STAREA PRESEI - LITIGIUL MEU CU ACTIVE SOFT: Contract de adeziune (II)

CITESTE AICI CRONOLOGIA LITIGIULUI

Nu am negociat deci nimic, iar aceasta in perfecta cunostinta de cauza, pentru ca stiam ca, daca negociez, nu mai semnez nici un contract cu Active Soft.

Problema lor este ca noi, in presa, mai stim ce inseamna aceasta, in timp ce formal isi dau lustru public ca exista negocieri, ca acestea se poarta cu adevarat si ca jurnalistii si reprezentantii patronilor stau la masa si discuta civilizat, pe puncte: contract de adeziune, acesta este numele jocului.

Termenul acesta este tipic relatiilor contractuale dezechilibrate dintre doi parteneri inegali ca forte. Unul detine hegemonia, celalalt nu are alternative si accepta conditiile, ori are si pleaca sa semneze un alt contract de adeziune mai avantajos. Legea junglei.

De obicei, in statele democratice avansate, contractul de adeziune este folosit pentru obiecte contractuale limitate, extrem de simple si concrete, cum ar fi parcarea masinii etc. (foto 2).

Prin anul 2006, scriam despre dictatura bancilor, care in Romania iti propun la semnare aproape blind, ca la poker, contracte de adeziune, intr-un material pentru care am luat premiul CRP pentru jurnalism economic.

Principiul este acelasi: iti convine, bine, semnezi; nu, nici o problema, urmatoarea banca la rand. Problema este ca aceste contracte uneori sunt pline de imperfectiuni si de multe ori ascund ilegalitati in negocieri sau chiar in felul in care sunt scrise.

Nu ma refer acum la banci, cand vorbesc despre ilegalitati, ci la contractele individuale de munca din mass-media. Conform CCM-MM, ar fi trebuit sa cer urmatoarele (aviz jurnalistilor care citesc aceste randuri; in urmatoarea postare voi da cateva exemple despre ceea ce mi s-a intamplat in realitate la Active Soft, fata de ceea ce spune legea):

1- durata timpului de lucru, “8 ore pe zi sau 40 de ore pe saptamana” (art. 12., al. 1)

2- pauza de masa si odihna din timpul unei zile de lucru este de 30 de minute si se include in timpul de munca platit (art. 12, al. 2)

3- spor de munca pentru orele suplimentare 100% din salariul de baza, pana la 120 de ore/salariat/an (art. 15, al. 2)

4- concediu de odihna, pentru peste 15 ani de vechime in munca – 24 de zile lucratoare (art. 18, al. 3)

5- spor de vechime in munca – 15% din salariul de baza (art. 30, pct. c)
6- spor de fidelitate – 25% din salariul de baza

(urmeaza: Contract de adeziune III)

PRIMA CASA: Oferte de la 18 banci

Banca Transilvania, Bank Leumi, BRD-SocGen, ATEbank, Raiffeisen Bank, Volksbank, Millennium Bank, Piraeus Bank, CEC Bank, Bancpost, Banca Românească, Alpha Bank, Credit Europe Bank, Unicredit Ţiriac Bank, OTP Bank, Intesa Sanpaolo, Emporiki şi BCR - acestea sunt cele 18 banci care au depus oferte pentru Programul Prima Casa.

"La ora 17:30, sunt 18 bănci şi suma declarată, sau solicitată de bănci, depăşeşte plafonul cu destul de mult, însumează în acest moment 1,432 miliarde euro", a spus Aurel Saramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), citat de NewsIn via Realitatea TV.

Cifrele anunţate de Şaramet sunt diferite de cele prezentate de premierul Emil Boc, care declara că 12 bănci au depus oferte pentru programul Prima Casă, în valoare de 814 milioane euro. În cursul dimineţii, şeful FNGCIMM anunţase că 7 bănci depuseseră oferte, în valoare de 450 milioane euro.

Ultimul nivel al valorii ofertelor băncilor depăşeşte cu peste 40% plafonul de 1 miliard euro pus la dispoziţie de stat pentru garanţii. Joi expiră termenul fixat de guvern pentru depunerea ofertelor de către bănci.

Deoarece suma alocată de bănci depăşeşte deja plafonul fixat de guvern, va avea loc o redistribuire a ofertelor, după metoda pro-rata. Astfel, toate băncile care s-au înscris în proiect vor putea participa, dar cu sume mai mici decât au dorit. citeste in continuare pe site-ul Realitatea TV

CRIZA: Uniunea Europeana iese din recesiune?

Economiile statelor membre ale Uniunii Europene (UE) incep sa iasa din recesiune, in linie cu estimarile care indica o revenire a cresterii la inceputul anului 2010, a declarat Joaquin Almunia (foto), comisarul pentru afaceri monetare al Uniunii, anunta NewsIn via The Money Channel.

"Ne indreptam spre finalul recesiunii", a declarat Almunia. Acesta este de parere ca optimismul de pe piata este justificat, iar ciclul de incetinire a cresterii economice a devenit mai controlat. La mijlocul lunii mai, Almunia declarase ca economia UE a aratat primele semne pozitive, in contextul celei mai severe crize de la fondarea grupului, in urma cu 50 de ani, dar nu exista indicatori ai unei reveniri a cresterii.
Cred ca declaratiile lui Joaquin Almunia trebuie privite cu un spirit critic si cu multa prudenta. Nu sceptisicm, ci prudenta. In psihologia sociala exista un principiu, folosit de multe ori, in aplicatiile sociale facute de unii si de altii pe pielea noastra: Atunci cand afirmi mereu existenta unui fapt abstract, care initial nu exista, el se intrupeaza si isi afirma existenta, chiar cu violenta.

