CRIZA: FMI - Romania, in recesiune severa

FMI a revizuit prognoza pentru scăderea economiei României în acest an la 8-8,5%, de la estimarea anterioară de 4,1%, "ceea ce reprezintă o recesiune severă", a declarat luni şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, anunta NewsIn.

De asemenea, FMI a modificat în scădere prognoza pentru inflaţia la finalul lui 2009, la 4,3%, în linie cu estimările BNR.

Pentru deficitul de cont curent, prognoza a fost revizuită la 5,5% din PIB, de la estimarea precedentă, de 7,5% din PIB în 2009.

citeste si:
Romania Libera
Evenimentul Zilei

Cotidianul: Recesiune de 4% şi deficit bugetar de 4,7%

Raportul întocmit de FMI asupra economiei, pe baza căruia se va negocia acordul de împrumut, este mult mai sumbru decât orice estimare făcută până acum.

Evaluarea economiei româneşti, făcută de experţii Fondului Monetar Internaţional, cu care autorităţile de la Bucureşti negociază acum obţinerea unui împrumut, arată, pentru acest an, o creştere economice negativă de 4% şi un deficit bugetar de 4,7% din PIB, potrivit unor surse oficiale apropiate discuţiilor cu Fondul.

Evaluările, care vor apărea peste câteva zile în documentul care va fi dat publicităţii de către FMI, sunt mult mai proaste faţă de ultimele prognoze ale autorităţilor române: recent, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, vorbea despre o creştere economică negativă de 1% pentru ca, ulterior, surse guvernamentale să declare pentru agenţia de ştiri NewsIn, că deficitul bugetar va fi de 3,5%, vechiul obiectiv de 2%, trecut de altfel în buget, fiind considerat deja nerealist.

citeste tot aici

CRIZA - INTERVIU Valentin Lazea: Trebuie sa ne ajustam dramatic deficitul

"Romania nu face fata anul acesta din punct de vedere economic daca nu-si ajusteaza dramatic deficitul extern", a declarat economistul sef al BNR, Valentin Lazea.

Acesta a explicat ca tara noastra are doua posibilitati de a-si ajusta deficitul extern .si, pentru a-si asigura finantabilitatea acestui deficit. Astfel, exista doua posibilitati de a se realiza acest lucru: "Fie devalorizam abrupt moneda, fie marim inflatia", arata Lazea.

INTERVIU - CRIZA Liviu Voinea: 2009, an de strans cureaua

La sfarsitul anului acesta, vom fi cu totii mai realisti, vom consuma mai putin, pentru ca nu vom mai avea cu ce, iar salariile si pensiile nu vor mai creste ca pana acum, a declarat analistul economic Liviu Voinea.

Voinea, care este directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicata (GEA), prevede ca in continuare creditarea se va incetini in continuare, in pofida masurilor luate de Banca Nationala, deci vor fi mai putini bani, implicit mai putin consum privat.

CRIZA - Lucian Croitoru: Nu putem folosi deficitul bugetar contra crizei

O strategie de protejare a Romaniei contra importului de criza externa nu a existat, pentru ca a fost greu de anticipat ca lumea va ajunge in aceasta criza, declara Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Daca, in loc de -3% din PIB, deficitul bugetar ar fi fost de 0% sau +1%, acesta s-ar fi dovedit un foarte bun mijloc de a proteja tara. Guvernul ar fi putut utiliza parghia fiscala, marind deficitul si folosind diferenta de fonduri pentru a proteja economia, arata Croitoru.

Oficialul BNR spune ca azi, daca am ajunge la 6% sau 7% din PIB deficit, pentru a finanta protectia interna de criza, ar fi generata o alta consecinta interna: inflatia, ceea ce nu este de dorit.

CRIZA: Vasilescu - Am mers cu rapidul pe linie de personal

Problema Romaniei este ca a "alergat", in domeniul creditarii, cu trenul rapid pe o linie de personal, sustine Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Cu alte cuvinte, am mers pe o linie de dezvoltare improprie, iar acum nu Banca Nationala strange surubul, ci piata.

