POLITICA Băsescu: Nu am respins varianta ca Johannis să devină premier

Preşedintele Traian Băsescu a declarat în această seară că nu a respins varianta ca Klaus Johannis să fie numit premier al României. totodată, preşedintele a subliniat că partidele abordează stângaci propunerea noului premier.

"Nu am respins posibilitatea ca domnul Johannis să devină prim-ministru, în condiţiile în care opţiunile mele se îndreaptă totuşi către alte soluţii, dar nu am respins o astfel de propunere numai pentru că vine de la PSD, sau PNL sau UDMR", a spus preşedintele.

Băsescu a menţionat că relaţia sa cu Klaus Johannis este una "corectă". "Eu i-am propus domnului Johannis la un moment dat să participela guvernare în calitate de ministru al Educaţiei, dânsul fiind profesor". a spus Băsescu.

"Având în vedere situaţia economică pe care s-a suprapus şi criza politică, optiunea mea rămâne aceea că prioritatea majoră rămâne tratamentul pentru criza economică. Criza politică a fost adăugată de partide care nu au avut responsabilitatea a ceea ce fac", a mai spus preşedintele.

Traian Băsescu a mai spus că viitorul premier trebuie să fie un bun economist, un om cu experienţă în relaţiile cu instituţiile bancare.

"Opţiunea mea pentru funcţia de prim-ministru este un om care să aibă expertiză economică, un om cu experienţă în relaţia cu băncile dar şi cu institutiile internaţionale bancare şi financiare. Avem nevoie de un prim-ministru care sa aibă capacitatea de a coorodona toate ministerele de care depinde realizarea obligaţiilor noastre în relaţiile cu FMI şi cu UE", a declarat Băsescu.

PD-L a renunţat la propunerea ca Boc să fie premier, a precizat preşedintele Băsescu, care a mai spus că a rugat partidele să continue până joi consultările, el precizând că nu se va abate de la Constituţie în desemnarea premierului.

CRIZA: FMI - Romania, in recesiune severa

FMI a revizuit prognoza pentru scăderea economiei României în acest an la 8-8,5%, de la estimarea anterioară de 4,1%, "ceea ce reprezintă o recesiune severă", a declarat luni şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, anunta NewsIn.

De asemenea, FMI a modificat în scădere prognoza pentru inflaţia la finalul lui 2009, la 4,3%, în linie cu estimările BNR.

Pentru deficitul de cont curent, prognoza a fost revizuită la 5,5% din PIB, de la estimarea precedentă, de 7,5% din PIB în 2009.

citeste si:
Romania Libera
Evenimentul Zilei

STAREA PRESEI - LITIGIUL MEU CU ACTIVE SOFT: Anexa la contract privind fidelitatea (II) Obligatia de confidentialitate

CITESTE AICI CRONOLOGIA LITIGIULUI

Voi trece peste prima forma, cea mai aberanta a acestui document si voi scrie aici numai despre ultima, cea de-a treia, pe care au semnat-o destui. Ea este in plina exercitare a functiunilor sale si poate produce efecte, de-acum incolo, poate si peste zece ani.

Cei care au semnat-o si-au stabilit poate cursul vietii, de-acum incolo, pentru multa vreme. Ca si limitarile. Nu stiu exact insa daca toti cei care lucreaza in continuare la Active Soft au semnat-o sau nu.

La punctul 4 din document se spune ca “angajatul se obliga ca timp de 2 ani (pentru functiile de executie) si 5 ani (pentru functiile de conducere), dupa incetarea contractului de munca, a. Sa pastreze confidentialitatea deplina in privinta Informatiei Confidentiale si Proprietare a Angajatorului (ICP – n.n.), indiferent daca aceasta este desemnata in mod expres ca fiind de natura confidentiala sau nu, precum si sa ia toate masurile necesare impuse de cerintele postului pe care il ocupa pentru a asigura ca aceasta este protejata in mod adecvat si nu se afla la indemana persoanelor neautorizate”.

ICP se refera la o multime de lucruri, care pot fi citite in documentul aflat in foto, dar se refera si la “informatia inventata, conceputa, dezvoltata, creata, produsa sau pusa in practica de Angajat”.

Apeland la nivelul meu de cunostinte juridice, o sa incerc sa traduc limbajul si sa-l transpun in realitatea mea (care nu e si a lor). Sa incercam deci: acum trei ani, am facut un interviu cu Bogdan Naumovici. Azi, nu-stiu-cat decembrie 2011, nu mai sunt angajat Active Soft.

Sa presupunem prin absurd ca la un moment dat, in timpul interviului, Bogdan m-a rugat sa ne oprim putin, a tras o portie de plans sanatoasa si mi-a marturisit ca are o sticla in burta. Apoi a spart lavaliera de masa (care era foarte pretioasa, pentru ca aveam camera cu doua iesiri, pentru doua lavaliere). Sa mai fabulam, inventand ca ulterior am continuat interviul cu Bogdan folosind un singur microfon multidirectional.