Un principiu care a jucat un rol istoric fundamental. Uneori in bine, alteori in rau. Exemplul pe care pot sa-l dau, ca sa fie foarte clar despre ce anume vorbim, este campania intensa, facuta in primele luni ale anului 1990, de catre mai multe grupari politice din Romania, pentru a afirma ca exista un conflict intre romanii si maghiarii din Transilvania. Au urmat evenimentele tragice din martie, de la Targu-Mures. Fenomenul social se intrupase.

Asemanator, autoritatile europene, transnationale si nationale, incearca sa acrediteze ideea ca aceasta criza se opreste. Am vazut, in saptamanile care au trecut, cum in subito, fara nici o explicatie logica, diferiti demnitari romani au inceput sa afirme ba ca partea mai grea a crizei a trecut, ba ca prin toamna vom iesi din criza s.a.m.d.

Pe de alta parte, autoritatile europene fac eforturi concertate sa decupleze criza europeana de cea americana, apoi sa izoleze nucleele de criza din economia statelor UE, pompand foarte-foarte multi bani in sistem, acolo unde s-au produs decapitalizari. Oficialii europeni participa si ei la acest efort concertat, afirmand ca statele UE ies din recesiune.

Modul acesta de actiune poate fi si benefic, poate duce la rezultate atragatoare, promitatoare pe termen scurt, dar nu rezolva cauza crizei. Asa cum am mai spus, avem de-a face cu o criza sistemica. Una care s-a mai manifestat de foarte multe ori inainte, in istoria sistemului capitalist, cu cazurile foarte cunoscute, cum este criza cu deflatie din 1929-1931.

De fiecare data, teoreticienii sistemului capitalist au facut aceeasi greseala: nu si-au pus intrebarea care anume sunt metehnele sistemului, care duc la aceste caderi. Pur si simplu nu i-a interesat sa nu faca in viitor milioane de oameni obisnuiti sa sufere din nou.

Nici ce se va intampla atunci cand acest sistem capitalist va capata amploare, va deveni interdependent si plenar si caderea sa va produce un crah planetar, o catastrofa de proportii. Exact spre aceasta ne indreptam acum. Mai devreme sau mai tarziu, acum sau peste zece ani. Ori poate peste 30.

Exista posibilitatea ca, prin pomparea de bani, masina defecta a capitalismului sa porneasca din nou si sa mearga iarasi binisor, mai lovind o casa de la sosea, mai calcand un pieton, mai dand un rateu la evacuarea gazelor. Aceasta nu inseamna insa ca, globalizarea continuand, urmatoarea cadere de amploare nu va fi si mai greu de suportat. Daca nu cumva ea totusi va avea loc acum, in pofida pernelor de contact care se pun azi pentru o aterizare usoara.

Revin la afirmatiile lui Almunia. Comisarul a atentionat ca bancile din UE trebuie sa fie supuse unor teste de stres, asemenea celor americane, conform indemnelor Comisiei Europene, pentru a verifica daca acestea dispun de un nivel adecvat de capital, pentru a face fata unor conditii economice si mai sumbre, in cazul in care acestea vor aparea pe piata (s.n.).

Personal, mi se pare ca aceasta parte a declaratiei comisarului european este cea mai importanta. Voi lasa la o parte testele de stres, la care intr-adevar cred ca trebuie supuse mai curand bancile, decat clientii acestora, care au un comportament mult mai previzibil si liniar. Aici Almunia atrage atentia asupra a ceea ce se va intampla in continuare, legat de banci.

Voi spune insa doar atat: exista azi in Romania unii business-man-i care se imprumuta, apoi pierd, apoi din nou se imprumuta si din nou pierd.

Exista posibilitatea ca in curand acesti oameni sa inceapa sa-si dea drumul in zbor planat, din birourile si locuintele lor, daca au onoare, ori sa fuga in tari calde, mult mai calde, daca au fuga lunga.

De exemplu, undeva la nord-vest de Noua Zeelanda e un stat minuscul, Niue, aflat sub protectorat zeelandez, pe care poti sa-ti pierzi urma cu usurinta in astfel de cazuri. Tratate de extradare nu exista intre Romania si Niue. Si nu este singurul stat in aceasta situatie.

Bancile din Romania, inainte de al doilea val al crizei

O simpla trecere in revista a ultimelor stiri bancare poate edifica pe oricine asupra situatiei in care se afla, in acest moment, sistemul bancar romanesc, in concordanta cu ceea ce se intampla pe plan mondial.

La fiecare stire despre bancile din Romania si sistemul bancar romanesc, se poate contrapune o alta la fel de alarmanta de pe mapamond.

BCR si-a revizuit in scadere planul de extindere, mizand pe numai 35 de noi unitati in acest an. Banca Comerciala Romana planuieste sa deschida, in acest an, 35 de noi unitati, comparativ cu 50 de unitati, cat estima anterior, a declarat luni vicepresedintele responsabil pentru divizia de retail a bancii, Martin Skopek.

