Bancile din Romania, inainte de al doilea val al crizei

O simpla trecere in revista a ultimelor stiri bancare poate edifica pe oricine asupra situatiei in care se afla, in acest moment, sistemul bancar romanesc, in concordanta cu ceea ce se intampla pe plan mondial.

La fiecare stire despre bancile din Romania si sistemul bancar romanesc, se poate contrapune o alta la fel de alarmanta de pe mapamond.

BCR si-a revizuit in scadere planul de extindere, mizand pe numai 35 de noi unitati in acest an. Banca Comerciala Romana planuieste sa deschida, in acest an, 35 de noi unitati, comparativ cu 50 de unitati, cat estima anterior, a declarat luni vicepresedintele responsabil pentru divizia de retail a bancii, Martin Skopek.

In acest timp, daca la nivel global numarul de actiuni bancare de pe piete ramane constant si ne aflam in a treia luna consecutiva de castiguri, in Europa sunt pierderi, arata Reuters, dupa recentele temeri aparute privind nivelul castigurilor institutiilor bancare.

Castigurile bancilor pot fi legate direct de segmentul creditelor. Iata, revenim la BCR, unde creditele noi acordate pe subsegmentul de retail au scazut, in primul trimestru, cu 60%. Problemele bancilor sunt mari si extrem de importante.

New York Times anunta prima preluare a unei banci britanice, Ruffler Bank, de catre o institutie nebancara cu capital privat, Anacap Financial Partners.

In opinia noastra, caderea sistemului bancar va continua, ca si a celui romanesc. Declaratiile de saptamana trecuta ale guvernatorului BNR Mugur Isarescu sunt mai curand, credem noi, o gura de oxigen data cianoticului aflat intr-o situatie clinica dificila.

Cuvantul-cheie care defineste existenta posibilitatilor de iesire din criza a sistemului bancar este: tranzactii, tranzactii si iar tranzactii, pentru a exista lichiditati. Indiferent daca este vorba de furnica (constituirea de noi depozite de la populatie) sau de greiere (adica despre activitatea de creditare), ca sa ne raportam la o reclama relativ-recenta a Tiriac-Bank.

Ori, aici avem o mare problema: criza, arata NewsIn via Money Channel, a redus cu pana la 30% preturile locuintelor de vacanta, dar chiar si cu aceasta ieftinire tot nu exista cumparatori, asa cum ne asteptam si cum am si spus ca se va intampla.

Componenta de blocaj data de sectorul imobiliar va continua sa ramana in stand-by in continuare, pur si simplu pentru ca preturile inca nu au scazut pana la cotatia naturala a metrului patrat de spatiu locativ. Iar aceasta oriunde pe mapamond, in lumea de tip occidental.

Iata de exemplu ce se intampla in Noua Zeelanda, unde pretul caselor se afla in scadere pentru a zecea luna consecutiv, pe un trend descendent anual de 9,2%. Si in Scotia preturile caselor continua sa scada.

Bula imobiliara globala se dezumfla. In Sydney avem o cadere asemanatoare, la fel de dramatica: 7,3%. In Anglia, de exemplu, caderea pretului caselor are efecte perverse foarte puternice, ducand la exodul a peste 100.000 de oraseni tineri in mediul rural. Una peste alta, in Anglia pretul caselor a revenit acum la nivelul din anul 2006, arata Financial Times pe 8 mai.

In aceasta maniera, putem sa ne continuam traseul acesta romanesc-transnational si transpiete inca multe caractere-cu-spatii. Credem ca partea cea mai rea a crizei de-abia se apropie.

De ce striga bancile?

contra-motto: "Mi-as fi dorit sa traiesc vremuri plictisitoare"

Ne aflam in pragul unei anuntate relaxari a creditelor bancare. Mie mi se pare un gest de disperare si voi explica de ce.

In primul rand, avem o banca centrala care, dupa parerea mea, prin guvernatorul ei, a facut o declaratie foarte periculoasa. A gresit. Este defapt prima greseala a lui Mugur Isarescu dupa multa, foarte multa vreme.

Greseala lui Isarescu

Întrebat joia trecuta, la finalul discuţiilor cu premierul Boc de la sediul BNR despre deprecierea cursului leului în raport cu euro, Isărescu le-a răspuns zâmbind jurnaliştilor: “Credeţi că e mult?”.

O astfel de intrebare retorica a fost indeajuns. Cuvantul guvernatorului este extrem de greu si de influent, mai ales avand in vedere prestanta sa, respectul meritat de care se bucura.

Cheia in care a fost interpretata intrebarea zambitorului Isarescu a fost: "Credeti ca este mult? E putin!". Rezultatul a fost ca "sentimentul pietei", celebrul sentiment, despre care am mai vorbit anterior, a devenit foarte negativ si leul a luat-o la vale.