Daca eu, la trei ani de la moment, nemaifiind angajat Active Soft, beau o bere cu prietenii din presa si le povestesc asta, am incalcat actul aditional. Sa continuu cu un alt exemplu, de data aceasta deloc tratament fabulatoriu.

Este interzis pentru mine sa le spun noilor mei colegi de la, sa zicem, “Romania Libera”, peste un an, ca Valentin Lazea, economist-sef al BNR, mi-a vorbit despre un eventual imprumut FMI, cu luni de zile inainte ca el sa se concretizeze.

Informatia este vizibila pe blogul meu si a fost publica si pe Ziare.com. Aceasta nu conteaza, pentru ca este ceea ce juristii Active Soft numesc, in limbajul folosit si inteles numai de ei, ICP (Informatie Confidentiala si Proprietara).

(maine: Anexa la contract privind fidelitatea (III) Obligatia de a nu recruta personal)

Cotidianul: Recesiune de 4% şi deficit bugetar de 4,7%

Raportul întocmit de FMI asupra economiei, pe baza căruia se va negocia acordul de împrumut, este mult mai sumbru decât orice estimare făcută până acum.

Evaluarea economiei româneşti, făcută de experţii Fondului Monetar Internaţional, cu care autorităţile de la Bucureşti negociază acum obţinerea unui împrumut, arată, pentru acest an, o creştere economice negativă de 4% şi un deficit bugetar de 4,7% din PIB, potrivit unor surse oficiale apropiate discuţiilor cu Fondul.

Evaluările, care vor apărea peste câteva zile în documentul care va fi dat publicităţii de către FMI, sunt mult mai proaste faţă de ultimele prognoze ale autorităţilor române: recent, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, vorbea despre o creştere economică negativă de 1% pentru ca, ulterior, surse guvernamentale să declare pentru agenţia de ştiri NewsIn, că deficitul bugetar va fi de 3,5%, vechiul obiectiv de 2%, trecut de altfel în buget, fiind considerat deja nerealist.

citeste tot aici

Ne vom imprumuta de la FMI. Vom iesi din chingile FMI?

Am ridicat aceasta problema de luni de zile. Tin minte ca acum cateva luni, pe la finele lunii noiembrie, l-am intrebat pe Adrian Vasilescu nu daca facem sau nu facem un imprumut de urgenta de la Fond, ci cat poate fi acesta si ce clauze, pe ce perioada de timp si la ce dobanda.

Evident, Vasilescu nu mi-a spus aceste lucruri. Mi-a spus ca deocamdata astfel de informatii nu pot fi furnizate, dar nu mi-a infirmat (fara sa-mi confirme) ca ne pregatim sa facem un imprumut.

Barbateste privind lucrurile: nu avem incotro si trebuie sa ne multumim cu faptul ca probabil ca o parte dintre banii de care avem nevoie vor veni pe filiera europeana.

Ceea ce trebuie sa intelegem cu maxima claritate este gravitatea a ceea ce se petrece acum la nivel global. Avem de-a face cu o criza de sistem. Un sistem care a demonstrat si in trecut ca ajunge ritmic la crahuri.

Inainte vreme, aceste crahuri erau mai mult sau mai putin locale, pentru ca lumea nu era globalizata. Acum, crahul este global, pentru ca pietele actioneaza global si pulsiunile economice, fie ele negative ori pozitive, se propaga pe tot mapamondul.

Avem deci de-a face cu o criza sistemica. Daca sistemul este de vina, atunci trebuie vazut unde anume si apoi trebuie actionat. Am spus inca din toamna anului trecut ca acest lucru nu se intampla.

Nu se intampla pentru ca sistemul este in continuare condus de oameni care cred orbeste in faptul ca piata se autoechilibreaza si ca lucrurile se pot indrepta prin simpla irigare cu bani de stat si prin nationalizarea sectorului privat. Lucru care se petrece acum.

Nu aceasta este solutia, pentru ca se umbla la motor (care din cand in cand explodeaza si distruge masina), in loc sa se umble la principiile de functionare teoretica a motorului, pentru a se descoperi un ciclu de producere a energiei fara efecte destructive.

In aceste conditii, sunt mari sansele ca sistemul actual sa continue sa se prabuseasca. Spre ce ne indreptam in atari conditii? Primele afectate sunt democratiile, care se vor prabusi. Majoritatea statelor democratice este macinata de coruptie si conflicte pe verticala si orizontala natiunilor.

Acestea se vor amplifica. Vor castiga teren mai repede decat ne imaginam politicienii populisti. Pot continua cu astfel de scenarii pesimiste, mergand pana la consecintele finale. Nu vreau sa o fac. Sunt destul de pesimist. Am motive pentru a fi optimist?

