghetor, cea mai urâtă faptă pe care o am în vedere atunci când mă gândesc să propun o sancţiune este minciuna. Atunci când se trimite conştient o raportare care nu reflectă realitatea dintr-o bancă nu mi se dă posibilitatea să realizez o analiză corectă şi o prognoză cu privire la evoluţia instituţiei respective în următoarele patru-şase luni”, a precizat Cinteză.
Hopa! Avem o problema. In primul rand, nu se reia, amplificandu-se, subiectul tratat in liniile directoare din primul paragraf. In al doilea rand, se face o greseala tipica jurnalistului roman de astazi. Are cuvintele unuia, persoana publica, si, in loc sa contextualizeze, sa problematizeze pornind de la aceste cuvinte, citand din el exact cel mai important lucru, daca se poate cu citat intars, solutie foarte eleganta, jurnalistul roman e lenes.
El este caracterizat prin odihna mintii. Scrie si gandurile sale sunt in alta parte. La cratita cu cartofi pe care o sa o puna in uleiul incins cand ajunge acasa, la campiile eleutine, Dumnezeu stie la ce anume. Cert este ca e superficial. Ia cu polonicul toata halca de cuvinte spuse de bietul Cinteza de la BNR, deschide ghilimelele la inceput, le inchide la sfarsit, pune virgula, apoi scrie satisfacut:
[...]a precizat Cinteza.
Daca spui ca a precizat, inseamna ca e un lucru important, nu pui automat niste cuvinte. La primul citat "a precizat", la al doilea (ce bine ar fi sa fumez o cafea si sa beau o tigara, te gandesti) "a explicat", iar la al patrulea "a aratat", si gata. Cuvintele au sens, ele sunt importante si transmit diferite lucruri.
O mare greseala este dai cinci-sase sute de semne de citat, fara sa incepi prin a pune greutate in acel citat, explicand cine anume spune acel lucru, iar la sfarsit sa-i dai in cap cititorului cu "a explicat Cinteza". Oricum, in acel moment cititorul nu mai e demult cu tine, s-a transformat in cintezoi si a fugit la ZF pe craca, unde textele sunt scrise ceva mai bine.
Cam asa cu stilistica asta jurnalistica. Dar ce mai conteaza aceasta acum? Am avut un subordonat la "Gardianul", care, cand am vrut sa-i rescriu textul continand asemenea citate-mamut, m-a amenintat ca sterge textul din server. Intr-un an si ceva avea sa devina unul dintre consilierii premierului Tariceanu.
Oamenii acestia nu sunt pasionati de presa, ci de tehnicile si metodele arivismului, care li se par mult mai fascinante. O masina tare e mai importanta decat lipsa unei virgule intre subiect si predicat, ori folosirea corecta a acuzativului in locul nominativului.
Ca sa revin: mult succes noului "Business Standard".
miercuri, 12 august 2009
STAREA PRESEI: Economicul de la Coti la Business Standard? (BadPolitics & ReporterVirtual)
Ar putea fi o gluma, dar tot mai multe voci spun ca ziarul Cotidianul va ramane fara sectie de economic, nu ca ar mai fi reprezentat mare lucru in ultima vreme, dupa decapitarea de luna trecuta si azvarlirea unora din salariati in strada pur si simplu, fara nicio explicatie si cu un salariu de mizerie.
Unii cu mai mult noroc au fost exilati la money.ro, inventia lui Dragos Stanca. Unde credeti ca se duce economicul de la Coti? Surse sigure spun ca vin la Business Standard, unde este deficit mare de personal si redactia aproape pustie. Au si fost vazuti prin zona.
Nu ca nu ar fi loc pentru cei doi de la Coti, ca ne indoim ca Buscu junior, specialistul in ale finantelor, cica cu vreun an experienta in spate, ar da bir cu fugitii la greu, sa lase de izbelisti ziarul unde s-a lansat, ci pur si simplu pentru ca nu se pliaza la politica marelui Nistorescu, care era cat pe ce sa se trezeasca cu o revolta pe cap dupa concedierea Mirelei Corlatan... citeste tot aici
NOTA: Fac legatura intre aceasta informatie si cea data de Tibi Lovin pe Reporter Virtual:
"O sectie intreaga se pregateste saptamana viitoare sa-si dea demisia de la Cotidianul sau chiar zilele astea. Nu sunt singurele demisii care vor saraci ziarul lui SOV[...]"
luni, 3 august 2009
STAREA PRESEI: Demisia lui Cornel Nistorescu!
Am scris si am preluat nici-eu-nu-mai-stiu cate articole despre cine este, ce este, ce vrea, ce face, ce a discutat zilele acestea, ce a facut de-a lungul timpului Cornel Nistorescu, un fost mare jurnalist, care a avut grija, in ultimii ani, sa se transforme intr-un simbol a ceea ce nu trebuie sa fie un jurnalist adevarat.
Avem aici o initiativa marca Tiberiu Lovin, care are mare dreptate si cu care sunt de acord. Daca vrem ca, in vremuri de criza globala, criza "Cotidianului" sa ia sfarsit, Cornel Nistorescu trebuie sa fie usuit rapid de la acest ziar prestigios. Adica de la ce a mai ramas din el.
Am mai postat pe acest subiect:
Nistorescu: Proiectul lui Doru Buscu era o prostie
Cornel Nistorescu: Un omagiu lui Ion Raţiu
Petru Romoşan, turnătorul lui Horia Bernea şi al lui Ion Negoiţescu (prima cenzura a lui Cornel Nistorescu)
Despre comentariile la editorialul lui Nistorescu
Ce ii spune Ion Cristoiu lui Cornel Nistorescu
Nistorescu a progresat de la maimuţă la omul de Neanderthal (Dan Badea)
Dan Andronic despre Cornel Nistorescu
Revista presei Nistorescu (Cornel)
Mai multi jurnalisti de la Cotidianul... (ReporterVirtual)
Şedinţă de spiritism (Mircea Mihăieş)
Nistorescu, libertatea si cenzura (Dan Tapalaga pentru HotNews)
Nistorescu, start cu scandal la „Cotidianul” (Doinel Tronaru pentru EvZ)
sâmbătă, 1 august 2009
STAREA PRESEI - COTIDIANUL: Petru Romoşan, turnătorul lui Horia Bernea şi al lui Ion Negoiţescu (prima cenzura a lui Cornel Nistorescu)
Am reusit sa gasesc materialul Mirelei Corlatan despre Petru Romosan ascuns in site-ul Cotidianul aici. Nu ma intrebati cum l-am gasit?
