STAREA PRESEI – INTERVIU: George Lacatus: Daca-ti spun ce subiecte pregatesc, dupa aceea va trebui sa te omor!

Prietenul Tibi Lovin a dat-o iar, anuntand in exclusivitate ca George Lacatus, jurnalistul "Cotidianului" care a castigat premiul pentru jurnalism de investigatie al Clubului Roman de Presa, a parasit si el ziarul care practic l-a lansat in presa mare.
Am dorit sa fac un interviu cu George, un tip de caracter pe care il cunosc de multa vreme si un profesionist pe care il apreciez foarte mult.

In anul 2007, ai primit premiul CRP pentru o lunga si insistenta investigatie privind Scandalul Loteria Romana. Mai ai si altele pe teava?
Daca iti spun, dupa aceea va trebui sa te omor. Ha-ha-ha! Subiecte gen Loteria se nasc absolut din intamplare. Chiar am scris in Cotidianul making off-ul acestui subiect, care s-a nascut din frustrarea celor din redactie, care nu intelegeau de ce tot pierd la 6/49 si se tot prelungeste reportul.

Pai, si-acum e tot la fel! Nu s-a schimbat nimic! Si ies tot numai numere trasnite!
Hi-hi! Asta e alt subiect. Noi am crezut initial ca jocul este masluit. Fals. 6/49 nu este masluit. Magaria era cu cheltuirea banilor incasati de la joc. Aici au fost marile subiecte.

Aha, nu inputul, ci outputul financiar. De ce ai plecat de la "Cotidianul"?
Motivul plecarii nu are legatura cu actuala conducere editoriala a ziarului. Decizia am luat-o luna trecuta si tine de modul in care am vazut ca s-au facut restructurarile la Cotidianul. Ma refer la reducerea lefurilor unor colegi de ziar la 1.000 de lei si decizia de reducere a lefurilor celorlalti colegi.

In perioada Doru Buscu?
Da, perioada Buscu – Ursu. La sfarsitul lunii iulie am batut palma, cum se spune, cu Dan Cristian Turturica.

A fost o solidaritate nemaiintalnita in presa, in momentele acelea de dupa venirea lui Nistorescu.
Repet: plecarea mea nu are legatura cu Nistorescu. Dupa ce mi s-a redus leafa cu 20%, am primit o oferta mult mai buna de la un ziar concurent.

Te-ai saturat de nisipuri miscatoare la Coti.
Modul in care s-au facut restructurarile din iulie m-a pus pe ganduri. Asta spune multe despre situatia economica a ziarului. Adica, daca la celelalte ziare care au facut restructurari s-au dat salarii compensatorii, la “Cotidianul” nu s-a dat nici macar ultima leafa intreaga.

Ai credite?
Da, am doua credite.

Daca vrei, poti detalia, daca nu, nu scriu nimic despre asta.
Nu, chiar poti scrie. Iti detaliez. Am un credit ipotecar si unul de nevoi personale. Spre deosebire de alti colegi, eu nu mi-am luat apartament sau vila de la ANL, eu mi-am luat de pe piata libera o locuinta de 40 de metri patrati…

Din munca ta, din salariul tau…
… munca mea, salariul meu. Fara ajutoare de la parinti sau "sponsori".

Si ai acum un pasiv cat capul, pentru care muncesti.
Asta e. Acum doi ani, cand am facut aceste credite, nu se anunta criza.

Totusi, esti un nume cunoscut. Ai sustinut ziarul asta. Ai facut campanii de presa, vezi numai Cazul Loteria Romana. Nu s-au gandit sa-ti propuna o marire de salariu, sa te tina in continuare?
(emoticon hahaind copios) Nu!

Adica e ceva timp decat ai sosit in Bucuresti de la Ramnicu-Sarat! Nu ti-au facut nici o oferta, nimic?
Nu mi-au facut nici o oferta.

Esti un asset!
Chiar daca imi faceau, nu cred ca o acceptam.

Au investit bani in tine ani de zile!
Eu deja semnasem azi contractul cu Romania Libera.

Cat a contat, in decizia pe care ai luat-o, plecarea lui Liviu?
Decizia am luat-o inainte sa plece Liviu Avram. Plecarea mea nu are legatura cu el.

De cati ani lucrai la Coti?
La Coti lucrez din septembrie 2004, de cand a fost relansat.

