STAREA PRESEI: Libertatea de exprimare in pericol (MediaSind)

*Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind,
*Patronatul Presei din România ROMEDIA,
*Asociaţia Patronală a Editorilor Locali – APEL,
*Asociaţia Jurnaliştilor din România,
*cotidianele Bursa şi Ziua,
*Federaţia Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune,
*Federaţia Sindicatelor Jurnaliştilor şi Tipografilor din România,
*Sindicatul Lucrătorilor din Edituri şi Tipografii,
*Societatea Ziariştilor din România,
*Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti,
*Asociaţia Profesională Mass-Media, Edituri şi Tipografii
solicită reprezentanţilor Guvernului României să înceapă de urgenţă discuţiile cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale, patronale şi profesionale din ramura mass-media, pentru a identifica măsurile ce trebuie aplicate în industria de media, în această perioadă de criză.

Organizaţiile semnatare solicită acest lucru deoarece:
· criza economică a obturat accesul publicului la informaţie;
· vânzările în presa scrisă s-au redus cu 30% faţă de media anului trecut;
· peste 1000 de angajaţi şi-ai pierdut locurile de muncă ;
· disponibilul pentru bugetele de reclamă s-a înjumătăţit;
· discuţiile dintre Comitetul Anticriză pentru Mass-Media şi Ministerul Finanţelor Publice, iniţiate în primăvara acestui an, nu au avut nici un rezultat.

Presa a reacţionat deja la situaţia de criză: câteva zeci de publicaţii au dispărut; cotidianele centrale şi-au diminuat paginile la 50%; personalul angajat în mass–media a scăzut îngrijorător; tichetele de masă au fost eliminate; salariile au fost reduse drastic (în unele instituţii de presă, salariile au scăzut cu 50%).

În pofida restructurării, căderea industriei media continuă. Combinată cu diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi cu amplificarea şomajului, degradarea industriei media conduce la restricţionarea accesului publicului la informaţie. Iar accesul neîngrădit la informaţie este trăsătura definitorie a oricărui regim democratic.

Pentru restaurarea democraţiei prin sprijinirea industriei mass-media este nevoie de o decizie politică. Sprijinul necesar constă în simplificarea procedurii aplicării fiscalităţii, în acordarea de facilităţi pentru exercitarea profesiei de ziarist (care se aplică în mod uzual la nivelul Uniunii Europene), în ajutorul de care au nevoie distribuitorii de presă.

În absenţa acestor măsuri, presa nu va dispărea, însă vor rezista numai marile trusturi de presă finanţate de grupurile industriale ori politice pe lângă care funcţionează. Din nefericire, cea eliminată va fi presa independentă si, odată cu această eliminare, accesul publicului la informaţie obiectivă va dispărea.

În consecinţă, criza economică va fi succedată de criza democraţiei.

Având în vedere această situaţie gravă, considerăm vitală începerea discuţiilor între reprezentanţii industriei de media şi cei ai Guvernului României.

Organizaţii semnatare:
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, Preşedinte: Cristi Godinac
Federaţia Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune, Preşedinte: Adrian Valentin Moise
Sindicatul Lucrătorilor din Edituri şi Tipografii, Preşedinte: Dumitru Mangu
Federaţia Sindicatelor Jurnaliştilor şi Tipografilor din Romania, Vicepreşedinte: Adrian Scorţaru
Societatea Ziariştilor din România, Preşedinte: Cornelius Popa
Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti, Vicepreşedinte: Maria Schifirneţ
Patronatul Presei din România ROMEDIA, Preşedinte: Teodor Vasiliu
Asociaţia Jurnaliştilor din România, Preşedinte: Cezar Ion
Bursa, Director general: Florian Goldstein
Asociaţia Patronală a Editorilor Locali - APEL, Preşedinte: Marius Stoianovici
Cotidianul Ziua, Director General: Mihai Pâlşu
Asociaţia Profesională Mass-Media, Edituri şi Tipografii, Preşedinte: Mariana Mărgăritescu

citeste comunicatul aici

CRIZA: Cristian Sima: Cresterea de la BVB este timida

Cresterea de la Bursa de Valori Bucuresti este timida, fata de cea de pe marile burse internationale, care este foarte mare, spune Cristian Sima, directorul general de la compania WBS.

Caderea burselor va duce la o criza majora in economia reala in perioada urmatoare, asa cum s-a intamplat si in alte dati, a declarat acesta. Dar intrebarea cea mai importanta este daca dupa aceasta criza va reusi sa supravietuiasca sistemul bancar.

Dar pentru aceasta factorii de decizie la nivel inalt ar trebui sa se aseze la masa negocierilor si sa rediscute tratatele internationale care au dus la semnarea documentelor de la Bretton-Woods, care au dus la constituirea Bancii Mondiale si Fondului Monetar International.

CRIZA Radu Iloiu: Este greu de spus daca s-a oprit caderea

Asistam la niste preturi pe care nu le-am mai vazut de mult timp pe bursa romana, iar nimeni nu poate sa spuna cu exactitate in acest moment daca s-a terminat contractarea Bursei de la Bucuresti sau nu, declara Radu Iloiu de la Active International.

Iloiu a explicat ca in acest moment fiecare procedeaza pe piata "dupa sentiment" si investeste ricand sau, din contra, nu o face, dupa cum crede el ca este mai bine, lasand la o parte calculele pe care si le face in mod normal un agent de bursa.

