STAREA PRESEI – INTERVIU: George Lacatus: Daca-ti spun ce subiecte pregatesc, dupa aceea va trebui sa te omor!

Prietenul Tibi Lovin a dat-o iar, anuntand in exclusivitate ca George Lacatus, jurnalistul "Cotidianului" care a castigat premiul pentru jurnalism de investigatie al Clubului Roman de Presa, a parasit si el ziarul care practic l-a lansat in presa mare.
Am dorit sa fac un interviu cu George, un tip de caracter pe care il cunosc de multa vreme si un profesionist pe care il apreciez foarte mult.

In anul 2007, ai primit premiul CRP pentru o lunga si insistenta investigatie privind Scandalul Loteria Romana. Mai ai si altele pe teava?
Daca iti spun, dupa aceea va trebui sa te omor. Ha-ha-ha! Subiecte gen Loteria se nasc absolut din intamplare. Chiar am scris in Cotidianul making off-ul acestui subiect, care s-a nascut din frustrarea celor din redactie, care nu intelegeau de ce tot pierd la 6/49 si se tot prelungeste reportul.

Pai, si-acum e tot la fel! Nu s-a schimbat nimic! Si ies tot numai numere trasnite!
Hi-hi! Asta e alt subiect. Noi am crezut initial ca jocul este masluit. Fals. 6/49 nu este masluit. Magaria era cu cheltuirea banilor incasati de la joc. Aici au fost marile subiecte.

Aha, nu inputul, ci outputul financiar. De ce ai plecat de la "Cotidianul"?
Motivul plecarii nu are legatura cu actuala conducere editoriala a ziarului. Decizia am luat-o luna trecuta si tine de modul in care am vazut ca s-au facut restructurarile la Cotidianul. Ma refer la reducerea lefurilor unor colegi de ziar la 1.000 de lei si decizia de reducere a lefurilor celorlalti colegi.

In perioada Doru Buscu?
Da, perioada Buscu – Ursu. La sfarsitul lunii iulie am batut palma, cum se spune, cu Dan Cristian Turturica.

A fost o solidaritate nemaiintalnita in presa, in momentele acelea de dupa venirea lui Nistorescu.
Repet: plecarea mea nu are legatura cu Nistorescu. Dupa ce mi s-a redus leafa cu 20%, am primit o oferta mult mai buna de la un ziar concurent.

Te-ai saturat de nisipuri miscatoare la Coti.
Modul in care s-au facut restructurarile din iulie m-a pus pe ganduri. Asta spune multe despre situatia economica a ziarului. Adica, daca la celelalte ziare care au facut restructurari s-au dat salarii compensatorii, la “Cotidianul” nu s-a dat nici macar ultima leafa intreaga.

Ai credite?
Da, am doua credite.

Daca vrei, poti detalia, daca nu, nu scriu nimic despre asta.
Nu, chiar poti scrie. Iti detaliez. Am un credit ipotecar si unul de nevoi personale. Spre deosebire de alti colegi, eu nu mi-am luat apartament sau vila de la ANL, eu mi-am luat de pe piata libera o locuinta de 40 de metri patrati…

Din munca ta, din salariul tau…
… munca mea, salariul meu. Fara ajutoare de la parinti sau "sponsori".

Si ai acum un pasiv cat capul, pentru care muncesti.
Asta e. Acum doi ani, cand am facut aceste credite, nu se anunta criza.

Totusi, esti un nume cunoscut. Ai sustinut ziarul asta. Ai facut campanii de presa, vezi numai Cazul Loteria Romana. Nu s-au gandit sa-ti propuna o marire de salariu, sa te tina in continuare?
(emoticon hahaind copios) Nu!

Adica e ceva timp decat ai sosit in Bucuresti de la Ramnicu-Sarat! Nu ti-au facut nici o oferta, nimic?
Nu mi-au facut nici o oferta.

Esti un asset!
Chiar daca imi faceau, nu cred ca o acceptam.

Au investit bani in tine ani de zile!
Eu deja semnasem azi contractul cu Romania Libera.

Cat a contat, in decizia pe care ai luat-o, plecarea lui Liviu?
Decizia am luat-o inainte sa plece Liviu Avram. Plecarea mea nu are legatura cu el.