Nu, cat timp suntem condusi de incompetenti, mafioti, mediocritati si nebuni. Daca am rasturnat ierarhia sociala, lasandu-i pe urmasii celor care acum 30-40 de ani erau pegra societatii sa ne conduca, ne ducem unde ne este locul: in pegra.

POLITICA - CRIZA Băsescu: România are nevoie de o centură de siguranţă care înseamnă un împrumut extern (Realitatea TV)

Da, Romania are nevoie de o astfel de centura de siguranta, exact cum a spus in plenul Parlamentului Traian Basescu. Despre posibilitatea ca Romania sa imprumute bani de la FMI am vorbit de acum sase luni. Problema este insa ce fel de centura este un acord cu FMI pentru un imprumut de urgenta: o centura de siguranta sau de sufocantza?

Ma refer, de exemplu, la ceea ce a patit Argentina, care nici acum nu si-a revenit de pe urma unui astfel de imprumut, cu conditii foarte dure puse de catre International Monetary Fund.

Pentru ca, pana la inceperea acestei crize, cel putin, IMF si-a facut un obicei din a cere imprumutatului bolnav, pentru a primi mancarea financiara salvatoare, sa-si extirpe gura.

Cu alte cuvinte, ar trebui sa fim atenti daca nu cumva acest imprumut o sa ne transforme in tara rau-platnica, deci dependenta de miscarile coregrafice pe care ni le va impune Fondul.

Probabil ca, la finalul acestei crize, FMI, despre care nu cred deloc, in pofida cenusii pe care si-a pus-o de curand in cap, ca a devenit inger nevinovat, va reusi sa-si formeze un portofoliu de state dependente de datoriile cumulate din astfel de imprumuturi de criza.

Sper sa nu fim printre aceste state.

Stolojan: In maximum zece zile, Romania va solicita un imprumut de la FMI (Ziua)

Theodor Stolojan, vicepresedintele PD-L, a declarat, pentru Business Standard, ca autoritatile de la Bucuresti vor inainta Fondului Monetar International o cerere oficiala pentru acordarea unui imprumut de cel putin 5 miliarde de euro "in functie de cat din valoarea datoriei private pe termen scurt vor estima autoritatile ca se va rostogoli in acest an".

''Nu vorbim despre saptamani, vorbim despre cateva zile. Statul va trimite, in maximum zece zile, o cerere oficiala catre Comisia Europeana pentru un imprumut. Nu putem astepta prea mult, pentru ca resursele sunt limitate'', a precizat fostul angajat al Bancii Mondiale.

citeste articolul

CRIZA: Cristian Sima: Cresterea de la BVB este timida

Cresterea de la Bursa de Valori Bucuresti este timida, fata de cea de pe marile burse internationale, care este foarte mare, spune Cristian Sima, directorul general de la compania WBS.

Caderea burselor va duce la o criza majora in economia reala in perioada urmatoare, asa cum s-a intamplat si in alte dati, a declarat acesta. Dar intrebarea cea mai importanta este daca dupa aceasta criza va reusi sa supravietuiasca sistemul bancar.

Dar pentru aceasta factorii de decizie la nivel inalt ar trebui sa se aseze la masa negocierilor si sa rediscute tratatele internationale care au dus la semnarea documentelor de la Bretton-Woods, care au dus la constituirea Bancii Mondiale si Fondului Monetar International.

Emil Hurezeanu, Realitatea TV: Patru cotidiane anunta ca Romania negociaza cu FMI un imprumut de criza

Cotidianul elvetian Neue Zurcher Zeitung (NZZ) anunta, intr-o depesa de la Londra, de duminica, 26 octombrie, ca "[...]Bulgaria, Lituania, România şi Serbia sunt in discutii cu FMI" pentru un imprumut. Luni seara, la emisiunea "Fetele Cotidianului", purtatorul de cuvant al Bancii Nationale, Mugur Stet, a infirmat cele scrise de NZZ.

Stet a afirmat telefonic ca "situaţia din România este stabilă şi nu este nevoie de sprijin din partea Fondului Monetar Internaţional, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria".

Cotidianul elveţian susţine că România, la fel ca toate ţările cu economii de tranziţie, este grav afectată de criza financiară mondială. Pieţele acestor ţări sunt vulnerabile, pentru că investitorii străini îşi retrag banii de pe piaţă, iar administratorii de fonduri mutuale sunt nevoiţi să vândă.

Şi publicaţia germană Die Welt comentează că, după împrumuturile cerute rând pe rând de Islanda, Ungaria, Ucraina, Pakistan la poarta FMI, următoarea pe lista pare să fie România. Nici Grecia sau Spania par să nu scape fără o mână de ajutor din partea instituţiei internaţionale. Toate aceste speculaţii au fost contrazise de oficialii BNR.