Problema este ca acela care are un imprumut mai mare la o banca ar trebui sa fie 20-30 de ani in pozitia de bun platnic la credit, pentru ca banca ii asteapta banii ca sa dea credite altora. Altfel, logic, sistemul se poate bloca.

In acest moment, sistemul bancar nu se afla in criza de lichiditate, dar BNR este pregatita sa treaca din pozitia de debitor in pozitia de creditor net pentru sistemul bancar, daca va fi nevoie.

CRIZA: Cronica post-factum la un training BNR

Vineri am fost la Sinaia, la o adunare care mi-a produs frustrari, satisfactii si revelatii deopotriva.

Voi incepe insa prin a spune ca am stiut ca ma duc la un targ al vanzatorilor de mere ionatane si m-am trezit ca particip la ultima zi a unui training pentru cei care scriu despre cultura merelor.

Cu alte cuvinte: intalnirea anuala a BNR cu presa, care are loc la Cumpatu, la Centrul de pregatire BNR, s-a transformat anul acesta intr-o sesiune intensiva de training pentru jurnalistii de finante-banci, cu lectori dintre capii BNR si alti responsabili din sectorul guvernamental si financiar-bancar.

Am impresia ca responsabilii din bransa doresc acum sa ne faca sa intelegem niste lucruri, care ne sunt necesare ca sa pricepem in perioada urmatoare ce se intampla si sa nu scriem aberatii, cand criza se va manifesta in continuare, in forme agravate, anul viitor. Si acum, pe rand.

Frustrari

De obicei, cand ma duc la munte, imi place sa imi umplu plamanii cu aer curat si sa ma odihnesc. Acum, am stat intr-o cladire si am iesit de vreo trei-patru ori sa ma aerisesc la creier: de doua ori pe o terasa de pe care se vedeau Bucegii, ca-ntr-o ilustrata, odata pe una de pe care nu se vedeau decat vile si masini si odata, inaintea plecarii inapoi in Capitala, in fata Centrului de pregatire. Atat. Punct. Mai trebuie sa astept vreo trei saptamani pana sa ajung iar la munte, iar atunci voi respira aer curat, nu conditionat si uscat.

A doua frustrare este data de faptul ca m-am dus la ceva si am ajuns la altceva, dezinformandu-i astfel pe niste oameni cu care lucrez, care pentru un timp n-au mai priceput ce se petrece si ce trebuie sa faca. Transformarea intalnirii anuale a BNR cu presa intr-o scoala de iarna a BNR pentru jurnalistii de specialitate a fost o supriza, pentru mine si nu numai.

A treia frustrare este data de faptul ca in nici un caz nu as fi putut sa particip, cum mi-as fi dorit, la toate cele patru zile de seminarii foarte interesante, pentru ca in nici un caz nu as fi reusit sa acopar cu continut jurnalistic video corespunzator, pentru a putea astfel justifica faptul ca lipsesc din Bucuresti aproape o saptamana.

Satisfactii

Am realizat doua interviuri-eveniment, care vor aparea in perioada urmatoare si pe care le consider printre cele mai reusite. Exista meseriasi cu care imi doresc de peste o luna sa discut si acum am reusit.

Pe de alta parte, m-am intalnit cu colegi din presa, care mi-au aratat ca sunt preocupati si de altceva decat de spaghetizarea cu orice pret a stirilor pe care le produc. Exista tipi dedicati, preocupati, chiar obsedati de ceea ce ni se intampla.

Chiar daca acesti colegi mai si stau pana dimineata, sorbind o licoare sau alta care nu ma pasioneaza cu orice pret, cand fac acest lucru vorbesc tot despre deficite, dobanzi si inflatie, cam cum vorbesc microbistii despre fotbal, dupa ce ies de pe stadion si se duc sa bea o bere. E bine, avem nevoie de jurnalisti de acest fel si uitasem ca ei exista.

Revelatii

Prima revelatie pe care am avut-o este ca exista oameni in BNR, mai competenti decat oricare dintre ministrii de finante pe care i-a avut Romania dupa 1990. Probabil ca astfel se explica faptul ca, atunci cand seful lor a fost in fruntea executivului, unul consilierul premierului, trei dintre ei consilierii ministrului Finantelor si restul au ramas la BNR, treaba a mers foarte bine. Ma refer la Cabinetul Isarescu. Cu doi dintre acesti oficiali ai Bancii Nationale am facut deja interviuri. Cu altii trei voi face de-acum incolo.