Am dat pe Google cautare "Petru Romosan turnator". Al treilea rezultat este pe Cotidianul, la linkul de mai sus, pe care il are si Tibi Lovin pe site-ul lui. Asta am descoperit ulterior.
Ma gandesc ca este interesant sa fie citit, sa vada lumea ce bun manager de presa este Nistorescu, cand intervin interesele personale peste creierul sau. Parerea mea este ca, in acest moment, Cornel Nistorescu este unul dintre cei mai buni reportajisti pe care ii avem in presa romana.
Asta nu-l scuza sa faca astfel de chestii, care il descalifica si descalifica din start ziarul pe care (mai nou) il conduce. Imi pun mainile-n cap cand vad ca intr-o postare anterioara i-am urat "mult noroc, nea Cornele".
Nici n-am avut timp sa respir bine, si gata! Harshti! Deci, o las pe Mirela Cornlatan sa vorbeasca ea in continuare. Ar fi bine, mama ei de nemernicie romaneasca, ca multi jurnalisti independenti sa publice dinadins acest text, cu link la Cotidianul, pe site-urile lor.
"Criticul de artă şi scriitorul Petru Romoşan a fost recrutat în 1988 de Securitate sub numele conspirativ “Robert”, pentru a da informaţii despre artiştii plastici.
Informaţia despre recrutarea lui Petru Romoşan este confirmată de o notă de constatare a CNSAS, trimisă recent la Curtea de Apel Bucureşti, ca urmare a unei cereri de verificare depuse de ziarul Cotidianul în martie 2007.
Potrivit notei de constatare, CNSAS deţine angajamentul olograf, semnat cu numele real de Petre Romoşanu pe 26 septembrie 1987, în care-şi asumă numele de cod “Robert”, nume sub care s-a angajat să dea informaţii în special despre pictorii Horia Bernea şi Paul Gherasim.
Aceştia aveau atelierele deasupra galeriei de artă de pe Strada Şelari, la care lucra pe atunci tânărul Petru Romoşan. “Constatând că sus-numitul dovedeşte şi de această dată bunăvoinţă faţă de instituţia noastră, i s-a ridicat problema unei colaborări organizate, fapt cu care a fost de acord.
A înţeles că trebuie să ne informeze asupra problemelor, faptelor şi stărilor de spirit care prezintă interes pentru organele de securitate, de la locul său de muncă, în rândul artiştilor plastici şi din alte medii unde are acces”, a scris lt.-col. Ştefan Budecă, ce se ocupa de Uniunea Artiştilor Plastici, într-un raport privind recrutarea lui Romoşan.
În afara informaţiilor despre artişti, Romoşan s-a angajat, după cum spune un raport anterior al securistului"... citeste tot aici
Sincer, maine o sa verific daca mai este valabil linkul acesta. Am salvat textul intr-un fisier .txt, iar daca articolul Mirelei dispare de tot voi avea grija sa fac in asa fel, incat sa poata fi citit integral pe blogul meu. Daca altfel nu se poate in Romania democrata.
Si-acum sa explic cum am gasit materialul pe site-ul Cotidianului. Am vrut sa intru pe acest site, dar mi s-a deschis o pagina de reclama agresiva la o banca. Una dintre acelea. Comertul e sufletul reclamei sau cum suna? Dand ctrl+f, primul rezultat obtinut este o poza cu Romosanu, in galeria multimedia, la categoria foto. Prima poza din stanga in categorie este a Valeriei Seciu. Iaca pozna:
Nu inteleg ce cauta marea noastra actrita in compania a cinci poze denumite "comunisti in China", dar cred ca inteleg ce ar putea cauta, pe ultima pozitie din dreapta, Petru Romosanu. Acolo ii este locul.
In nici un caz, dand in continuare Next in ctrl+f, nu vei gasi articolul aflat imediat deasupra, in Academia Catavencu. Acela este, bine ascuns deasupra, cu diacritice. La vedere, ca scrisoarea lui Edgar Allan Poe. Daca dai click pe link, hopa! - apare articolul nostru aici, in... Academia Catavencu! Dar deasupra titlului scrie "Preluat din Cotidianul".
Dereglement de tous les sens! Vorba lui Caragiale: Din aceasta dilema in forma de cerc vicios nu veti iesi!
vineri, 31 iulie 2009
STAREA PRESEI - LITIGIUL MEU CU ACTIVE SOFT: Cercetare disciplinara
Pe 15 mai 2009, am primit prin posta convocarea la o comisie de cercetare disciplinara pentru 18 mai 2009. Eram anuntat ca, pentru desfasurarea cercetarii disciplinare, contractul meu individual de munca va fi suspendat incepand cu 18 mai. Comisia de disciplina era formata din redactorul-sef si unul dintre editorii coordonatori de la Ziare.com.
Cel despre care am explicat anterior ca ar trebui, din punct de vedere jurnalistic, sa-si ia si suzeta la el, atunci cand vine la redactie. Una dintre metodele prin care jurnalistii buni sunt determinati de catre patronatele din presa sa iasa din aceasta bransa este umilirea.
Mai de mult, pe site-ul lui Tiberiu Lovin, Alin Bogdan, azi director executiv la Multimedia Political Communication, arata ca a plecat din presa de scarba. Este normal. Unul dintre motivele pentru care te incearca aceasta scarba este ca ai sefi care te pun sa pui virgula intre subiect si predicat si cu care ai probleme daca nu executi un astfel de ordin.