Te-ai bucurat de libertate editoriala?
Da. La “Cotidianul” am petrecut cele mai misto momente din cariera mea de jurnalist de pana acum, adica am pornit de la un simplu reporter la Departamentul Social, am fost transferat de Cristi Grosu la Investigatii, apoi am inceput sa cresc.

Si ai crescut, ai crescut, ai tot crescut...
He-ha-hi. Sa nu vorbim acum despre gramajul meu. Adevarul este ca am avut si de la cine sa invat meserie. Aici ii multumesc lui Liviu Avram. Imi pare rau ca plec, dar simt ca e timpul de-o schimbare.

Pleci de la un mogul, Vantu, la altul mai mic, un mogulash, sa zic asa. Ai garantata in continuare libertatea editoriala?
“Mogulashul”… te referi la WAZ? Sau la actionarul roman?

Nu, WAZ este trust de presa serios, ma refer la Adamescu.
Nu-l cunosc pe dl. Adamescu, cum nu-l cunosc personal nici pe dl. Vantu. Mie mi-a placut sa-mi vad de treaba mea.

Tot pe investigatii o sa scrii?
Da.

Ce parere ai despre exodul de la Cotidianul?
Exodul are doua cauze, in opinia mea: prima e cea economica (reducerea drastica si haotica a lefurilor), iar a doua tine de venirea dlui. Nistorescu, care din prima zi a iscat o neintelegere / un mic scandal.

“Mic scandal”?
Totusi, ceea ce nu am vazut pe blogurile de profil: nu ati scris ca la Cotidianul s-au facut angajari. La investigatii au venit patru reporteri. La economic, unul.

Cine sunt?
De exemplu, Mihai Boer, Dan Coste si inca doi. Consider normal ca dl. Nistorescu sa-si aduca oameni noi, pe care ii cunoaste si cu care nu a mai lucrat.

Stii ca Contractul Colectiv de Munca pe Ramura Mass-Media restrictioneaza astfel de miscari. S-au desfiintat posturi si dupa aceea s-au reinfiintat in aceleasi sectii altele, sau cum?
Nu vreau sa intru in astfel de discutii tehnice. Sincer, la nici un ziar nu se respecta prevederile Contractului Colectiv de Munca.

Asa e, stim asta amandoi. Daca vrei sa te angajezi si pui conditia respectarii CCM, nu te mai angajezi.

ECONOMIE: "Prima Casa" - chifla electorala sau plan de creditare?

Probabil ca proiectul acesta, numit "Prima Casa", este primul lucru foarte bun si, in acelasi timp, concret, pe care il face Cabinetul lui Emil Boc. Pana acum, in cel mai bun caz, au fost preparative, preliminarii la viitoarele decizii de politica economica pe timp de criza.
Executivul s-a miscat pana acum extrem de incet si ezitant. Format din doua partide, a avut grija in permanenta sa nu supere, pe cat posibil, clientii politici ale acestor doua partide si nici sa jeneze bazinele electorale ale acestora.

Acum insa Executivul face exact ce trebuie sa faca. Ideea unui program pe scara larga pentru construirea primei case provine din campania electorala a Partidului Democrat, din anul 2004, de la Bucuresti si principalul ei exponent a fost actualul primar al Sectorului 3, Liviu Negoita.

Intr-un mandat extrem de bun, Negoita nu a facut insa nimic din ceea ce isi propunea in campania electorala. In paralel, cu un plan si mai ambitios venea candidatul la Primaria Generala Traian Basescu. Si de acest plan s-a ales praful.

Ceea ce nu stim este daca si acest nou plan, Programul "Noua Casa", are doar acoperire electorala, ori este intr-adevar o idee de politica economica.

Conform acestui program, 80% din valoarea unui imprumut, pentru cumpararea unei locuinte de catre o persoana fizica, una care nu a avut niciodata o casa, in special tinerii, ar urma sa fie garantat de catre stat.

Ideea este foarte buna. Am atras atentia insa de mult ca in Romania s-a ajuns la situatia ca a nu avea o locuinta sau o casa nu mai este caracteristic pentru tineri, ci si pentru oamenii maturi. Dupa 1990, cine a fost la putere a fost atat de preocupat sa fure prin orice mijloace, ca nici macar un plan de construire de locuinte pe un sistem de creditare abordabil de catre populatie nu a fost pus la punct. Despre ANL nici nu mai are sens sa pomenim.