In acest timp, daca la nivel global numarul de actiuni bancare de pe piete ramane constant si ne aflam in a treia luna consecutiva de castiguri, in Europa sunt pierderi, arata Reuters, dupa recentele temeri aparute privind nivelul castigurilor institutiilor bancare.

Castigurile bancilor pot fi legate direct de segmentul creditelor. Iata, revenim la BCR, unde creditele noi acordate pe subsegmentul de retail au scazut, in primul trimestru, cu 60%. Problemele bancilor sunt mari si extrem de importante.

New York Times anunta prima preluare a unei banci britanice, Ruffler Bank, de catre o institutie nebancara cu capital privat, Anacap Financial Partners.

In opinia noastra, caderea sistemului bancar va continua, ca si a celui romanesc. Declaratiile de saptamana trecuta ale guvernatorului BNR Mugur Isarescu sunt mai curand, credem noi, o gura de oxigen data cianoticului aflat intr-o situatie clinica dificila.

Cuvantul-cheie care defineste existenta posibilitatilor de iesire din criza a sistemului bancar este: tranzactii, tranzactii si iar tranzactii, pentru a exista lichiditati. Indiferent daca este vorba de furnica (constituirea de noi depozite de la populatie) sau de greiere (adica despre activitatea de creditare), ca sa ne raportam la o reclama relativ-recenta a Tiriac-Bank.

Ori, aici avem o mare problema: criza, arata NewsIn via Money Channel, a redus cu pana la 30% preturile locuintelor de vacanta, dar chiar si cu aceasta ieftinire tot nu exista cumparatori, asa cum ne asteptam si cum am si spus ca se va intampla.

Componenta de blocaj data de sectorul imobiliar va continua sa ramana in stand-by in continuare, pur si simplu pentru ca preturile inca nu au scazut pana la cotatia naturala a metrului patrat de spatiu locativ. Iar aceasta oriunde pe mapamond, in lumea de tip occidental.

Iata de exemplu ce se intampla in Noua Zeelanda, unde pretul caselor se afla in scadere pentru a zecea luna consecutiv, pe un trend descendent anual de 9,2%. Si in Scotia preturile caselor continua sa scada.

Bula imobiliara globala se dezumfla. In Sydney avem o cadere asemanatoare, la fel de dramatica: 7,3%. In Anglia, de exemplu, caderea pretului caselor are efecte perverse foarte puternice, ducand la exodul a peste 100.000 de oraseni tineri in mediul rural. Una peste alta, in Anglia pretul caselor a revenit acum la nivelul din anul 2006, arata Financial Times pe 8 mai.

In aceasta maniera, putem sa ne continuam traseul acesta romanesc-transnational si transpiete inca multe caractere-cu-spatii. Credem ca partea cea mai rea a crizei de-abia se apropie.

"Incep sa cred ca sistemul occidental devine mai imbecil decat cel comunist" (Florin Irimia Blog)

Recent, o banca de prin Danemarca a dat publicitatii un fel de analiza (desteapta, dupa dumnealor), in care se arata ca, din cauza Romaniei si in general a Europei de Est, sistemul bancar occidental va avea pierderi de cateva zeci de miliarde de euro.

Explicatia data de catre onorabilii bancheri octzidentali este ca bancile dumnealor au active neperformante in acea zona, din cauza caderii activelor imobiliare detinute in garantie prin ipoteci.

Adica, pentru tot poporul, aceste banci occidentale, varf de lance de altfel al sistemului occidental, in dorinta lor nebuna de a-si maximiza profiturile, au aruncat cu credite in nestire pe piata estica, facand ca in acest mod sa se ajunga la o supraevaluare a bunurilor imobiliare.

De fapt, ceea ce se petrece acum nu e anormal, este o revenire pietii imobilare la valorile normale si de bun simt. Insa aceste banci au fiecare cate un departament de analiza, platit cu salarii enorme.

citeste articolul

NOTA: Florin Irimia mi-a fost coleg de facultate la Galati. Nu este jurnalist, este om de afaceri. Unul mic, care munceste foarte mult pentru profitul lui, adica pentru painea lui. Ii salut aparitia in peisajul blo(g)gerilor din Romania, adica in cel al presei virtuale, avand in vedere cat de bine isi exprima ideile. Iar ideile sale sunt interesante si pline de miez. Bafta, tizule! Sa scrii bine!

De ce striga bancile?

contra-motto: "Mi-as fi dorit sa traiesc vremuri plictisitoare"

Ne aflam in pragul unei anuntate relaxari a creditelor bancare. Mie mi se pare un gest de disperare si voi explica de ce.

In primul rand, avem o banca centrala care, dupa parerea mea, prin guvernatorul ei, a facut o declaratie foarte periculoasa. A gresit. Este defapt prima greseala a lui Mugur Isarescu dupa multa, foarte multa vreme.

Greseala lui Isarescu

Întrebat joia trecuta, la finalul discuţiilor cu premierul Boc de la sediul BNR despre deprecierea cursului leului în raport cu euro, Isărescu le-a răspuns zâmbind jurnaliştilor: “Credeţi că e mult?”.