Sa revin la povestea mea. Convocarea la Comisia de disciplina de pe 18 mai nu era facuta cu respectarea legii. Am facut o notificare, prin care solicitam indeplinirea acestei conditii. Pe 18 mai 2009, am primit prin posta o a doua convocare, la o noua comisie de cercetare disciplinara, pentru 28 mai. Convocarea mi-a parvenit de la Posta la o zi dupa ce murise tatal meu.
Eram la Focsani, unde incepusem preparativele pentru inmormantarea acestuia, iar confirmarea de primire a recomandatei trimise prin posta de Active Soft a fost data de catre altcineva.
Cred ca este inutil sa mai insist pe sentimentele care ma incercau la Focsani, in timp ce faceam preparativele pentru inmormantare, cand am fost sunat de la Bucuresti si anuntat ca Active Soft ma reconvocase. Cum? Ce sentimente? E simplu: scarba.
Eram anuntat ca, pentru desfasurarea cercetarii disciplinare, contractul meu individual de munca va fi suspendat incepand cu 28 mai. Pe 27 mai 2009, avocatul meu a solicitat reprogramarea sedintei Comisiei de disciplina intr-o zi in care poate sa participe, deoarece pe 28 mai, ca si in alte zile in adresa, nu poate fi prezent, pentru ca este la DNA.
Nu am primit nici un raspuns la aceasta solicitare, nici eu, nici avocatul meu. Pe 30 mai 2009, mi s-a incarcat pe card numai jumatate din salariul de pe cartea munca pentru luna mai, asa cum am povestit deja. Ne intoarcem acum la inceputul lunii iunie, cand am primit decizia de concediere unilaterala, pe care o calific drept abuziva si ilegala. Aici, cercul se inchide.
In acest moment, din punct de vedere jurnalistic, litigiul meu cu Active Soft devine subiect minor pentru mine si il voi trata numai cand se intampla ceva important. In schimb, rubrica Starea Presei va continua. Pentru ca ne este dat, din pacate, sa traim timpuri foarte-foarte interesante. Apele se despart.
luni, 13 iulie 2009
STAREA PRESEI: Uite cine (inca mai) vorbeste - "Impostori in vremea crizei" (Grigore Cartianu)
O musca a zburat zilele trecute, ca elicopterul Realitatea TV, in tacere, facandu-si loc cu greu printre moleculele ingramadite, pline cu aer, indesate asa, din birourile bosilor de azi de la "Adevarul".
Dupa ce a ascultat intrigata ce se vorbeste pe-acolo, a venit sa-mi spuna ca, dupa pamfletul meu, rezultat din isprava lor cu Luminita Bogdan, spume la gura se facura prin cele acareturi, de catre persoanele vizate de mine, in randurile pe care le-am scris.
Mai mult, musculita vioaie si desteapta mi-a spus, chiar in aceeasi zi in care se petrecura lucrurile, ca nu Cornete este cel care s-a enervat foarte.
Motivul enervarii ar fi fost exact faptul ca le-am adus aminte unor oameni despre vremurile in care erau altceva si inca nu daduse peste ei borcanul cu miere al parvenirii.
Nu trecu de-atunci prea mult timp, ca Grigore Cartianu a produs o noua perla de jurnalism, un editorial, numit "Impostori in vremea crizei". Asa cum imi este obiceiul, voi toca perla marunt, marunt de tot, pentru a desparti adevarul de minciuna si cultura de impostura.
Voi cita cu aldine portiunile semnificative, in logica a ceea ce scriu, ale textului scris de Cartianu, apoi voi raspunde cu caractere normale. Succesiunile citat-raspuns nu vor fi despartite de un rand liber la paragraf.
În weekendul trecut, conducerea editorială a postului Realitatea TV şi-a testat toţi angajaţii, pe trei direcţii principale: cultură generală, cunoştinţe profesionale şi gramatica limbii române. Excelentă idee! Dacă altădată nu s-a putut, măcar acum, pe timp de criză, să mai scuturăm copacul de semidocţi.
Cum adica, "altadata nu s-a putut"? De ce nu s-a putut altadata? Adica de ce "macar acum, pe timp de criza, sa mai scuturam copacul de semidocti"? Eu cred ca ideea este penibila.
Semidoctul nu trebuia sa fie angajat. L-ai angajat, ai gresit, iar acum, daca vrei sa-l dai afara, te faci de ras din start. Semidoctul a fost angajat, in loc sa fie angajat un jurnalist adevarat, pentru ca angajarile s-au facut pe pile, cunostinte si relatii, nu pe calitati profesionale.
Iar acesta nu este doar cazul Realitatea TV. Intreaga presa este subminata din interior de coruptie, clientelism si "prietenii". Acest fapt se vede acum, cand suntem in criza si unul dintre motivele pentru care mass-media nu rezista in criza este ca jurnalistii angajati sunt de slaba calitate profesionala.
Adica de ce sa se faca asta pe timp de criza, si nu in vremuri normale? Aici avem o proba de gandire tipica la acesti oameni. Asa cum am mai spus, criza este o oportunitate pentru ei, iar Cartianu transmite un mesaj, chiar fara sa fie constient de acest lucru: Prevalati-va de criza, ca sa scapati de anumiti salariati.
Am vazut ca la "Cotidianul" exista cel putin doi jurnalisti de foarte buna calitate, Mihai Nicut si Ciprian Ranghel, care, revoltati de ceea ce le-a cerut conducerea sa faca, sunt azi la un pas de plecare si cel putin Ranghel a cerut sa fie primul care primeste un salariu de 1.000 de lei.
