Bancile din Romania, inainte de al doilea val al crizei

O simpla trecere in revista a ultimelor stiri bancare poate edifica pe oricine asupra situatiei in care se afla, in acest moment, sistemul bancar romanesc, in concordanta cu ceea ce se intampla pe plan mondial.

La fiecare stire despre bancile din Romania si sistemul bancar romanesc, se poate contrapune o alta la fel de alarmanta de pe mapamond.

BCR si-a revizuit in scadere planul de extindere, mizand pe numai 35 de noi unitati in acest an. Banca Comerciala Romana planuieste sa deschida, in acest an, 35 de noi unitati, comparativ cu 50 de unitati, cat estima anterior, a declarat luni vicepresedintele responsabil pentru divizia de retail a bancii, Martin Skopek.

In acest timp, daca la nivel global numarul de actiuni bancare de pe piete ramane constant si ne aflam in a treia luna consecutiva de castiguri, in Europa sunt pierderi, arata Reuters, dupa recentele temeri aparute privind nivelul castigurilor institutiilor bancare.

Castigurile bancilor pot fi legate direct de segmentul creditelor. Iata, revenim la BCR, unde creditele noi acordate pe subsegmentul de retail au scazut, in primul trimestru, cu 60%. Problemele bancilor sunt mari si extrem de importante.

New York Times anunta prima preluare a unei banci britanice, Ruffler Bank, de catre o institutie nebancara cu capital privat, Anacap Financial Partners.

In opinia noastra, caderea sistemului bancar va continua, ca si a celui romanesc. Declaratiile de saptamana trecuta ale guvernatorului BNR Mugur Isarescu sunt mai curand, credem noi, o gura de oxigen data cianoticului aflat intr-o situatie clinica dificila.

Cuvantul-cheie care defineste existenta posibilitatilor de iesire din criza a sistemului bancar este: tranzactii, tranzactii si iar tranzactii, pentru a exista lichiditati. Indiferent daca este vorba de furnica (constituirea de noi depozite de la populatie) sau de greiere (adica despre activitatea de creditare), ca sa ne raportam la o reclama relativ-recenta a Tiriac-Bank.

Ori, aici avem o mare problema: criza, arata NewsIn via Money Channel, a redus cu pana la 30% preturile locuintelor de vacanta, dar chiar si cu aceasta ieftinire tot nu exista cumparatori, asa cum ne asteptam si cum am si spus ca se va intampla.

Componenta de blocaj data de sectorul imobiliar va continua sa ramana in stand-by in continuare, pur si simplu pentru ca preturile inca nu au scazut pana la cotatia naturala a metrului patrat de spatiu locativ. Iar aceasta oriunde pe mapamond, in lumea de tip occidental.

Iata de exemplu ce se intampla in Noua Zeelanda, unde pretul caselor se afla in scadere pentru a zecea luna consecutiv, pe un trend descendent anual de 9,2%. Si in Scotia preturile caselor continua sa scada.

Bula imobiliara globala se dezumfla. In Sydney avem o cadere asemanatoare, la fel de dramatica: 7,3%. In Anglia, de exemplu, caderea pretului caselor are efecte perverse foarte puternice, ducand la exodul a peste 100.000 de oraseni tineri in mediul rural. Una peste alta, in Anglia pretul caselor a revenit acum la nivelul din anul 2006, arata Financial Times pe 8 mai.

In aceasta maniera, putem sa ne continuam traseul acesta romanesc-transnational si transpiete inca multe caractere-cu-spatii. Credem ca partea cea mai rea a crizei de-abia se apropie.

CRIZA: Cabat - Vom intra in criza pentru ca nu invatam decat din propriile greseli

Romania va intra in criza si nu exista nici o posibilitate de a invata ceva din greselile americanilor sau vest-europenilor. Nu vom sti ce avem de facut decat dupa ce se va bloca si la noi functionarea sistemului bancar, sustine Dragos Cabat, presedintele CFA Romania.

Decalajul de criza dintre noi si Europa este de trei pana la sase luni, ca si acela existent intre Europa si Statele Unite, spune analistul, asa ca o situatie analoga celei din Europa Occidentala din acest moment va fi prezenta la anul viitor.

Inceputul de criza care se manifesta acum in Romania este determinat de faptul ca acum au inceput sa ne lipseasca sursele externe de finantare, arata Cabat.

Pe de alta parte, cei care vor stabili cum se misca piata bancara vor fi clientii, care vor alege ce credite sa-si faca si trebuie luate masurile necesare si corecte, in cazul bancilor care nu-si respecta contractele avute cu clientii lor.

CRIZA: Atacul asupra leului, iniţiat de cinci bănci internaţionale fără sucursale în România

O jumătate de miliard de euro a scos BNR. săptămâna trecută pe piaţă, ca să ajute leul în faţa unui atac venit din străinătate.

Încercarea de a destabiliza moneda noastră naţională a eşuat, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, mai multe bănci au încercat să profite de criză şi s-au repezit să-şi taxeze clienţii.

Regulamentul stabilirii acestor dobânzi este reglementat de bănci şi aprobat de BNR.

Totuşi, Banca Naţională nu se bagă în lupta de concurenţă, a declarat guvernatorul.

Este prima dată când guvernatorul BNR vorbeşte deschis despre un atac speculativ pe piaţa valutară. Guvernatorul nu a nominalizat cine a fost în spatele atacurilor, însă surse au declarat pentru Antena 3 că este vorba de cinci mari bănci internaţionale care nu au sucursale în România, dintre care trei sunt americane şi una eleveţiană.

Acestea au intrat pe piaţă şi au cumpărat agresiv valută. BNR a intervenit pentru a preveni ca euro să ajungă să fie cotat chiar şi la 5 lei. Banca Naţională a dorit astfel să transforme această speculaţie într-o pierdere şi a reuşit. "Cei care au anticipat greşit şi-au primit porţia", a spus Isărescu, într-un mesaj transmis mai degrabă pentru media din străinătate, decât pentru cea din România, pentru a sublinia faptul că BNR a învins în acest război.

Efectul negativ al contraatacului iniţiat de Isărescu a fost o foame de lei pe piaţa monetară, care s-a concretizat printr-o creştere foarte mare a dobânzilor. Vineri şi luni acestea au depăşit 40-50 %. "Asemenea anomalii nu pot să reziste mult în timp, sunt temporare", spune Isărescu.

Citeste articolul complet pe Antena 3