O astfel de intrebare retorica a fost indeajuns. Cuvantul guvernatorului este extrem de greu si de influent, mai ales avand in vedere prestanta sa, respectul meritat de care se bucura.

Cheia in care a fost interpretata intrebarea zambitorului Isarescu a fost: "Credeti ca este mult? E putin!". Rezultatul a fost ca "sentimentul pietei", celebrul sentiment, despre care am mai vorbit anterior, a devenit foarte negativ si leul a luat-o la vale.

Singurul fel in care poate sa speculeze aceasta situatie o banca comerciala in Romania este cumparand si vanzand, pe miza devalorizarii in continuare a leului. Ori aceasta intra in contradictie cu regulile jocului stabilite de BNR, care in mod clar acum este acolo, pe piata, asa cum bine spunea Moise ieri, la Biz Bazar.

Esecul mizei pe depozite

Anul trecut, cand bancile-mama au intrat in criza, subsidiarelor din Romania li s-a spus: nu mai avem fonduri, sunteti pe cont propriu; nu mai puteti miza pe creditare, incurajati depozitele, atrageti bani de la populatie.

Dar cine ar face depozite nu are acum bani sa economiseasca, iar cine are bani nu economiseste, ci tine volume de bani schimbati in euro sau chiar franci elvetieni.

Asa ca in cateva luni bancile au devenit tot mai avide dupa bani. Fapt pe care l-au anticipat corect de la inceput, pentru ca sunt vreo trei luni de cand ARB cere relaxarea normelor de creditare. Este un soi de disperare: ne intoarcem la ceea ce n-a mai mers acum sase luni, pentru ca am optat sa facem altceva, ce n-a mai mers de asemenea.

Practic, BNR procedeaza corect. Atunci cand masina Romania urca dealul crizei, trebuie apasat pe acceleratia gasirii de lichiditati cumva. Nu merge din economiile romanilor, incercam din credite de la aceiasi romani.

Provizioanele, manca-le-ar tata!

Dar o alta pacoste bate la portile bancilor. Creditatii acestora au inceput sa aiba probleme tot mai mari cu plata lunara rata+dobanda. Conform regulilor din Romania, daca o restanta atinge la nerambursare termenul de 90 de zile, banca trebuie sa constituie pentru acea restanta un provizion.

Aceasta este nasol tare de tot. Exista o anumita masa critica de provizioane care, odata constituite, pot bloca lichiditatile si astfel operatiunile bancare curente. Oricat de puternice si stabile ar fi bancile din Romania, nu-mi doresc deloc sa vad ziua in care toate aceste efecte negative se vor concerta cu un efect de contagiune, dinspre bancile mici spre cele mari.

In acea zi insa statul va trebui sa intervina ferm si prompt cu foarte multi bani de la buget, pentru ca nu ne putem permite sa ne cada sistemul bancar in cap. Atunci, daca vor da pensii si salarii marite la bugetari, guvernantii s-ar putea sa aiba o mare problema, pentru ca si fara aceste pomeni post-ludum promise ante-ludum tot va trebui, probabil, sa apelam la FMI ca sa putem finanta sistemul economic-financiar aflat in criza.

CRIZA - Ion Dragulin: Bancile nu sunt imune la orice soc

Sectorul bancar romanesc este intr-o conditie financiara relativ buna si e apt sa absoarba socuri rezonabile, dar gravitatea socurilor externe poate fi mai mare decat poate duce sectorul bancar din Romania, a declarat directorul Directiei de Stabilitate Financiara din BNR, Ion Dragulin.

Sectorul bancar nu poate fi imun la orice, a explicat oficialul BNR. Poate sa sufere serios, in situatia in care intreaga finantare externa, intr-un scenariu-limita, ar fi intr-o foarte scurta perioada anulat, pentru ca substitutia de capital dureaza.

Cresterea depozitelor interne, care a inceput acum, este un proces de durata, care nu poate sa compenseze pierderile din surse externe foarte repede.

CRIZA: Vasilescu - Am mers cu rapidul pe linie de personal

Problema Romaniei este ca a "alergat", in domeniul creditarii, cu trenul rapid pe o linie de personal, sustine Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Cu alte cuvinte, am mers pe o linie de dezvoltare improprie, iar acum nu Banca Nationala strange surubul, ci piata.

Problema este ca acela care are un imprumut mai mare la o banca ar trebui sa fie 20-30 de ani in pozitia de bun platnic la credit, pentru ca banca ii asteapta banii ca sa dea credite altora. Altfel, logic, sistemul se poate bloca.

In acest moment, sistemul bancar nu se afla in criza de lichiditate, dar BNR este pregatita sa treaca din pozitia de debitor in pozitia de creditor net pentru sistemul bancar, daca va fi nevoie.

CRIZA: Cabat - Vom intra in criza pentru ca nu invatam decat din propriile greseli

Romania va intra in criza si nu exista nici o posibilitate de a invata ceva din greselile americanilor sau vest-europenilor. Nu vom sti ce avem de facut decat dupa ce se va bloca si la noi functionarea sistemului bancar, sustine Dragos Cabat, presedintele CFA Romania.

Decalajul de criza dintre noi si Europa este de trei pana la sase luni, ca si acela existent intre Europa si Statele Unite, spune analistul, asa ca o situatie analoga celei din Europa Occidentala din acest moment va fi prezenta la anul viitor.