Pe de alta parte, potrivit premierului Emil Boc, "Prima Casa" ar urma sa devina operational in cel mult 60 de zile. Aceasta inseamna ca va fi in stadiul de promisiune electorala inainte de alegerile europarlamentare si in cel de muguras plapand in curs de concretizare in campania pentru alegerile prezidentiale de la sfarsitul acestui an. Exista posibilitatea ca "Noua Casa" sa fie o noua chifla electorala.

Sa vedem ce se intampla daca nu este astfel. Ar fi un semn de seriozitate si plan bine pus la punct faptul ca "doar bancile care cer un avans de minimum 5% si cele mai mici dobanzi la creditele acordate intra in program", cum spune Boc. Ca si faptul ca statul garanteaza cel mult 60.000 de euro, corelat cu pretul mediu al unui apartament.

Sa ne aducem aminte, ca un contraexemplu, de promisiunea lui Mircea Geoana, din campania din toamna anului trecut, conform careia orice roman revenit din diaspora ar fi urmat sa primeasca 25.000 de euro. Propunere demna de Nastratin Hogea.

Dincolo de montajul propriu-zis, necesar strict in jurul acestui program in sine, cu fond de garantare si tot harnasamentul, important este, asa cum am mai explicat, cum faci sa se urneasca mecanismul de creditare.

Un impuls a fost dat. Scopul bicefal este sa dai, in acelasi timp, astfel de credite, spre binele romanilor care au nevoie de ele, dar si sa faci sa se puna din nou in miscare mecanismele de finantare. In acest caz, ale populatiei, prin credite ipotecare sau/si imobiliare.

Pentru ca altfel exista posibilitatea ca aceasta garantie sa existe, sa ne mandrim cu ea si sa nu aiba nici un efect.

De ce striga bancile?

contra-motto: "Mi-as fi dorit sa traiesc vremuri plictisitoare"

Ne aflam in pragul unei anuntate relaxari a creditelor bancare. Mie mi se pare un gest de disperare si voi explica de ce.

In primul rand, avem o banca centrala care, dupa parerea mea, prin guvernatorul ei, a facut o declaratie foarte periculoasa. A gresit. Este defapt prima greseala a lui Mugur Isarescu dupa multa, foarte multa vreme.

Greseala lui Isarescu

Întrebat joia trecuta, la finalul discuţiilor cu premierul Boc de la sediul BNR despre deprecierea cursului leului în raport cu euro, Isărescu le-a răspuns zâmbind jurnaliştilor: “Credeţi că e mult?”.

O astfel de intrebare retorica a fost indeajuns. Cuvantul guvernatorului este extrem de greu si de influent, mai ales avand in vedere prestanta sa, respectul meritat de care se bucura.

Cheia in care a fost interpretata intrebarea zambitorului Isarescu a fost: "Credeti ca este mult? E putin!". Rezultatul a fost ca "sentimentul pietei", celebrul sentiment, despre care am mai vorbit anterior, a devenit foarte negativ si leul a luat-o la vale.

Singurul fel in care poate sa speculeze aceasta situatie o banca comerciala in Romania este cumparand si vanzand, pe miza devalorizarii in continuare a leului. Ori aceasta intra in contradictie cu regulile jocului stabilite de BNR, care in mod clar acum este acolo, pe piata, asa cum bine spunea Moise ieri, la Biz Bazar.

Esecul mizei pe depozite

Anul trecut, cand bancile-mama au intrat in criza, subsidiarelor din Romania li s-a spus: nu mai avem fonduri, sunteti pe cont propriu; nu mai puteti miza pe creditare, incurajati depozitele, atrageti bani de la populatie.

Dar cine ar face depozite nu are acum bani sa economiseasca, iar cine are bani nu economiseste, ci tine volume de bani schimbati in euro sau chiar franci elvetieni.

Asa ca in cateva luni bancile au devenit tot mai avide dupa bani. Fapt pe care l-au anticipat corect de la inceput, pentru ca sunt vreo trei luni de cand ARB cere relaxarea normelor de creditare. Este un soi de disperare: ne intoarcem la ceea ce n-a mai mers acum sase luni, pentru ca am optat sa facem altceva, ce n-a mai mers de asemenea.

Practic, BNR procedeaza corect. Atunci cand masina Romania urca dealul crizei, trebuie apasat pe acceleratia gasirii de lichiditati cumva. Nu merge din economiile romanilor, incercam din credite de la aceiasi romani.

Provizioanele, manca-le-ar tata!