Singurul fel in care poate sa speculeze aceasta situatie o banca comerciala in Romania este cumparand si vanzand, pe miza devalorizarii in continuare a leului. Ori aceasta intra in contradictie cu regulile jocului stabilite de BNR, care in mod clar acum este acolo, pe piata, asa cum bine spunea Moise ieri, la Biz Bazar.

Esecul mizei pe depozite

Anul trecut, cand bancile-mama au intrat in criza, subsidiarelor din Romania li s-a spus: nu mai avem fonduri, sunteti pe cont propriu; nu mai puteti miza pe creditare, incurajati depozitele, atrageti bani de la populatie.

Dar cine ar face depozite nu are acum bani sa economiseasca, iar cine are bani nu economiseste, ci tine volume de bani schimbati in euro sau chiar franci elvetieni.

Asa ca in cateva luni bancile au devenit tot mai avide dupa bani. Fapt pe care l-au anticipat corect de la inceput, pentru ca sunt vreo trei luni de cand ARB cere relaxarea normelor de creditare. Este un soi de disperare: ne intoarcem la ceea ce n-a mai mers acum sase luni, pentru ca am optat sa facem altceva, ce n-a mai mers de asemenea.

Practic, BNR procedeaza corect. Atunci cand masina Romania urca dealul crizei, trebuie apasat pe acceleratia gasirii de lichiditati cumva. Nu merge din economiile romanilor, incercam din credite de la aceiasi romani.

Provizioanele, manca-le-ar tata!

Dar o alta pacoste bate la portile bancilor. Creditatii acestora au inceput sa aiba probleme tot mai mari cu plata lunara rata+dobanda. Conform regulilor din Romania, daca o restanta atinge la nerambursare termenul de 90 de zile, banca trebuie sa constituie pentru acea restanta un provizion.

Aceasta este nasol tare de tot. Exista o anumita masa critica de provizioane care, odata constituite, pot bloca lichiditatile si astfel operatiunile bancare curente. Oricat de puternice si stabile ar fi bancile din Romania, nu-mi doresc deloc sa vad ziua in care toate aceste efecte negative se vor concerta cu un efect de contagiune, dinspre bancile mici spre cele mari.

In acea zi insa statul va trebui sa intervina ferm si prompt cu foarte multi bani de la buget, pentru ca nu ne putem permite sa ne cada sistemul bancar in cap. Atunci, daca vor da pensii si salarii marite la bugetari, guvernantii s-ar putea sa aiba o mare problema, pentru ca si fara aceste pomeni post-ludum promise ante-ludum tot va trebui, probabil, sa apelam la FMI ca sa putem finanta sistemul economic-financiar aflat in criza.

CRIZA: Vasilescu - Am mers cu rapidul pe linie de personal

Problema Romaniei este ca a "alergat", in domeniul creditarii, cu trenul rapid pe o linie de personal, sustine Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Cu alte cuvinte, am mers pe o linie de dezvoltare improprie, iar acum nu Banca Nationala strange surubul, ci piata.

Problema este ca acela care are un imprumut mai mare la o banca ar trebui sa fie 20-30 de ani in pozitia de bun platnic la credit, pentru ca banca ii asteapta banii ca sa dea credite altora. Altfel, logic, sistemul se poate bloca.

In acest moment, sistemul bancar nu se afla in criza de lichiditate, dar BNR este pregatita sa treaca din pozitia de debitor in pozitia de creditor net pentru sistemul bancar, daca va fi nevoie.

CRIZA: Cabat - Vom intra in criza pentru ca nu invatam decat din propriile greseli

Romania va intra in criza si nu exista nici o posibilitate de a invata ceva din greselile americanilor sau vest-europenilor. Nu vom sti ce avem de facut decat dupa ce se va bloca si la noi functionarea sistemului bancar, sustine Dragos Cabat, presedintele CFA Romania.

Decalajul de criza dintre noi si Europa este de trei pana la sase luni, ca si acela existent intre Europa si Statele Unite, spune analistul, asa ca o situatie analoga celei din Europa Occidentala din acest moment va fi prezenta la anul viitor.

Inceputul de criza care se manifesta acum in Romania este determinat de faptul ca acum au inceput sa ne lipseasca sursele externe de finantare, arata Cabat.

Pe de alta parte, cei care vor stabili cum se misca piata bancara vor fi clientii, care vor alege ce credite sa-si faca si trebuie luate masurile necesare si corecte, in cazul bancilor care nu-si respecta contractele avute cu clientii lor.

Radu Iloiu (Active International): Criza din America nu va afecta Romania

Radu Iloiu, agent de bursa la Active International, nu crede ca noul stadiu al crizei financiare din Statele Unite ne va afecta, chiar daca unele banci europene au o anumita expunere, de ordinul sutelor de milioane de dolari.