Aici este cheia cestiunii: criza nu e oportunitatea scuturarii copacului de sfertodocti (multi dintre ei sunt chiar in conducerile organelor de presa), ci oportunitatea de a scutura copacul de oamenii valorosi, deci incomozi pentru loazele catarate in functii de conducere, care nu cunosc decat managementul terorii si lucraturilor intestine. Asa cum am mai explicat si in trecut.
să se screamă blogurile
Mai Jimmy, blogurile nu se screm, cel putin nu cele la care te referi dumneata. Se screm altele, care nu te deranjeaza si pe care nu le-ai atacat niciodata, dar pe care tu si altii ca tine le folosesc ca sa arunce cu noroi pe unii jurnalisti cu adevarat independenti, ca mine, ori ca Tibi Lovin si altii.
Care va deranjeaza foarte tare, prin faptul ca lor nu li se poate pune pumnul in gura printr-un contract si prin legarea de glie cu un slot de credite, constituind pasive lunare cat capul, atarnand amenintator deasupra jurnalistilor, aflati azi astfel in stare de sclavie pe la diferite organe. De presa.
Cei care au o cultură generală rezonabilă şi nu faultează limba română pot sta liniştiţi: locul lor e în redacţie
Cultura generala nu poate fi rezonabila, semirezonabila sau nerezonabila. Ori aproape rezonabila, ori partial rezonabila. Cultura generala exista, are subiect si predicat, se manifesta, este incomoda pentru cercopitecii care nu o detin in proprietate si se manifesta ca atare, natural.
A afirma ca aceia care o detin in proprietate pe ea, cultura rezonabila, pot sta linistiti, pentru ca "locul lor e in redactie", este o noua eroare de logica. In cel mai bun caz. Ca sa fii jurnalist nu ajunge sa ai cultura generala, chiar daca acela care nu are cultura generala, intr-adevar, nu poate fi jurnalist. Afla, Jimmy, citeste, documenteaza-te si poate ca vei descoperi ce alte calitati trebuie sa aiba un jurnalist.
O asemenea sită era necesară de multă vreme. Şi nu numai la Realitatea, ci în majoritatea redacţiilor. Ani de-a rândul, televiziunile mai ales – cu dezvoltarea lor explozivă – au angajat de-a valma. Prin 2007, de exemplu, ar fi pus şi maimuţa la calculator, numai să le iasă la număr. Aşa s-a ajuns la situaţii penibile, cu dezacorduri lăfăindu-se pe ecran ori cu virgule înfipte adânc între subiect şi predicat. Ca să nu mai vorbim despre gogomănii de genul antifascistul Bălcescu, religia protestatară sau Tibetul din Mozambic
Cu asta sunt intrutotul de acord. Exista momente in care te apropii de realitate. Acesta este unul dintre acelea. Cunosc planete cu traiectorii complet diferite, care uneori, din intamplare, merg pe aceeasi traiectorie. E drept, pentru putin timp. Caci...
... În acelaşi grup Vântu-Luca roieşte un lider sindical – unul(aici trebuia sa pui virgula) Godinac – care face spume la gură când un angajat de la altă companie media este concediat sau retrogradat. Ziceai că e Gheorghiu-Dej la Griviţa ’33(aici trebuia sa pui iar virgula) când „Evenimentul zilei” a tăiat câteva posturi sau când „România liberă” şi-a restrâns organigrama.
De o vreme însă, gura îi cam tace, iarba nu-i mai place! Zecile de concedieri şi sutele de lefuri tăiate la Realitatea TV, la Telesport sau la „Cotidianul“ nu l-au oripilat pe domnu’ Godinac la fel ca altădat’.
E de înţeles: nu poate sări cu gura la grupul mentorului său, Liviu Luca, sindicalistul-patron care deţine dubla calitate de a-i fi şi fin, şi naş!
O-ho-ho! As putea sa-l apar, stimate Dle. Cartianu, pana maine dimineata, sa-ti scriu un roman intreg in apararea lui Cristi. Iata insa pur si simplu replica lui Cristi Godinac la aceste acuze pe care i le aduci:
"SC Adevarul SA si SC Adevarul Holding SA au grave probleme cu legea. Directorul general Razvan Corneteanu refuza un dialog institutional, refuza intrarea in legalitate. In schimb, unii dintre apropriatii sai, dintre cei care au mai scris articole in numele lui, injura Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind in ziar.
Domnul Corneteanu se razbuna astfel pe MediaSind, deoarece mai multi membri de sindicat se afla in proces cu ziarul Adevarul si pentru ca, la sesizarea sindicatului, Inspectia Muncii l-a amendat si l-a obligat sa intre in legalitate.
Ma refer la faptul ca trustul Adevarul nu plateste sporurile din Contractul Colectiv de Munca, ca plateste soferi, corectori si alti angajati pe contracte de drepturi de autor (evaziune fiscala?), ca desface contracte individuale de munca discretionar si fara respectarea legislatiei si ca promoveaza un climat dictatorial in redactie.
In loc sa respecte legea si sa nu ne mai hartuiasca membrii de sindicat, directorul holdingului Adevarul bate gamela la gazeta, ca sa distraga atentia de la problemele lui. Il priveste . Noi ne aparam in continuare membrii de sindicat, indiferent la ce trust de presa lucreaza.
Cristi Godinac, presedinte Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind
sâmbătă, 11 iulie 2009
Scrisoare (semi)deschisa, cu update-uri, Adrianei Dutulescu
Am citit azi aici niste lucruri scrise intr-o maniera foarte interesanta, de catre un confrate de breasla, care are o problema cu update-urile date de catre cineva despre situatia de la Cotidianul. Asa ca voi scrie ostentativ acest material, punand o multime de update-uri.
UPDATE 1: Cine oare a dat update-uri, dar multe de tot, in chestiunea de la Cotidianul? Nu poate fi decat Tiberiu Lovin. Cine este deranjat de aceste update-uri? Adriana Dutulescu, jurnalistul de politica interna pe care, mai demult, Cristi Sutu il nominaliza in echipa sa ideala, pentru un ziar la care ar putea sa-si aleaga el echipa sa redactionala.