Ascultandu-i pe acesti oameni vorbind in fata jurnalistilor (cu slide-show, scriind pe tabla sau intr-o falsa discutie libera), am ajuns la concluzia ca majoritatea celor care isi spun parerea in mass-media audiovizual, cu buna credinta, despre chestiunile de ordin economic, au o parere prea buna despre ei insisi.

Primul lucru pe care trebuie sa-l pricepem, in primul rand noi, jurnalistii, este ca nu stim nimic sau cel mult foarte putin. Astfel, vom putea sa intelegem mai usor ce se va intampla in continuare, pentru ca vom avea o perceptie maximala, nu diminuata de acel toxic "lasa, dom'le, ca stiu eu!".

Al doilea fapt pe care trebuie sa-l intelegem este ca nimeni nu stie ce se va intampla. De-a lungul timpului, am fost rugat de diferiti editori de publicatii sa sun foarte multe voci autorizate si sa le intreb: cat va fi deficitul bugetar la sfarsitul anului? la ce curs va ajunge leul in vara? dar barilul de titei Brent cat va costa la iarna? ce se va intampla? cum? cand?

De cativa ani, ritmic, sunt sunat de mai multi colegi din presa, care au inceput sa ma intrebe si pe mine acelasi lucru. Le-am remarcat dezamagirea, atunci cand le-am spus ca nu stiu si ca nimeni nu stie exact ce va fi. Am incercat sa le explic de ce (cum am procedat si aici), dar explicatiile mele au iesit la fonotecare.

Al treilea fapt, cel mai important, este ca acum pot compara gandirea mea si a celor ca mine cu cea a adevaratilor specialisti in finante-banci-macroeconomie, nu cu a papagalilor care populeaza mediul politic intr-o concentratie mult prea mare. Voi fi de zece ori mai atent ce scriu si ce spun.

CRIZA: Noi, americanii, criza si crizele. Si foarte multa inconstienta guvernamentala

Economiştii Ministerului Finanţelor (vad ca de la o vreme nu se mai vorbeste despre Ministerul Economiei si Finantelor, care de jure mai exista, dar de facto nu a functionat, nu a fiintat niciodata) spun că efectele crizei economice globale se vor resimţi în România în toată forţa lor în al doilea trimestru al anului viitor.

Totuşi, amploarea ei va fi mai mică decât în UE. Adevărata criză economică va lovi România în 6-7 luni, după ce contractele aflate acum în derulare, semnate în vremurile bune, se vor fi încheiat, pentru ca economia noastră reacţionează cu şase-şapte luni de intarziere la ce se întâmplă în UE.

Sunt partial de acord cu ceea ce spune Dorin Mantescu, interlocutorul celor de la Cotidianul, care au dat aceasta informatie. In primul rand, noi trebuie sa privim aceasta criza altfel decat ca pe un bloc compact care loveste odata si dupa aceea se retrage ca un tsunami. Realitatea economica este alta.

Declansatorul subprimelor

Criza subprimelor din Statele Unite a fost numai declansatorul unei serii de evolutii economice, care vor duce finalmente catre edificarea unui alt tip de economie globala, care nu va avea decat legaturi istorice cu actuala economie. Subprimele au fost credite ninja, adica imprumuturi acordate fara nici un fel de garantie, pe loc, ori credite cu garantii foarte slabe, ale caror riscuri erau apoi plimbate prin trepte succesive de securizare si schimb de risc.

Faptul ca balonul subprimelor va plesni era de asteptat. El se baza pe un alt balon, cel al pietei imobiliare, care, ca si in Romania, era supraevaluata. Preturile foarte mari duceau la rate de profit ametitoare. Imobilele acestea erau asigurate, pentru ele se faceau imprumuturi bancare. Poc! dintr-o fraza am mai pomenit despre alte doua piete, cea a asigurarilor si cea a creditelor, care s-au umflat in baloane de supraevaluare, care era de asteptat ca intr-o buna zi sa faca "'boac!".

