STAREA PRESEI: Noi concedieri la Realitatea TV si The Money Channel

Corbul cu parul sur si rar de la Serviciul Financiar mi-a facut o vizita si mi-a spus cateva lucruri destul de triste din interiorul Grupului Realitatea-Catavencu.

Cel putin 15-20 de persoane, incadrate pe posturi specifice activitatii de productie-organizare de platou de la Realitatea TV si The Money Channel, sunt concediate incepand de astazi. Salariatii au fost anuntati asupra acestui fapt cu o zi inainte de momentul cu pricina, adica vineri, 4 septembrie.

Prin anii '50-'60, ziarista si poetesa Nina Cassian a fost trimisa pe teren, de un sef zelos care i-a spus exact asa: "Jurnalistul trebuie sa se duca la fata locului, sa constate singur ce anume se intampla, cum stau lucrurile! Du-te acolo, la fata locului". Si s-a dus, a consemnat, apoi a scris un poem:

Am fost la fata locului
Si fata locului era umflata

Sunt foarte curios daca, atunci cand Grupul Realitatea-Catavencu a facut aceste noi concedieri, s-a respectat Contractul Colectiv de Munca din Ramura Mass-Media, ca pana acum a fost jale mare si s-a procedat, pe coordonate de human resources, ca in timpul Revoltei din Chicago.

CRIZA IN PRESA: Fapte si motive

In postarea sa de astazi, Patru povesti despre restructurare, Tiberiu Lovin explica, pe blogul sau, Reporter Virtual, exact ce se intampla atunci cand mass-media intra in criza.

O face insa implicit. Fara sa teoretizeze fenomenul. Demersul sau este demn de toata admiratia. Voi merge insa mai departe, teoretizand. Voi proceda ca in logica matematica.

In urma cu mai bine de un an, ma exprimam pentru ultima data (pana in acest moment) asupra faptului ca in presa romana este exista prea multe organe de presa.

Detaliez: o parte dintre aceste organe de presa erau spalatorii de bani, asa cum stim foarte bine, altele aveau venituri mai mari decat ar fi trebuit sa aiba in mod normal, pentru ca orice contract de publicitate zbura, in bula de piata in care traiam, putea fi imediat si mancat.

Acum lucrurile s-au schimbat radical si exista doua tipuri mari de patroni si de administratori de firme cu afaceri in mass-media.

Acestia nu mai au (din diferite motive) liniile de finantare mai albe sau mai negre pe care le aveau pana acum, si atunci ori inchid portile, ori fac restrangeri dure de personal.

Nu este treaba noastra sa cercetam sursele de finantare ale banilor din care s-a facut, pana acum, presa in Romania. Daca ar fi fost sa ne luam dupa acest criteriu, probabil ca ar fi trebuit sa ne ducem toti la manastire. Ceea ce doare in acest moment este dupa ce criterii si in ce fel anume se fac aceste concedieri: cu respectarea sau fara respectarea Codului Muncii si Contractului Colectiv de Munca din Mass-Media (CCM-MM).

In primul rand, sunt foarte multi manageri sau patroni care nici macar nu s-au obosit sa citeasca documentele despre care am pomenit adineaori. Vom mentiona doar ca noi, jurnalistii, avem un CCM-MM, la care s-au facut doua acte aditionale: unul pentru perioada anilor 2007 -2008, altul pentru perioada anilor 2008-2009.

Conform acestor documente, un manager sau patron nu poate concedia un jurnalist cand vrea muschii sai. Aceste documente, citite cu maxima atentie, ofera clar felul in care poate proceda un manager sau un patron, inclusiv in cazul (foarte des invocat si intalnit acum) al restrangerilor de activitate si de personal.

Spre deosebire de acest mers legal al lucrurilor, primeaza nu competenta angajatilor, ci cat de bine fixati in redactii sunt ei prin pile si relatii personale, servilism si clientelism. Exista situatii in care chiar managerii unor institutii de presa bine intentionati sunt prinsi ei insisi in clestele acestui sistem de relatii mafiot si nu au incotro, trebuind sa actioneze in virtutea legilor dictate de sistem, ori sa-si prezinte demisia.

In ce priveste organele de presa care vor ramane pe piata in vremuri de criza, voi face un singur lucru: o trimitere la inca un excelent interviu realizat de catre confratele Petrisor Obae cu Cristian Tudor Popescu.