Acesti bani ai actorilor bancari europeni sunt blocati in bancile cu probleme din Statele Unite, dar companiile bancare originate in Europa vor rezista, crede Iloiu.

Acesta este optimist in privinta situatiei pietei de capital din Romania, care nu are cum sa mai cada, pentru ca este foarte mica si fondurile de investitii mari deja si-au retras capitalul. Cu alte cuvinte, BVB, de exemplu, sau Bursa din Sibiu nu mai au unde sa mai cada dramatic, pentru ca au cazut deja si efectele economice ale acestei caderi nu au fost dramatice.

Criza din Statele Unite a pornit de la niste proiecte imobiliare, pentru care s-au dar credite cu risc ridicat. Clientii au intrat in imposibilitate de plati si bancile in criza de lichiditati.

Bancile acestea a fost lacome, dorind un volum cat mai mare de lichiditati de la un numar cat mai mare de clienti. Nu se stie inca daca se vor infiinta toate propunerile de nationalizare a acestor credite, de catre Fed, pentru ca aceasta chestiune trebuie discutat in Senatul american.

AIG, mare companie de asigurari, a garantat aceste credite ipotecare, iar acum ar trebui sa le plateasca, dar nu mai are lichiditati pentru aceasta.

TEORIA CRAHULUI: De la Meryl Lynch la AIG via Romania si retur

Exact cand ne relaxaseram si credeam ca criza subprimelor de anul trecut, din Statele Unite, se mai atenueaza, aceasta intra intr-un nou puseu.

Lehmann Brothers si AIG, adica o banca globala de investitii extrem de prestanta si American International Group, numarul 1 in asigurari in lume, rating 3A dat de marile agentii de rating, sunt azi sub administrarea Fed-ului, adica Federal Reserve, sistemul de banci centrale americane.

Taurul naravas Merryl-Lynch (foto), una dintre cele mai importante companii de management financiar si servicii bancare, a fost achizitionata de catre Bank of America.

Morgan Stanley si Goldman Sachs, inca doua mari banci de investitii, devin corporatii bancare, adica banci de depozite. Aceasta inseamna ca sunt atat de innebunite dupa lichiditati, incat ies la bataie dupa clienti persoane fizice si juridice.

Marile burse au cazut dramatic, apoi actiunile au inceput sa aiba cresteri semnificative. Totusi, scaderea acestor piete persista. Creditele cu risc ridicat au fost nationalizate de catre Statele Unite, creandu-se un soi de AVAB.

Cand acum un an analistii americani incepeau sa critice bancile acestea pentru lacomia lor, comunitatea financiara internationala aproape ca nu reactiona nicicum, niciunde. Europa statea linistita si, odata cu ea, Romania. "Las' ca pe noi nu ne ajunge!" - era cuvantul de ordine aflat pe buzele analistilor de la bancile din Capitala Romaniei.

Avem impresia ca ne aflam in plina actiune a unei carti a scriitorului de romane senzationale financiare, Paul Erdman. Intrebarea este: acum putem sa spunem ca criza s-a oprit aici, sau ea va deveni si mai profunda si acesta este doar inceputul recesiunii?

Raspunsul nostru este ca exista posibilitatea ca aceasta criza sa se amplifice. Credem ca Uniunea Europeana isi face iluzii cand isi imagineaza ca se poate decupla de criza americana. Ne bazam pe faptul ca economia europeana este inferioara, ca performante economice si nivel tehnologic, celei americane.

Daca in Statele Unite acum este criza, cand va veni la noi, replica europeana va fi mai puternica decat in America. Cazul romanesc este simptomatic si tara noastra este extrem de vulnerabila. Bancile au inceput din nou sa mareasca dobanzile la credite.

Doua efecte nu vor intarzia sa apara: unul imediat - scaderea drastica a numarului de contracte de credit pe termen mediu si lung incheiate, de tip imobiliar si ipotecar, care va duce la reorientarea acestor banci spre jocul pe schimbul de valute cu BNR, in pondere mai mare decat pana acum; al doilea pentru un moment inca nedeterminat in timp - cresterea drastica a restantelor la creditele existente.

Atunci cand se va atinge o anumita masa critica de clienti la creditele existente care nu vor mai reusi sa-si plateasca ratele si dobanzile, pentru ca pasivele lor se vor fi marit excesiv, bancile vor intra in criza de lichiditati.

Banca Nationala a Romaniei, chiar daca este cel mai potent actor de pe piata bursiera din Romania, nu poate "nationaliza" creditele romanilor care s-au imprumutat la banci, scazand drastic dobanzile, cum a facut Fed-ul.

Atunci, la noi va incepe criza. Adevarata criza.