UPDATE 2: Aici niste lucruri intra in coliziune. In mod evident, Sutu si Dutulescu sunt printre marii castigatori ai evenimentelor care se petrec la Cotidianul in aceste zile. Adriana Dutulescu a sarit ca arsa, asa cum am explicat, la informatiile corecte obtinute de Tibi si, prin urmare, a scris:
multe dintre asa zisele informatii si up-date-uri sint false. Si rauvoitoare pe deasupra
UPDATE la UPDATE 2: Trebuie deci sa inteleg (dincolo de faptul ca se scrie corect asa-zisele si update-uri) ca eu si Tibi (cel putin), fara sa ne vorbim intre noi si fara sa stim daca avem, in interiorul ziarului Cotidianul, aceleasi surse, am ajuns la aceleasi informatii despre ceea ce se intampla acolo.
Trebuie sa mai inteleg ca, avand in vedere ca informatiile lui Tiberiu Lovin sunt rauvoitoare, si ale mele sunt asemenea. Eu stiu despre mine ca am obtinut informatii din patru surse, iar despre Tibi stiu ca procedeaza asemanator. Asa ca...
UPDATE 3: Cum eu mai consider ca exista, macar in carti, solidaritate de breasla si, in general, ca trebuie sa avem si simtul masurii, si pe cel al ridicolului la noi, pentru orice eventualitate, asa, ca sa-l scoatem cand este nevoie si sa il aratam public, iti voi raspunde, Adriana.
UPDATE 4: Chiar daca nu te cunosc personal, am trecut si eu, ca orice fraier, pe la Cotidianul, in alte timpuri. Atunci cand patron era Ion Ratiu, Nick Ratiu nu pusese inca labuta pe ziar, nu il adusese pe Calin Husar, iar acesta din urma nu vanduse la Catavencu, acestia din urma puternic finantati de catre Sorin Ovidiu Vantu, iar Husar inca nu se retrasese la Radio Guerilla.
Pe vremea cand ziarul avea o alta sigla si un alt continut. Un cu totul alt continut. La sigla a facut greseala si a avut Cristoiu orgoliul sa renunte. Era o sigla top quality, crede-ma. La continut, ziarul a renuntat treptat. Daca exista un ziar quality sau top quality, din punctul de vedere al continutului editorial, asa cum se spune acum, cu mult snobism, despre multe fituici dotate cu trompeta, acela era, in mod clar si categoric, Cotidianul lui Ion Ratiu. Ca sa te convingi de acest lucru, fa o vizita la Biblioteca Centrala si citeste colectia ziarului.
UPDATE 5: Sa luam acum la rand alt paragraf scris de tine pe blog:
Deci, pentru cei care au cintat prohodul astazi ziarului Cotidianul: nu va avea 8 pagini, ci tot 16 cit are si acum, iar editia de vineri va avea 24 de pagini full color. Nu se desfiinteaza, nu da Vintu faliment, se va relansa peste doua saptamini cu un nou lay-out, si, ca sa aveti pe ce tema sa faceti bancuri, nu va mai fi ziar quality, ci top quality.
Nu, nu am cantat prohodul, este efectiv prohodul si sufar, iar eu nu sunt singurul. Pentru ca nu toti isi permit sa vorbeasca public, cu subiect si predicat, se exprima pe bloguri, prin comentarii. Citeste-ti comentariile si vei afla la ce anume ma refer.
Nici nu am spus ca va avea opt pagini, nici eu, nici confratele meu (chiar daca probabil ca tie ti se pare ca, daca nu lucreaza la un mogul nici unul dintre noi, ce facem noi nu e presa) Tiberiu, ci opt pagini de comentarii s.a.m.d., te rog frumos sa iti ridici pleoapele lenese de pe ochisori si sa recitesti cu atentie.
Top quality? Am vazut asta si la "Adevarul", asa ca astept sa vad ce fel va arata, ca deocamdata este mai prost decat cel dinainte, care nu era quality. Ia sa mai citam din Adriana Dutulescu (adica din matale):
imaginea Cotidianului este si imaginea mea
UPDATE 6: Din pacate. Din pacate, iar aceasta pentru ca treaba asta cu imaginea este, dupa parerea mea, cam ca vasele comunicante. De exemplu, daca un ziarist de asemenea calibru, de la un viitor ziar top quality, isi pune in blogroll un amestec de Adrian Nastase, Blog de dat cu capul, Dan Andronic, Ion Iliescu, Mircea Badea, Reporter Virtual, Sorina Matei si Victor Ciutacu, aceasta zapaceala de nume de facturi si din domenii complet diferite produce in capul cititorului Cotidianului, daca intra pe blogul tau, o furtuna de creiere foarte ampla.
UPDATE 7: Ca sa fie clar ce vreau sa spun: in blogul meu nu vor fi nici Nastase, nici Iliescu, nici Mircea Badea. Mie mi se pare oportunism. Exista o moda acum sa-ti pui in blogroll tot felul de nume de persoane publice, ca sa dea bine. Faptul ca Adrian Nastase are blog este foarte cool si e foarte la moda sa-l treci in blogroll pe el si pe Mircea Badea.
UPDATE 8: Dovedesti lipsa de sensibilitate, colegialitate si bun simt fata de colegii tai care au de suferit. Dar prefer sa nu vorbesc eu pe acest subiect, pentru ca, spre marea mea surprindere, a facut-o deja altcineva inaintea mea. Ar trebui sa repet ce spune acest jurnalist. Citeste urmatoarea postare.
joi, 9 iulie 2009
STAREA PRESEI: Cotidianul spre online. Mihai Nicut si Ciprian Ranghel, chapeau bas!
Restructurari masive la ziarul Cotidianul, din Grupul Realitatea-Catavencu. Pe 1 iulie a.c., sefii de sectii au fost chemati si li s-a spus ca salariile se vor reduce cu intre 10% si 50%.
Azi, aceiasi sefi de sectie au fost chemati de catre Doru Buscu si Adrian Ursu si li s-a spus ca, din 60 - 70 de salariati de la Cotidianul, 37 au fost trecuti pe editia online, dintre care, conform surselor mele, 24 pe salarii de 1.000 de lei. De la toate departamentele.