Dar o alta pacoste bate la portile bancilor. Creditatii acestora au inceput sa aiba probleme tot mai mari cu plata lunara rata+dobanda. Conform regulilor din Romania, daca o restanta atinge la nerambursare termenul de 90 de zile, banca trebuie sa constituie pentru acea restanta un provizion.

Aceasta este nasol tare de tot. Exista o anumita masa critica de provizioane care, odata constituite, pot bloca lichiditatile si astfel operatiunile bancare curente. Oricat de puternice si stabile ar fi bancile din Romania, nu-mi doresc deloc sa vad ziua in care toate aceste efecte negative se vor concerta cu un efect de contagiune, dinspre bancile mici spre cele mari.

In acea zi insa statul va trebui sa intervina ferm si prompt cu foarte multi bani de la buget, pentru ca nu ne putem permite sa ne cada sistemul bancar in cap. Atunci, daca vor da pensii si salarii marite la bugetari, guvernantii s-ar putea sa aiba o mare problema, pentru ca si fara aceste pomeni post-ludum promise ante-ludum tot va trebui, probabil, sa apelam la FMI ca sa putem finanta sistemul economic-financiar aflat in criza.

INTERVIU - CRIZA Liviu Voinea: Toate afacerile sunt in criza

Toate afacerile din Romania sunt in criza, a declarat analistul economic Liviu Voinea. Acesta, care este director executiv al Grupului pentru Economie Aplicata, a explicat ca foarte afectate sunt imobiliarele si retailul, pentru ca cresterea acestor piete a fost bazata pe datorie.

Firmele straine care opereaza in Romania si care in industrii au peste 80% din cifra de afaceri sunt orientate fie catre export, si au fost afectate, fie sunt orientate catre consumul intern, anticipand, si in acest caz, o reducere a profiturilor, prin reducerea prognozata a consumului intern, arata Voinea.

CRIZA: Adrian Vasilescu (1) - Regulile de creditare raman neschimbate

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, crede ca Regulamentul 11 privind creditarea persoanelor fizice "care stabileste niste reguli de creditare sanatoasa, nu va fi schimbat niciodata, oricat de mult o vor cere bancile".

Pe de o parte, institutiile bancare cer rediscutarea acestui regulament. BNR spune ca aceasta cerere, privind rediscutarea in sine, este ca si rezolvata. Nu are insa nimic de-a face cu relaxarea, atrage insa atentia Vasilescu.

Pe de alta parte, "este un neadevar total", spune consilierul lui Mugur Isarescu, faptul ca Regulamentul 11 ar impiedica politicile de creditare ale bancilor, iar aceasta de exemplu si pentru ca "in nici un fel Regulamentul 11 nu a lezat politica de creditare in aceasta perioada".

Regulamentul 11 se refera la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bancile, pentru a evita riscul de creditare la persoanele fizice.

CRIZA: Cabat - Vom intra in criza pentru ca nu invatam decat din propriile greseli

Romania va intra in criza si nu exista nici o posibilitate de a invata ceva din greselile americanilor sau vest-europenilor. Nu vom sti ce avem de facut decat dupa ce se va bloca si la noi functionarea sistemului bancar, sustine Dragos Cabat, presedintele CFA Romania.

Decalajul de criza dintre noi si Europa este de trei pana la sase luni, ca si acela existent intre Europa si Statele Unite, spune analistul, asa ca o situatie analoga celei din Europa Occidentala din acest moment va fi prezenta la anul viitor.

Inceputul de criza care se manifesta acum in Romania este determinat de faptul ca acum au inceput sa ne lipseasca sursele externe de finantare, arata Cabat.

Pe de alta parte, cei care vor stabili cum se misca piata bancara vor fi clientii, care vor alege ce credite sa-si faca si trebuie luate masurile necesare si corecte, in cazul bancilor care nu-si respecta contractele avute cu clientii lor.

Zilisteanu: Soldul creditelor raportat la PIB, 3,7% (3)

Romania are raportul intre soldul creditelor si PIB de 3,7%, arata analistul Ion Radu Zilisteanu. Orice situatie de blocaj in acordarea creditelor poate sa duca la o criza imobiliara si nu numai, spune acesta.

Una dintre cconsecintele actualei situatii este ca foarte multi dintre cei care si-au achizitionat locuinte pe credit au decis sa le inchirieze.