In general, piata se afla, in ultimele saptamani, sub influenta acestui sentiment mai ales negativ, in perioade ca acestea. Bursa din Romania se afla, in prezent, sub influenta extraordinara a ceea ce se petrece pe marile burse internationale.

Radu Iloiu (Active International): Criza din America nu va afecta Romania

Radu Iloiu, agent de bursa la Active International, nu crede ca noul stadiu al crizei financiare din Statele Unite ne va afecta, chiar daca unele banci europene au o anumita expunere, de ordinul sutelor de milioane de dolari.

Acesti bani ai actorilor bancari europeni sunt blocati in bancile cu probleme din Statele Unite, dar companiile bancare originate in Europa vor rezista, crede Iloiu.

Acesta este optimist in privinta situatiei pietei de capital din Romania, care nu are cum sa mai cada, pentru ca este foarte mica si fondurile de investitii mari deja si-au retras capitalul. Cu alte cuvinte, BVB, de exemplu, sau Bursa din Sibiu nu mai au unde sa mai cada dramatic, pentru ca au cazut deja si efectele economice ale acestei caderi nu au fost dramatice.

Criza din Statele Unite a pornit de la niste proiecte imobiliare, pentru care s-au dar credite cu risc ridicat. Clientii au intrat in imposibilitate de plati si bancile in criza de lichiditati.

Bancile acestea a fost lacome, dorind un volum cat mai mare de lichiditati de la un numar cat mai mare de clienti. Nu se stie inca daca se vor infiinta toate propunerile de nationalizare a acestor credite, de catre Fed, pentru ca aceasta chestiune trebuie discutat in Senatul american.

AIG, mare companie de asigurari, a garantat aceste credite ipotecare, iar acum ar trebui sa le plateasca, dar nu mai are lichiditati pentru aceasta.

TEORIA CRAHULUI: De la Meryl Lynch la AIG via Romania si retur

Exact cand ne relaxaseram si credeam ca criza subprimelor de anul trecut, din Statele Unite, se mai atenueaza, aceasta intra intr-un nou puseu.

Lehmann Brothers si AIG, adica o banca globala de investitii extrem de prestanta si American International Group, numarul 1 in asigurari in lume, rating 3A dat de marile agentii de rating, sunt azi sub administrarea Fed-ului, adica Federal Reserve, sistemul de banci centrale americane.

Taurul naravas Merryl-Lynch (foto), una dintre cele mai importante companii de management financiar si servicii bancare, a fost achizitionata de catre Bank of America.

Morgan Stanley si Goldman Sachs, inca doua mari banci de investitii, devin corporatii bancare, adica banci de depozite. Aceasta inseamna ca sunt atat de innebunite dupa lichiditati, incat ies la bataie dupa clienti persoane fizice si juridice.

Marile burse au cazut dramatic, apoi actiunile au inceput sa aiba cresteri semnificative. Totusi, scaderea acestor piete persista. Creditele cu risc ridicat au fost nationalizate de catre Statele Unite, creandu-se un soi de AVAB.

Cand acum un an analistii americani incepeau sa critice bancile acestea pentru lacomia lor, comunitatea financiara internationala aproape ca nu reactiona nicicum, niciunde. Europa statea linistita si, odata cu ea, Romania. "Las' ca pe noi nu ne ajunge!" - era cuvantul de ordine aflat pe buzele analistilor de la bancile din Capitala Romaniei.

Avem impresia ca ne aflam in plina actiune a unei carti a scriitorului de romane senzationale financiare, Paul Erdman. Intrebarea este: acum putem sa spunem ca criza s-a oprit aici, sau ea va deveni si mai profunda si acesta este doar inceputul recesiunii?

Raspunsul nostru este ca exista posibilitatea ca aceasta criza sa se amplifice. Credem ca Uniunea Europeana isi face iluzii cand isi imagineaza ca se poate decupla de criza americana. Ne bazam pe faptul ca economia europeana este inferioara, ca performante economice si nivel tehnologic, celei americane.

Daca in Statele Unite acum este criza, cand va veni la noi, replica europeana va fi mai puternica decat in America. Cazul romanesc este simptomatic si tara noastra este extrem de vulnerabila. Bancile au inceput din nou sa mareasca dobanzile la credite.

Doua efecte nu vor intarzia sa apara: unul imediat - scaderea drastica a numarului de contracte de credit pe termen mediu si lung incheiate, de tip imobiliar si ipotecar, care va duce la reorientarea acestor banci spre jocul pe schimbul de valute cu BNR, in pondere mai mare decat pana acum; al doilea pentru un moment inca nedeterminat in timp - cresterea drastica a restantelor la creditele existente.

Atunci cand se va atinge o anumita masa critica de clienti la creditele existente care nu vor mai reusi sa-si plateasca ratele si dobanzile, pentru ca pasivele lor se vor fi marit excesiv, bancile vor intra in criza de lichiditati.

Banca Nationala a Romaniei, chiar daca este cel mai potent actor de pe piata bursiera din Romania, nu poate "nationaliza" creditele romanilor care s-au imprumutat la banci, scazand drastic dobanzile, cum a facut Fed-ul.

Atunci, la noi va incepe criza. Adevarata criza.