Sefii de sectie au fost rugati, conform unor surse, sa injumatateasca departamentele, impartindu-le pe caprarii: print si online. Conform altor surse, sefilor de sectie li s-ar fi spus si care sunt cei pe care trebuie sa-i pastreze, precum si cei pe care sa-i trimita la editia online.
Cei care trec la editia online vor primi un salariu de 1.000 de lei, iar cel putin unii dintre ei vor avea libertatea de a lucra de acasa si de a-si cauta si alte colaborari.
Am vorbit cu mai multi jurnalisti de la Cotidianul. Unii mi-au spus ca, practic, micsorarea aceasta drastica a salariilor este o metoda de a-i obliga pe unii sa-si caute alte locuri de munca.
Acum voi scrie despre doi baieti adevarati: un sef de departament si un redactor sef-adjunct au iesit, din discutiile cu conducerea ziarului, verzi la fata si au spus: "eu nu fac asa ceva" - Mihai Nicut (foto 1), sef de departament economic; "eu nu fac asa ceva cu oamenii mei, treceti-ma pe mine pe online cu 1000 de lei si am rezolvat problema" - Ciprian Ranghel (foto 2), redactor sef-adjunct.
De altfel, se stie deja ca Ranghel va fi inlocuit din functie si in locul sau va fi pus un alt sef de sectie. Am tot respectul pentru ambii. Ii cunosc de foarte multa vreme si stiu ca sunt niste oameni de caracter. Ciprian mi-a fost, pe vremuri, coleg la un alt ziar Cotidianul, iar Mihai Nicut este vechiul meu tovaras de presa economica.
Nu vreau insa sa se inteleaga ca ii judec pe ceilalti sefi de sectie de la "Cotidianul", care au procedat altfel. Fiecare are poate motivele si motivatiile sale. Mai cunosc si alti oameni de mare caracter acolo. Unii au rate la casa, ori copii mici.
De exemplu, este acolo un om de mare caracter, cu care am facut armata aproape in acelasi pluton. Si nu este singurul. Deci sa nu fiu inteles gresit, dar chapeau bas Mihai & Ciprian.
Conducerea ziarului va incepe acum probabil realizarea unui cotidian cu opt pagini de comentarii politice si, in rest, a unui ziar politic si de actualitati. Nu cumva pe print, pana dupa campanie, va ramane un miniziar specializat, apoi va trece complet de pe print pe online?
Iata o intrebare pe care am incercat sa i-o pun lui Adrian Ursu, un tip de treaba, aflat in acest moment in postura ingrata de a conduce aceasta restructurare profunda.
Nu am reusit sa vorbesc cu el, pentru ca mi-a spus ca este intr-o sedinta. Poate, adaug eu, una legata chiar de aceasta restructurare. Important pentru jurnalistii de la Cotidianul este sa astepte, fiecare dintre ei, o decizie scrisa, pentru asa, pe vorba-n vant, nu are nici un fel de valoare juridica.
Voi incerca in continuare sa caut interlocutori din interiorul acestui ziar. In pofida faptului ca ultima data am lucrat cateva luni la acest ziar prin anul 2002, ma simt legat de aceasta publicatie. Cred ca azi marele senior crestin-democrat Ion Ratiu se intoarce in mormant.
Cristi Godinac, liderul FRJ Mediasind, mi-a declarat: "Orice diminuare a salariilor si sporurilor sub cuantumul prevazut in Contractul Colectiv de Munca la nivel de Ramura Mas-Media (CCM-MM) este o ilegalitate. Pentru cei care au nelamuriri, MediaSind va consilia gratuit jurnalistii.
Conform ultimei anexe la CCM-MM, cea de anul acesta, daca unui jurnalist i s-a restructurat postul, acesta beneficiaza de salarii compensatorii si dreptul la somaj, astfel:
* doua salarii compensatorii, daca li se acorda perioada de preaviz platit;
* trei, daca disponibilizarile de personal depasesc 10% din cifra de personal;
* patru, daca unui angajat i se desface contractul de munca fara preaviz". Nu este cazul Cotidianul, asa cum am vazut.
Vad ca si Tibi Lovin a scris pe acelasi subiect, ca si Petrisor Obae. Dupa informatiile mele, se pregateste de asemenea sa scrie pe acelasi subiect cel putin Evenimentul Zilei, prin Doinel Tronaru.
duminică, 5 iulie 2009
Legături primejdioase între presa, politica şi biserica (Tiberiu Lovin)
Va intrebati poate ce legatura exista intre presa, politica si biserica? Ei bine, sunt doar doua legaturi esentiale: puterea si coruptia. Probabil nu va spun nimic nou, dar simt nevoia sa pun punctul pe “i” pe aceasta relatia primejdiosa pe care putini o vad limpede si care-i intuiesc si rezultatul: cenzura. As putea sa-i spun frumos “linistea”.
Dar linistea este deranjanta pentru mine, pentru ca stiu ca-n spatele ei sta un vulcan gata sa erupa si sa ne topeasca pe toti sub o lava mizerabila. Acum voi descrie pe scurt aceste legaturi ce ne vor cufunda in intuneric pana la urma. Scriu azi pentru ca este Ziua Justitiei... citeste in continuare aici
joi, 18 iunie 2009
STAREA PRESEI Tibi Lovin: Restrictionam sau nu blogurile? Raspunsul meu
Titlul acestei postari este tot una cu linkul la postarea din site-ul lui Tiberiu Lovin, care m-a facut sa scriu aceste randuri.
Intrebarea daca restrictionam ori ba blogurile a fost pusa de catre Tibi, rugandu-i pe managerii de presa, dar si pe blogeri sa raspunda. Sa raspund, dara!
Atata timp cat ai ceva de ascuns, cenzurezi.