Efectul dezumflarii sau plesnirii relativ bruste a acestor baloane este ca o multime de oameni care inainte prosperau, consumand, acum traiesc mult mai auster. Zdrang! Inca o piata care s-a dezumflat dramatic de pe la inceputul anului 2007, cea a bunurilor de larg consum, dinspre cele scumpe, de folosinta indelungata si medie (masini, aragaze, frigidere, televizoare), spre cele de folosinta curenta (pasta de dinti, betisoare pentru urechi si multa, multa mancare).

In plus, economia serviciilor a inceput sa sufere si ea, adica "ne tundem unii pe altii" mult mai putin. Pachetele triple play de pe cablu se restrang, acolo unde poate fi renegociat contractul, laptele nu mai vine cu regularitate la usa in fiecare dimineata, iar rufele sunt spalate mai curand acasa, decat la spalatorie.

Conglomerat ganglionar de baloane

Cand vorbesc la persoana intai plural nu ma refer insa la Romania, ci la lumea de tip capitalist in general. Imaginati-va ca deasupra geografiei teritoriale fizice a statelor capitaliste ar pluti un conglomerat ganglionar de baloane si balonase de diferite marimi, care se intrepatrund haotic, se umfla pe rand, se intercoreleaza sau se decoreleaza intre ele.

In unele state se formeaza super-baloane, la care contribuie mai multe piete, ca in cazul Statelor Unite ale Americii. Acolo caderea este mai dramatica. In inima sistemului capitalist. Pe acest considerent, constatam acum ca practic aceasta inima nu mai bate. Centrul de putere financiara numarul 1 al sistemului capitalist de tip occidental, Coasta de Est a SUA, nu mai functioneaza, a cazut in sine.

Marile economii emergente cresc

Acum, voi trece repede peste faptul ca marile economii emergente, cum sunt cele ale Chinei, Indiei si tarilor exportatoare de petrol, par a-si continua cresterea si in prezent. Voi spune doar ca, in opinia mea, in China se formeaza acum un alt super-balon, care va plesni in viitor, dar dupa ce deja economia de tip occidental isi va reincepe cresterea.

Deocamdata, in primul rand in China, dar si in India, ar fi conditii pentru investitii in pozitii long, in timp ce Occidentul este acum potrivit pentru pozitii short si o atitudine extrem de fasneata, daca vrei sa ai profit.

Guvernul paralel din str. Doamnei

Romania insa poate fi privita prin comparatie cu America si putem concluziona cateva lucruri interesante. In primul rand, datorita guvernului paralel (mult mai responsabil) din str. Doamnei, de la BNR, condus de dl. Isarescu, bancile nu si-au prea facut de cap, cel putin comparativ cu chindia pe care au trantit-o de vreo opt ani in SUA.

Nu au dat credite blind, ca la poker si principalele probleme par in primul rand creditele in valute, care pun probleme de plata daca leul se devalorizeaza, precum si portofoliul existent de carduri de credit, despre care nu stim exact la cat se ridica si ce surprize ne poate aduce in viitor.

De aici poate incepe necazul, daca se transfera criza in sectorul imobiliar si auto, pentru cei care au credite de acest tip. Oricat de hulit voi fi, afirm ca, fata de tragediile ce se petrec in State, la noi o astfel de criza va avea efect incomparabil diminuat. Vreau sa spun ca la noi balonul s-a umflat mult mai putin decat la americani.

Ar fi interesant sa putem compara volumul creditelor la PIB la ei si la noi. Sunt convins ca la ei e mult mai aproape de cer decat la noi.

Doua crize

Sa revin la ceea ce a spus Mantescu. Eu cred ca problemele mari sunt altele. In primul rand, in acest moment firmele medii se confrunta cu o intarziere a platilor curente la contractele cu partenerii autohtoni. In general, marile companii nu au restante de plata. Eu sesizez ca pot sa apara astfel blocaje, incapacitati de plata si lipsa lichiditatilor.