Rezultatul a fost ca, la inceputul toamnei, cand de obicei preturile la locuinte inchiriate cresc accelerat, pentru ca vin studentii, aceasta crestere a fost mult mai ponderata, pentru ca a crescut oferta de pe piata.

Stress-test: Si daca vine razboiul nuclear?

In limba engleza, stress inseamna presiune. Sensul importat in limba romana pentru acest cuvant este binecunoscut, pentru ca face parte din viata noastra cotidiana si ne afecteaza pe toti.

Orice consultant in asigurari in formare se poate confrunta cu urmatoarea intrebare din partea unui client, cand ii propune sa faca o polita de viata cu participare la profit, pe o perioada lunga de timp, care echivaleaza cu partea activa din viata lor: "Si daca raman fara serviciu, din ce mai platesc prima anuala/trimestriala/lunara de asigurare?".

Atunci, consultantul stie ca trebuie sa replice, prin reducere la absurd: "Si daca vine un razboi atomic sau nuclear, murim cu totii si nu mai exista nici consultantii in asigurari, nici firmele de asigurari, nici asiguratii?". Potentialul client intelege astfel ca exista un risc pe care trebuie sa si-l asume. Sa vedem cum credem noi ca stam cu stress-testul pe care il propune BNR bancilor pentru clientii lor.

Citeste comentariul pe Biz365

Generatia prinsa pe picior gresit

Moody's Investors Service (MIS) a redus ratingul American International Group (AIG), numarul unu la nivel mondial in sectorul de asigurari, de la Aa2 la Aa3, pe fondul pierderilor inregistrate de companie din cauza crizei creditelor din SUA, informeaza Reuters.

Datele publicate joi arata o accelerare a scaderii preturilor pe piata de imobiliare din SUA in primul trimestru, oferind o perspectiva sumbra in ceea ce priveste piata creditelor ipotecare. Ce se intampla azi in SUA ne influenteaza mai mult decat ieri, iar maine mai mult ca azi.

Citeste comentariul pe Event365

Cum ne afecteaza criza globala?

Ne apropiem de o noua majorare a dobanzii de politica monetara a BNR, asa cum puteti constata aici, ceea ce ne va influenta in rau vietile, dar va ajuta la calmarea devalorizarii leului.

Lucrurile stau cam astfel: daca BNR nu mareste dobanda de politica monetara, leul se devalorizeaza in continuare si se iese din orice tinta de inflatie revizuita si-ar propune BNR.

Rezulta o criza economica si financiara pe care nu ti-o doresti, intr-un an in care Statele Unite strange din dinti sa nu scape haturile, si nici nu se stie daca nu cumva pana la urma tot se va intampla acest lucru si nici, daca asa va fi, pentru cat timp.

Daca BNR mareste dobanda de referinta, consumul mai scade putin. La ce consum ne referim? In primul rand sunt afectate creditele de nevoi personale pe perioada scurta de timp, la bunuri de folosinta medie, gen aspiratorul sau masina de spalat pe care ti le iei din hypermarket cu un credit facut de o banca sau de o institutie financiara nebancara.

Dar si creditele ipotecare si imobiliare sunt afectate, asa cum este afectat si leasingul, in primul rand cel financiar, dar si cel operational, cu cat persoana fizica sau juridica sau fizica aflata in postura de contractant are o prestanta financiara mai mica.

Nebunia este ca apetenta romanilor pentru acest gen de consum pe credit (determinata de experienta recenta, de tipul "lasa, ca putem plati, cum am platit si pana acum") este atat de mare, incat nimic nu poate opri, ci doar tempera pe perioade scurte de timp acest gen de consum, care ulterior se rearanjeaza si reincepe se debalanseze lucrurile.

Ma intorc la invocarea acelui vechi blestem chinezesc: "Fie-ti dat sa traiesti vremuri interesante!". Vom trai un an extrem de interesant. Pe pielea noastra.

Ionut Dumitru despre creditele in valute exotice

Foarte ciudat mi s-a parut faptul ca Mugur Isarescu a facut o declaratie: "Incurajez bancile sa descurajeze creditul, in primul rand creditul in monede exotice", iar intreaga presa a extirpat partea cu creditul in general si a lasat partea, este drept foarte importanta, cu creditele in valute exotice.

De aceea, am facut un interviu cu Ionut Dumitru, analist la Raiffeisen Bank Romania. Invataturile pe care le putem trage din cele puse pe tapet in acest interviu sunt foarte importante.