Acum 150.000 de ani, cand eram si eu salariat al unei societati care detinea un organ de presa, aveam un reflex de gandire, in privinta persoanelor publice si a inaltilor functionari carora le puneam intrebari:
daca imi cere lista cu intrebarile pe care vreau sa i le pun, ori daca nu vrea sa-mi raspunda la intrebari, ori daca se cearta cu mine fara motiv atunci cand imi raspunde, inseamna ca are ceva de ascuns
Cu exceptia cazurilor rare, in care stateam de vorba cu un nebun. Marea majoritate insa sunt intregi la minte si au ceva de ascuns. De aceea, este trist cand descoperi ca managerii de presa decid cenzurarea blogurilor: inseamna ca si ei au ceva de ascuns.
(Eu sunt, fatalmente, inginer. Ceea ce inseamna ca deductiile mele logice sunt din aproape in aproape, pe logica matematica. Sa continuu deci.) Daca Adevarul Holding interzice accesul la Reporter Virtual, inseamna ca Tibi spune lucruri care deranjeaza si care nu pot fi spuse in Adevarul.
Pentru ca, daca ar putea fi spuse, ar aparea in publicatiile trustului: ba Tibi Lovin ba! ba Cocos ba! mintiti, iata cum stau lucrurile in realitate! Oamenii au ceva de ascuns. Erau vremuri in care publicatiile dadeau natural dreptul la replica, dar deopotriva replicau si ele, atunci cand unii le atacau. Dar, repet, aceasta se intampla acum cam 150.000 de ani.
Cazuri de cenzura a blogerilor cunosc si eu. Cel putin unul. Sa explic despre ce este vorba. Un bloger (ca si Tibi) scria despre practicile unei publicatii.
Atunci, managementul a decis banarea accesului la blogul sau de pe serverul publicatiei, pentru ca acesta sa nu mai spuna ahaha! am fost vizitat iar de 50 de ori de pe serverul acelora...
Daca ma platiti bine, poate ca intr-o zi va voi spune si despre ce societate, si despre ce publicatie este vorba. Cum adica? Daca ma platiti cu vizitatori multi, desigur!
Pana atunci, astept cu mare interes sa vad cine mai cenzureaza blogeri si alti jurnalisti independenti, ca sa aflu anume cine se mai teme de adevar, ca sa aflu astfel ce organ de presa anume si-a pierdut pe parcurs insusirea principala a mass-media: a spune adevarul, pentru a arata opiniei publice cand e de rau si cand e de bine.
luni, 6 aprilie 2009
Zvonerul cu jurnalistii arestati, mutare partiala pe SRS,... Cornel Nistorescu si Alecu Racoviceanu!
Dupa ce aseara a aparut zvonerul ca, alaturi de Sorin Rosca Stanescu, ar urma sa fie arestati Mugur Ciuvica si Sorin Ovidiu Vantu, asa cum arata Tiberiu Lovin via Dan Andronic, azi focusul s-a schimbat, de pe ultimii doi pe Cornel Nistorescu si Alecu Racoviceanu.Oricum, in prima versiune, cea vehiculata in a doua parte a zilei de ieri, exista o doza de Romania absurd, pentru ca nici Mugur Ciuvica, nici Sorin Ovidiu Vantu nu sunt jurnalisti.
Mugur Ciuvica, cel care conduce destinele unei organizatii ciudate, Grupul pentru Investigatii Politice, este la limita dintre mediul politic si presa, in masura in care este invitat pe la diferite emisiuni, pe cel putin doua posturi: Realitatea TV si Antena 3.
Despre Sorin Ovidiu Vantu mi se pare absurd sa vorbesc prea mult. Nu este jurnalist si nici nu a avut vreodata aceasta pretentie. Este si patron de presa, in afara de celelalte afaceri pe care le are, care nu sunt foarte vizibile.
De aici si semnul de intrebare pe care l-am avut ieri si motivul pentru care nu am scris. Mult mai verosimila, din punct de vedere al coerentei, este versiunea SRS - Nistorescu - Racoviceanu (foto 1 - Pagina de Media). Dar ce sa faca acesti trei jurnalisti?
Chiar sunt curios pentru ce ar putea fi arestati ei sau altii. Am indoielile mele ca, daca acest zvon nu este doar un simplu zvon, este vorba chiar despre acestia trei. Vad ca se mentine in zvoner Sorin (foto 2 - Mediafax).
De ce, vom vedea, daca va fi cazul. In rest, sunt destul de sceptic. Nistorescu (foto 3 - Libertatea), ok, sa zicem ca o fi facut ce-o fi facut, vom vedea ce, iarasi, daca va fi cazul. Dar Alecu? Sa ma ierte bunul Dumnezeu, ce a mai facut si Alecu?
Si, atentie, astept cu nerabdare in continuare sa vad probe in sprijinul ideii ca in spatele arestarii lui Jiji este Basescu. Se fac in prezent doar asociatii circumstantiale de fapte si idei, uneori destul de lipsite de coerenta, dupa principiul:
Un om mergea pe o strada, intr-un oras, si deodata a cazut pe el un meteorit si l-a ucis. Sigur in spatele acestei afaceri se afla Traian Basescu.
Pana cand o sa vad probe, dincolo de aceste vorbe, lansate dupa principiul hai sa vedem acum ce ar putea fi si care sunt variantele, voi ramane foarte sceptic privind asocierea dintre Basescu si ultimele arestari.
E nebun asta sa-si dea in cap cu asemenea porcarii (pentru ca, daca sunt facute de Basescu, sunt niste porcarii) in an electoral? Poate mai vrea sa iasa presedinte a doua oara. Ma indoiesc profund...
Post Zebeleuticum Extaticum: Vad, pe Realitatea TV, ca, incepand cu Alecu, apar tot mai multi care sustin ca ei cred ca in spatele arestarii lui Gigi Becali nu este Basescu. De ce? Se tem?