Asa cum am mai spus, o a doua problema este ca, pe tacute, marile companii isi retrag participatia majoritara in propriile lor subsidiare din Romania, devenind minoritare, cu pachete de control. Este un semn al crizei de la cartierele generale din statele occidentale, unde sunt originate aceste firme.

Am cel putin un exemplu de divizie a unei mari companii care si-a inchis portile in Romania, dar nu-i voi da numele. Motivul este acelasi: repatrierea investitiilor, pentru conservarea nucleului de putere, intr-un moment de criza.

A treia problema este ca ne-am bazat in buna masura, in acesti ani de crestere nesanatoasa, pe banii importati de catre romanii care muncesc in strainatate. Parerile sunt impartite asupra impactului crizei asupra fratilor nostri din diaspora: se vor intoarce in tara, in cautarea unui loc de munca aici? Daca va fi un exod de repatrieri, va fi tragic. Rata somajului va sari pe pereti.

A patra problema pe care o vad eu este criza noastra interna, care se poate declansa exact anul viitor, exact din primavara, din cauza faptului ca pot sa apara probleme la plata pensiilor marite de Cabinetul Tariceanu, in inconstienta sa, dar si eventual incapacitatea de plati la salariile marite in urma a ceea ce se intampla acum.

Incapacitate de plati sau marirea deficitului bugetar. Si marirea sa nu pentru dezvoltare, cum fac cabinetele responsabile, ci pentru pomenile electorale despre care scriu de prin vara anului 2007, de-am facut bataturi prin buricele degetelor, ca sa nu mai spun ca am vorbit despre aceste pomeni pe vreo patru posturi de televiziune si doua sau trei de radio...

Cel mai negru scenariu ar fi ca unele dintre aceste crize sa se concerteze. Cel mai bine ar fi, decat sa facem prostii, mai bine sa nu facem nimic si sa asteptam. Daca am si face niscaiva austeritate bugetara si am profita de criza ca sa renuntam strategic la ceea ce nu mai vrem sa facem de-acum incolo, mizand pe ceea ce consideram noi ca sunt punctele noastre forte, s-ar putea ca peste un an sau doi sa descoperim ca am iesit din aceasta criza mai bine decat ne-am imaginat ca o vom face.

Gabriel Biris: Guvernul impoziteaza preponderent munca, nu capitalul

Avocatul Gabriel Biris, fost corealizator al programului financiar al Aliantei D.A., spune ca pastrarea unui nivel ridicat al deficitului bugetar, cu folosirea disponibilului de bani pentru acte de coruptie si pomeni electorale, ipotecheaza viitorul tarii.

Biris critica actualul sistem de taxe si impozite, aratand ca Romania nu are impozit unic de 16%, ci un sistem care se bazeaza in continuare pe impozitarea excesiva a muncii si pe o sarcina mult mai redusa, pana la zero pe alocuri, a impozitarii capitalului.

Rep.: In principiu, cum se poate micsora deficitul bugetar?

Gabriel Biris: Deficitul bugetar inseamna diferenta negativa dintre venituri si cheltuieli.
Cheltuielile sunt mai mari decat veniturile.
Nu sunt decat doua modalitati de a-l reduce: micsorezi cheltuielile sau maresti veniturile.
Nu inteleg de ce Ministerul Finantelor si Economiei (MEF) ne spune ca exista excedent si Uniunea Europeana, din contra, ca exista deficit.
Citeste interviul complet pe Event365

Ce ne asteapta anul acesta?

In aceasta vara, moneda nationala se va aprecia pana la 3,40 lei/euro, apoi deprecierea de toamna-iarna va fi pana la peste 3,60 lei/euro, a anuntat Comisia Nationala de Prognoza (CNP).
Anul acesta vom avea un curs mediu valutar de 3,55 lei/euro, fata de 3,3373 lei/euro in anul 2007, iar cresterea economica va fi mai mare decat anul trecut, pentru ca nu va mai fi seceta, sustine CNP.
Salariile vor continua sa creasca, chiar daca aceasta crestere va fi mai scazuta decat in anii trecuti.
Analistii economici comenteaza previziunile facute de CNP.
Citeste articolul complet pe Event365.ro