Inceputul de criza care se manifesta acum in Romania este determinat de faptul ca acum au inceput sa ne lipseasca sursele externe de finantare, arata Cabat.

Pe de alta parte, cei care vor stabili cum se misca piata bancara vor fi clientii, care vor alege ce credite sa-si faca si trebuie luate masurile necesare si corecte, in cazul bancilor care nu-si respecta contractele avute cu clientii lor.

CRIZA: Lumea noua, Dacia-Renault si bancile

Evenimentele care se petrec in aceste zile, saptamani, luni si ani sunt extrem de importante.

Fiecare dintre acestea mai pune o piatra la temelia unei noi lumi, constituite pe alte principii si alte legi de functionare decat lumea in care traim azi, asa cum o cunoastem noi.

Oricat de mult ne-am dori sa conservam lumea aceasta, din teama de necunoscut, timpul se grabeste. Dacia-Renault a inchis portile pana pe 7 decembrie. Le va mai deschide? Nu stim.

Eu cred ca le va mai deschide si ca francezii de la Renault vor mai produce masini in Romania. Primul lucru pe care ar trebui sa-l faca ar fi sa scada mult pretul ca sa vanda ce produc azi si sa produca in continuare mai ieftin. Probabil mai putin calitativ, dar altfel risca falimentul.

Francezii de la Dacia-Renault ar trebui sa fie mai putini fuduli si sa coboare garda jos, intelegand ca sunt la mana celor ce le cumpara sau nu produsele. Dacia-Renault ar trebui sa se adapteze la piata, in loc sa dea vina pe taxa auto (lipsa, ori modificata in urma presiunilor), care le-a scazut profiturile.

Realitatea economica se schimba. Iata, Deutsche Bank sustine ca titlurile General Motors vor ajunge sa coste 0 dolari. Falnicul, mandrul concern GM, cu o traditie zdrobitoare si cu o prestanta globala.

Mergem la celalalt capat al lantului cauzal: Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si numarul unu in CEC, sustine ca in prezent creditarea pentru persoanele fizice este in stand-by, din cauza ca nu mai exista apetit din partea clientilor.

Dar de ce a disparut acest apetit? Raspuns: creditele s-au scumpit.

Dincolo de faptul ca ne aflam in criza, dimensiunile sale ar fi limitate, daca bancile ar intelege ca pot limita pierderile si, prin urmare, ajutorul de stat pe care poate ca il vor solicita va fi mai mic, daca vor cobora si ele garda mai jos si vor ieftini creditele.

Astfel, bancile vor impusca mai multi iepuri dintr-o data: vor avea datorii mai mici fata de statul care le ajuta; vor avea clienti, dar si Dacia-Renault, de exemplu, asemenea. In schimb, salariile grase vor trebui micsorate mult, iar activele de diferite tipuri, cu care s-au ingrasat in toti acesti ani bancile, vor trebui vandute, iar banii folositi pentru redresare.

Acesta este numai un exemplu practic. In noua lume in care intram vor supravietui doar actorii economici cei mai elastici, care se adapteaza la noile conditii. Inclusiv la cele de criza. Pentru ca trebui sa fim foarte atenti cu notiunile. S-ar putea ca, in mult mai scurta vreme decat ne imaginam, aceste timpuri, pe care acum le numim ca fiind de criza, sa devina atunci, comparativ, de echilibru si bunastare.

Spun acest lucru, pentru ca ma uit la inconstienta cu care mai marii natiunii au alte prioritati, decat sa gandeasca aceste lucruri si sa fie foarte stresati de ele. Nu am vazut un singur politician care sa spuna ca are insomnii pentru ca s-a inchis Dacia.

Sau pentru ca ING, banca de unde primesc banii de salariu pe card, care lucreaza prin franciza si care mi-a facut un overdraft, este prima dintre bancile batave care a cerut un ajutor de redresare de la statul olandez.

La fel, trebuie sa remarc indolenta diriguitorilor treburilor financiare de pe mapamond, care se misca asemeni melcilor cand se duc la culcare, de ajung a doua zi dimineata. Singurii care par stresati sunt americanii, probabil pentru ca deja s-au dat cu capul de toti peretii recesiunii.

Efectul acestei inconstiente globalizate este ca lumea cea noua in care vom intra va fi mai salbatica si mai dominata de dezechilibre decat aceasta. In timp ce autoritatile organizeaza sezatori literar-artistice, exista altfel de organizatii, puse la punct pe principiul mecanismelor de tip predator, care castiga putere si se hranesc din criza, pregatindu-se sa joace roluri majore in noua lume spre care ne indreptam.

Atunci sa te tii.

ALEGERI SUA: Mr. Smith Obama goes to White House

Acoperirea mediatica pe care a facut-o la aceste alegeri i-a adus postului de televiziune CNN peste 27 de milioane de vizitatori unici, in martea alegerilor, fata de scoringul de circa 4 milioane de vizitatori unici, pe care il avea website-ul CNN.com in mod normal.