Imi pun si eu niste intrebari, cum se face ca ieri unii sustineau ca este in spatele povestii Basescu, iar azi altii afirma inversul? Ce mai e si asta, ca-s complet nedumerit...
sâmbătă, 4 aprilie 2009
Regrete (Tiberiu Lovin, ReporterVirtual.ro)
In timp, din cand in cand, am regretat ca am intrat in presa de 192 de ori, adica in fiecare luna din cei 16 ani si un pic de cand m-am intepenit intr-un domeniu in care succesul vine greu si dureaza maxim o zi.
Succesul nu este financiar si nu tine de foame, iar singura satisfactie reala este multumirea sufleteasca. Regretele mele nu au legatura cu banii insa ci cu ce se intampla in Romania de 20 de ani: nimic bun. Nu era mai bine inainte, sa nu ma intelegeti ca regret o dictatura stupida, ca toate de altfel.
Am observat in ani ascensiunea unor personaje demne de mila, care nu au curajul sa se uite in oglinda, operatia continua de amputare a competentei, salturi nefiresti ale impostorilor, justitia cu galoane jegoase, politica de autostrada, imbogatirea unor lichele, circul aberant de pe scena publica si o presa ingropata de avalansa financiara a unor neica-nimeni.
De 192 de ori am regretat ca nu am acceptat ofertele de a ramane departe de Romania si tot de atatea ori mi-am dat palme de incurajare ca lucrurile nu pot ramane asa, iar eu - o furnica ce incearca sa-si duca la musuroi un bloc - am sansa de a schimba 0,000000001% din toata aceasta porcarie ce sta pe Romania ca un strat betonat de rahat.
Am vrut sa detonez pojghita enorma si n-am facut decat sa ma umplu de necesitatile unei tari ce putrezeste in propria prostie, ca un hoit pus la macerat de canibali. Canibali pe care ii vedeti zilnic la televizor.
In spatele lor stau mai departe comunistii, odraslele acestora, securistii, masonii si interlopii cu “studii” in Occident, alaturi de mafiotii rusi ce nu sunt indiferenti de o victima sigura cum este Romania, o harta cazuta din cui, ce sangereaza la granite si este canceroasa in restul trupului din ce in ce mai slabit.
O halca de carne din care pot fi inca taiate felii neafectate si ingurgitate la masa puterii, in chiote si harmalaie de manele. Singura satisfactie care mi-a ramas este ajutorul dat unor oameni, persoane care sufera in proportie de aproape 100% de amnezie. In rest, cele 192 de regrete s-au sendimentat intr-o roca intoarsa cu tot atatea colturi in mine.
Si acum, doar in aceste zile, pot spune ca regret ca in 16 ani n-am facut pasul in fata de a iesi din presa si ca n-am plecat din tara, fara sa ma uit in urma, peste umar, asa cum trebuie sa procedezi cu fiecare iubire parasita pentru a avea succes. Fara regrete. Maine sau in scurt timp voi dori sa sterg acest post si sa-mi mai dau 192 de palme pentru a regreta regretele sincere.
Nu-l voi sterge, pentru ca o rana nu se vindeca daca o acoperi cu un cearsaf.
miercuri, 18 martie 2009
CRIZA IN PRESA: Fapte si motive
In postarea sa de astazi, Patru povesti despre restructurare, Tiberiu Lovin explica, pe blogul sau, Reporter Virtual, exact ce se intampla atunci cand mass-media intra in criza.
O face insa implicit. Fara sa teoretizeze fenomenul. Demersul sau este demn de toata admiratia. Voi merge insa mai departe, teoretizand. Voi proceda ca in logica matematica.
In urma cu mai bine de un an, ma exprimam pentru ultima data (pana in acest moment) asupra faptului ca in presa romana este exista prea multe organe de presa.
Detaliez: o parte dintre aceste organe de presa erau spalatorii de bani, asa cum stim foarte bine, altele aveau venituri mai mari decat ar fi trebuit sa aiba in mod normal, pentru ca orice contract de publicitate zbura, in bula de piata in care traiam, putea fi imediat si mancat.
Acum lucrurile s-au schimbat radical si exista doua tipuri mari de patroni si de administratori de firme cu afaceri in mass-media.
Acestia nu mai au (din diferite motive) liniile de finantare mai albe sau mai negre pe care le aveau pana acum, si atunci ori inchid portile, ori fac restrangeri dure de personal.
Nu este treaba noastra sa cercetam sursele de finantare ale banilor din care s-a facut, pana acum, presa in Romania. Daca ar fi fost sa ne luam dupa acest criteriu, probabil ca ar fi trebuit sa ne ducem toti la manastire. Ceea ce doare in acest moment este dupa ce criterii si in ce fel anume se fac aceste concedieri: cu respectarea sau fara respectarea Codului Muncii si Contractului Colectiv de Munca din Mass-Media (CCM-MM).
In primul rand, sunt foarte multi manageri sau patroni care nici macar nu s-au obosit sa citeasca documentele despre care am pomenit adineaori. Vom mentiona doar ca noi, jurnalistii, avem un CCM-MM, la care s-au facut doua acte aditionale: unul pentru perioada anilor 2007 -2008, altul pentru perioada anilor 2008-2009.
Conform acestor documente, un manager sau patron nu poate concedia un jurnalist cand vrea muschii sai. Aceste documente, citite cu maxima atentie, ofera clar felul in care poate proceda un manager sau un patron, inclusiv in cazul (foarte des invocat si intalnit acum) al restrangerilor de activitate si de personal.
Spre deosebire de acest mers legal al lucrurilor, primeaza nu competenta angajatilor, ci cat de bine fixati in redactii sunt ei prin pile si relatii personale, servilism si clientelism. Exista situatii in care chiar managerii unor institutii de presa bine intentionati sunt prinsi ei insisi in clestele acestui sistem de relatii mafiot si nu au incotro, trebuind sa actioneze in virtutea legilor dictate de sistem, ori sa-si prezinte demisia.
In ce priveste organele de presa care vor ramane pe piata in vremuri de criza, voi face un singur lucru: o trimitere la inca un excelent interviu realizat de catre confratele Petrisor Obae cu Cristian Tudor Popescu.