Foarte interesanta este afirmatia facuta in ultimele minute ale emisiunii de catre jurnalistul Emil Hurezeanu, care a spus astfel: "Administratia Prezidentiala va trebui sa se lupte, din aceasta seara, si cu Frankfurter Algemeine Zeitung, si cu Financial Times, si cu Die Presse, si cu Die Welt, pe langa NZZ. Toate aceste ziare anunta ca Romania se afla pe lista de asteptare a FMI pentru un imprumut de criza".

CRIZA Dominique Strauss-Kahn: Etapa cea mai grava a crizei s-ar putea sa se fi incheiat

Etapa cea mai gravă a crizei financiare ar putea să se fi încheiat, este de părere şeful Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn.

El spune că FMI a învăţat din această criză că este nevoie de propuneri pentru reformarea sistemului financiar internaţional.

Asa este, francezul s-a prins in sfarsit de smecheria asta, insa din pacate FMI este una dintre principalele institutii care sunt foarte vinovate pentru situatia actuala.

In ultimii 30-40 de ani, Fondul Monetar International a militat constant pentru eliminarea barierelor care existau in afacerile internationale, fara a sugera macar in loc nici un fel de reglementari. Motivul pentru care FMI a avut aceasta politica a fost ca era si este dominat de cercuri financiare care au imbratisat doua postulate.

Primul afirma ca orice evolutie economica presupune formarea unei buble, care se umfla, apoi se dezumfla in mod ciclic. Al doilea enunt postuleaza ca piata se autoregleaza, fara a fi nevoie de interventiile reglementatoare ale organelor de reglementare ale statelor sau ale eventualelor organisme de reglementare internationale.

Ambele postulate ce stau la baza doctrinei economice gresite, care ne-a adus in actuala situatie, sunt niste erori de gandire economica. Bula formata in ultimii opt-zece ani putea fi controlata ca dimensiuni printr-un efort global, daca am fi fost constienti de pericolul care ne paste. Acesta consta in faptul ca evolutia din criza in criza nu este ciclica.

O cadere de acest tip poate devasta mapamondul. Ne rugam ca acum sa nu se intample chiar acest lucru, dar situatia este grava. Royal Bank of Scotland inghitea anul trecut ABN Amro si nimeni nu intelegea de ce. Privind retrospectiv, baietii destepti au fost olandezii, care au vandut foarte scump.

Acum, actiunile RBS au ajuns atat de jos, ca Guvernul Marii Britanii a fost obligat sa o nationalizeze ca sa nu dea faliment. Fundamentalismul de piata continut in al doilea postulat se dovedeste astfel o greseala: piata nu face totul si nu se autoregleaza. Iar din acest moment produce efecte care pot deveni devastatoare.

Acum, problema este ca ne indoim ca diriguitorii nostri, care s-au intalnit zilele acestea si se vor mai intalni ca sa puna la punct tot felul de lucruri, inteleg foarte clar aceste lucruri. Si, chiar daca le inteleg, in spatele lor se afla o finanta mai avida ca niciodata dupa noi profituri. Mai ales acum.

Sa presupunem ca vom scapa cu atat, ceea ce eu ma indoiesc. Daca va reincepe cursa inarmarilor financiare nemarginite, combinata cu globalizarea nereglementata, ne paste pericolul ca data viitoare sa devenim, din actori de diferite genuri pe piete multiple aparent prospere, vanzatori de covrigi, inghetata si acadele la coltul strazii.

Aceasta intr-o lume dominata de haos, in care la putere vor veni partide populiste, care vor scoate la iveala tot felul de marote si aberatii, pentru a explica lucrurile intr-o maniera la fel de gresita ca fundamentalismul de piata de azi.

Solutia ar fi sa incercam sa restructuram complet sistemul financiar global, astfel incat el sa functioneze reglementat, cu previzionarea in timp real a efectelor maligne ce se pot produce in urma unei anumite tranzactii si oprirea acelor tranzactii ce au efecte perverse.

Daca acest lucru este posibil. Eu cred ca da. Atata timp cat am fost capabili sa cream ordinatoare care sa faca tranzactii de miliarde de dolari peste mapamond in cateva secunde, ar trebui sa putem sa cream si acesti jandarmi reglatori ai sistemului.

Daca nu, ne putem pregati de pe acum pentru vremuri foarte-foarte tulburi. Mai ales ca am uitat de: criza hidrocarburilor, care vor deveni tot mai rare; criza alimentelor, care vor continua sa se scumpeasca, pe fondul desertificarii zonelor de clima temperata, care erau pana acum granarele lumii de tip occidental; criza hiperdemografiei sino-indiene, care va deveni o problema tot mai mare, cu implicatii la care nici nu ne gandim azi...