De aproape sapte ori mai mult, un succes mediatic formidabil, care trebuie intampinat cu apreciere, mai ales ca aceasta transmisiune live eveniment a adus si o premiera, primul direct facut vreodata de un reporter prin holograma, dupa ce a fost filmat simultan cu 35 de camere, pentru ca imaginea sa sa se materializeze in alta oras al Statelor Unite.

citeste analiza pe Politica la Romani

CRIZA: Cristian Sima: Cresterea de la BVB este timida

Cresterea de la Bursa de Valori Bucuresti este timida, fata de cea de pe marile burse internationale, care este foarte mare, spune Cristian Sima, directorul general de la compania WBS.

Caderea burselor va duce la o criza majora in economia reala in perioada urmatoare, asa cum s-a intamplat si in alte dati, a declarat acesta. Dar intrebarea cea mai importanta este daca dupa aceasta criza va reusi sa supravietuiasca sistemul bancar.

Dar pentru aceasta factorii de decizie la nivel inalt ar trebui sa se aseze la masa negocierilor si sa rediscute tratatele internationale care au dus la semnarea documentelor de la Bretton-Woods, care au dus la constituirea Bancii Mondiale si Fondului Monetar International.

ZIUA: Consiliul Concurentei investigheaza o posibila intelegere intre banci

Consiliul Concurentei a declansat din oficiu o investigatie avand ca obiect o posibila intelegere intre anumiti agenti economici activi pe piata serviciilor bancare si interbancare, practica interzisa de Legea Concurentei (21/1996), se arata intr-un comunicat al institutiei.

Josef Nandor Nemeny, membru in Consiliu, a declarat pentru Capital ca primele tinte sint ING, Royal Bank of Scotland (fosta ABN Amro), Bancpost si UniCredit.

''Investigatia are la baza suspiciuni privind posibilul schimb de informatii, precum si anumite conduite comerciale evidentiate, de altfel si de mass-media, in acest sector'', a spus presedintele Consiliului Concurentei, Gheorghe Oprescu.

citeste articolul

CRIZA - INTERVIU Bogdan Baltazar: Criza economica nu s-a terminat

Criza economica nu s-a terminat, s-ar putea sa fi trecut de parte sa acuta, dar reasezarile vor continua destul timp, declara consultantul financiar Bogdan Baltazar. Interventia Fed reprezinta o etatizare, destul de neobisnuita pentru Statele Unite. Urmeaza acum o lunga perioada de cumparare a activelor toxice.

In lumea financiara se va trai in continuare intre frica si lacomie, care se cenzureaza reciproc, capata pe rand preponderenta si vom trai mai periculos un timp, arata Baltazar, concluzionand:"Criza se va rezolva. Problema este cat ne va costa".

BLOGUL LUI RAFAEL UDRISTE: Cum incepi pe Wall-Street

BM: Ce faceti cu ocazia crizei? Ce faceti de criza?
CI: Incerc sa nu intru in panica prea mult. Am avut momente cand am intrat in panica. Pe plan personal, investitiile mele au luat lovituri destul de spectaculoase. Adica, toate castigurile din ultimii trei ani au fost practic sterse in cateva zile si urmaresc, bineineteles, zilnic, ca toata lumea, actiunile Fed-ului si actiunile Trezoreriei si actiunile Bancii Centrale a Angliei pentru ca ne afecteaza global pe toti, la un nivel sau altul.

BM: Ce ne-a atras pe noi a fost faptul ca ati mirosit Wall Street-ul la el acasa. Cat timp?
CI: Eu lucrez pe Wall Street de cinci ani, de fapt, am lucrat. A fost, de fapt, primul meu job de dupa facultate. Eu sunt plecata de 14 ani. Am plecat impreuna cu familia si am terminat acolo liceul, am facut facultatea acolo, n-am lucrat niciodata in Romania, din luna martie sunt aici si mi-a fost un pic greu sa ma adaptez, dar, incet-incet, cred ca m-am mai obisnuit un pic si cu felul de a face business in Romania si cu sistemul bancar romanesc, care imi era, practic, strain. Experienta de pe Wall Street a fost unica si a fost fenomenala.

Citeste interviul

CRIZA FINANCIARA: De ce se adanceste si pana cand?

Teoria clasica privind functionarea pietelor, in general (nu numai a pietei de capital, acum mare vedeta prin declinul sau din acest moment) spune ca acestea se regleaza ritmic singure.

Conform acestui principiu, ele au perioade succesive de crestere, ating un anumit moment de apogeu, apoi se contracteaza si ciclul reincepe.

In joc insa au aparut, in ultimii 30 de ani, doua variabile care trimit, dupa parerea mea, in derizoriu aceasta teorie, pe care in acest moment nu o mai cred decat savantii care nu ies din universitati.

Nu, piata nu se autoregleaza si adeptii fundamentalismului de piata gresesc foarte tare. Ei au pus la punct un sistem complet eronat de lucru pe aceasta piata globala pe care au edificat-o constient si care acum se surpa in sine, asa cum se observa.

Prima variabila, pe coordonate georgrafice, este disparitia barierelor puse acum 30 de ani de catre bancile nationale, care limitau posibilitatile capitalului de a dantui pe mapamond cum doresc speculantii bursieri. Acum reverberatiile unei tranzactii de pe NYSE (New York Stock Exchange) se simt unde nu te astepti, poate in evolutia DAX, sau a Hang-Seng, ori, cine stie, a japonezului Nikkey.

Nu avem, in acest moment, instrumente de predictiune a ceea ce se intampla exact in urma unei tranzactii anume. Nu avem nici reglementare si control corespunzator, pentru ca fiecare, intr-o libertate quasitotala, face exact ce vrea, deoarece reglementarile sunt extrem de laxe.

A doua variabila, pe coordonate financiare, este reprezentata de felul in care lucreaza pe aceste piete fondurile speculative de tip hedge si firmele care ofera produse sintetice. Aceste subpiete genereaza, in prezent, mize financiare imense.

Nu exista nici o regula prestabilita dupa care sa lucreze companiile care ofera aceste produse, asa cum nu exista nici un motiv pentru care aceste produse sa nu fie oferite, daca este posibbil ca acest lucru, normal, sa se intample.

Ajungem la cea de a treia variabila, care actioneaza prin intermediul primelor doua, ce se constituie in premise si ne aflam astfel in plina teorie a reflexivitatii, enuntata de catre George Soros. Miliardarul american sustine ca, dincolo de functia cognitiva, care se bazeaza pe regulile matematic stabilite de functionare a pietei, apare functia manipulatoare.

Eu sustin, asa cum am aratat, ca aceasta functie manipulatoare actioneaza prin intermediul primelor doua variabile, care permit acest lucru intr-un mod nemarginit de lax. Fiecare dintre actorii pietei de capital are propria sa viziune despre cum vor evolua lucrurile si actioneaza pe cont propriu pentru a schimba lucrurile in favoarea sa. Manipuleaza, cum s-ar spune, piata, influentand-o.

Cand Legislativul american a aprobat planul de redresare de 700 de miliarde de dolari, aceste variabile care actioneaza aleatoriu, pe rezultanta actiunilor individuale ale fiecaruia dintre actorii pietei, au dus la continuarea caderii burselor, chiar daca oficial asteptarea era ca gata, criza a fost stopata.

La fel si in Uniunea Europeana, unde lucrurile stau de parca nimeni nu mai stie ce si cum se va intampla, in afara de faptul ca totul cade. Neoficial, nu se mai vorbeste nici macar despre hard-landing, ci despre crash-landing si crah-landing, doua notiuni ad-hoc, inventate prin piata de catre cei care asista la cele care se petrec.

Motivele sunt aceleasi si in Europa, dar in plus situatia administrativa, la nivelul politic pan-european si la cel al statelor membre, este mai grava. Aici nu mai avem, ca in SUA, o conducere unitara, coerenta, coercitiva, ci un haloimas. In care la nivelul european nu se adopta nici un plan de redresare, iar la nivel national inca mai exista state care se gandesc cam asa: "Las', ca la noi nu ajunge banga".

Ei, uite ca ajunge. Ajunge pana si intr-un stat ca Romania, care nu are credite ninja (adica fara nici un fel de garantie), care nu are produse sintetice, de pe care cele cateva hedges s-au retras de catava vreme. Ajunge, pentru ca, atunci cand se clatina barca, sufera nu numai vaslasii, ci si copilasul care sta in echilibru instabil pe marginea acesteia.

Intr-o astfel de situatie, nu este de mirare ca azi am stat de vorba cu un broker de pe BVB, care mi-a spus ca si-a dat diploma de absolvire a facultatii cu tema "Teoria haosului".

Si, apropos, ca tot nu veni vorba: ce auzii, cum spun oltenii? Cica sunt unele companii serioase, la ale caror subsidiare din Romania, discret, in tacere, actionariatul majoritar al transnationalei-mama a devenit foarte minoritar. Si se mai spune ca exista deja o mare transnationala care si-a inchis subsidiara din Romania. Deocamdata nu-i spun numele.

PS: Repet ceea ce am mai afirmat intr-o postare anterioara: cea mai mare greseala pe care o poti face, intr-o asemenea situatie, cum este cea de care s-ar putea sa ne apropiem, este sa intri in panica si sa actionezi ad absurdum. Oricum, mare lucru aceasta criza nu are cum sa ne ia.

Sau, mai bine zis, mare lucru fata de ceea ce le ia occidentalilor, dintre care foarte multi traiesc efectiv pe credite facute pe viata si pe descoperiri de cont, iar altii au ajuns la pensie si traiesc din rente viagere care acum se pot efectiv dizolva. Oricum, vorba lui Alex Fuhrmann, viata ne va arata ce avem de facut si ne vom reveni pana la urma cumva. Nu avem incotro.

Radu Iloiu (Active International): Criza din America nu va afecta Romania

Radu Iloiu, agent de bursa la Active International, nu crede ca noul stadiu al crizei financiare din Statele Unite ne va afecta, chiar daca unele banci europene au o anumita expunere, de ordinul sutelor de milioane de dolari.

Acesti bani ai actorilor bancari europeni sunt blocati in bancile cu probleme din Statele Unite, dar companiile bancare originate in Europa vor rezista, crede Iloiu.

Acesta este optimist in privinta situatiei pietei de capital din Romania, care nu are cum sa mai cada, pentru ca este foarte mica si fondurile de investitii mari deja si-au retras capitalul. Cu alte cuvinte, BVB, de exemplu, sau Bursa din Sibiu nu mai au unde sa mai cada dramatic, pentru ca au cazut deja si efectele economice ale acestei caderi nu au fost dramatice.

Criza din Statele Unite a pornit de la niste proiecte imobiliare, pentru care s-au dar credite cu risc ridicat. Clientii au intrat in imposibilitate de plati si bancile in criza de lichiditati.

Bancile acestea a fost lacome, dorind un volum cat mai mare de lichiditati de la un numar cat mai mare de clienti. Nu se stie inca daca se vor infiinta toate propunerile de nationalizare a acestor credite, de catre Fed, pentru ca aceasta chestiune trebuie discutat in Senatul american.

AIG, mare companie de asigurari, a garantat aceste credite ipotecare, iar acum ar trebui sa le plateasca, dar nu mai are lichiditati pentru aceasta.

TEORIA CRAHULUI: De la Meryl Lynch la AIG via Romania si retur

Exact cand ne relaxaseram si credeam ca criza subprimelor de anul trecut, din Statele Unite, se mai atenueaza, aceasta intra intr-un nou puseu.

Lehmann Brothers si AIG, adica o banca globala de investitii extrem de prestanta si American International Group, numarul 1 in asigurari in lume, rating 3A dat de marile agentii de rating, sunt azi sub administrarea Fed-ului, adica Federal Reserve, sistemul de banci centrale americane.

Taurul naravas Merryl-Lynch (foto), una dintre cele mai importante companii de management financiar si servicii bancare, a fost achizitionata de catre Bank of America.

Morgan Stanley si Goldman Sachs, inca doua mari banci de investitii, devin corporatii bancare, adica banci de depozite. Aceasta inseamna ca sunt atat de innebunite dupa lichiditati, incat ies la bataie dupa clienti persoane fizice si juridice.

Marile burse au cazut dramatic, apoi actiunile au inceput sa aiba cresteri semnificative. Totusi, scaderea acestor piete persista. Creditele cu risc ridicat au fost nationalizate de catre Statele Unite, creandu-se un soi de AVAB.

Cand acum un an analistii americani incepeau sa critice bancile acestea pentru lacomia lor, comunitatea financiara internationala aproape ca nu reactiona nicicum, niciunde. Europa statea linistita si, odata cu ea, Romania. "Las' ca pe noi nu ne ajunge!" - era cuvantul de ordine aflat pe buzele analistilor de la bancile din Capitala Romaniei.

Avem impresia ca ne aflam in plina actiune a unei carti a scriitorului de romane senzationale financiare, Paul Erdman. Intrebarea este: acum putem sa spunem ca criza s-a oprit aici, sau ea va deveni si mai profunda si acesta este doar inceputul recesiunii?

Raspunsul nostru este ca exista posibilitatea ca aceasta criza sa se amplifice. Credem ca Uniunea Europeana isi face iluzii cand isi imagineaza ca se poate decupla de criza americana. Ne bazam pe faptul ca economia europeana este inferioara, ca performante economice si nivel tehnologic, celei americane.

Daca in Statele Unite acum este criza, cand va veni la noi, replica europeana va fi mai puternica decat in America. Cazul romanesc este simptomatic si tara noastra este extrem de vulnerabila. Bancile au inceput din nou sa mareasca dobanzile la credite.

Doua efecte nu vor intarzia sa apara: unul imediat - scaderea drastica a numarului de contracte de credit pe termen mediu si lung incheiate, de tip imobiliar si ipotecar, care va duce la reorientarea acestor banci spre jocul pe schimbul de valute cu BNR, in pondere mai mare decat pana acum; al doilea pentru un moment inca nedeterminat in timp - cresterea drastica a restantelor la creditele existente.

Atunci cand se va atinge o anumita masa critica de clienti la creditele existente care nu vor mai reusi sa-si plateasca ratele si dobanzile, pentru ca pasivele lor se vor fi marit excesiv, bancile vor intra in criza de lichiditati.

Banca Nationala a Romaniei, chiar daca este cel mai potent actor de pe piata bursiera din Romania, nu poate "nationaliza" creditele romanilor care s-au imprumutat la banci, scazand drastic dobanzile, cum a facut Fed-ul.

Atunci, la noi va incepe criza. Adevarata criza.

Avocat Dana Vilaia: "Clientii bancilor trebuie sa fie atenti la costurile ascunse in DAE"

Bancile nu sunt institutii de binefacere, ci mecanisme facute pentru a gasi clienti, pe care sa-i imprumute, pentru ca la returnarea banilor de catre acestia sa castige cat mai mult.

Avocatul Dana Vilaia de la Vilaia & Asociatii sustine ca firmele si persoanele fizice care fac un imprumut la banca trebuie sa fie foarte atente la costurile ascunse ale creditului, care, insumate, sunt numite dobanda anuala efectiva (DAE).

La creditele de consum, bancile sunt obligate de catre Uniunea Europeana sa comunice solicitantilor care este DAE. Pe de alta parte, clientii trebuie sa-si ceara cu fermitate drepturile.

O alta directiva europeana, care nu este insa obligatorie, recomanda bancilor sa comunice DAE si la creditele ipotecare, dar aceasta prevedere inca nu a fost asimilata de catre Romania.

De asemenea, pentru creditele de consum, bancile au obligatia sa-si informeze clientii asupra clauzelor din contract, inainte ca acesta sa fi fost semnat.