De cati ani lucrai la Coti?
La Coti lucrez din septembrie 2004, de cand a fost relansat.

Te-ai bucurat de libertate editoriala?
Da. La “Cotidianul” am petrecut cele mai misto momente din cariera mea de jurnalist de pana acum, adica am pornit de la un simplu reporter la Departamentul Social, am fost transferat de Cristi Grosu la Investigatii, apoi am inceput sa cresc.

Si ai crescut, ai crescut, ai tot crescut...
He-ha-hi. Sa nu vorbim acum despre gramajul meu. Adevarul este ca am avut si de la cine sa invat meserie. Aici ii multumesc lui Liviu Avram. Imi pare rau ca plec, dar simt ca e timpul de-o schimbare.

Pleci de la un mogul, Vantu, la altul mai mic, un mogulash, sa zic asa. Ai garantata in continuare libertatea editoriala?
“Mogulashul”… te referi la WAZ? Sau la actionarul roman?

Nu, WAZ este trust de presa serios, ma refer la Adamescu.
Nu-l cunosc pe dl. Adamescu, cum nu-l cunosc personal nici pe dl. Vantu. Mie mi-a placut sa-mi vad de treaba mea.

Tot pe investigatii o sa scrii?
Da.

Ce parere ai despre exodul de la Cotidianul?
Exodul are doua cauze, in opinia mea: prima e cea economica (reducerea drastica si haotica a lefurilor), iar a doua tine de venirea dlui. Nistorescu, care din prima zi a iscat o neintelegere / un mic scandal.

“Mic scandal”?
Totusi, ceea ce nu am vazut pe blogurile de profil: nu ati scris ca la Cotidianul s-au facut angajari. La investigatii au venit patru reporteri. La economic, unul.

Cine sunt?
De exemplu, Mihai Boer, Dan Coste si inca doi. Consider normal ca dl. Nistorescu sa-si aduca oameni noi, pe care ii cunoaste si cu care nu a mai lucrat.

Stii ca Contractul Colectiv de Munca pe Ramura Mass-Media restrictioneaza astfel de miscari. S-au desfiintat posturi si dupa aceea s-au reinfiintat in aceleasi sectii altele, sau cum?
Nu vreau sa intru in astfel de discutii tehnice. Sincer, la nici un ziar nu se respecta prevederile Contractului Colectiv de Munca.

Asa e, stim asta amandoi. Daca vrei sa te angajezi si pui conditia respectarii CCM, nu te mai angajezi.

STAREA PRESEI: Cotidianul - recviem pentru un ziar (Liviu Antonesei pentru RomaniaLibera.com)

Deşi deplîngeam săptămîna trecută evoluţiile de la „Cotidianul” provocate de paraşutarea intempestivă în fruntea redacţiei a d-lui Cornel Nistorescu, în sinea mea, mai păstram totuşi un sîmbure de speranţă – mă gîndeam că nu se poate duce naibii totul, că nu poţi „strica” complet un ziar, cel puţin nu aşa de repede.

Dar se poate! Mai întîi, a continuat demantelarea echipei, pierderea cea mai importantă fiind plecarea d-lui Liviu Avram, redactor şef-adjunct, dar şi mai grav, cel mai bun jurnalist de investigaţie pe care l-a avut ziarul acesta vreodată şi unul dintre cei mai buni din întreaga presă românească.

Ieşenii nu foarte tineri îşi mai amintesc performanţele sale din presa locală de la începuturile anilor nouăzeci, iar publicul românesc l-a apreciat constant după opţiunea pentru presa centrală. La „Cotidianul”, era cel mai vechi membru al redacţiei şi cel care asigura, prin echilibrul său şi prin luciditatea sa, echilibrul de ansamblu al ziarului, într-o perioadă în care nu e deloc uşor să poţi face asta.

E o pierdere chiar mai mare decît a tuturor comentatorilor luaţi laolaltă – un comentator mai găseşti (există ofertă de scriitori care vor să facă şi ei un ban), dar un veritabil jurnalist de investigaţie se formează foarte greu.

La fel de greu ca şi un agent de informaţii bun! Din păcate, deocamdată, ziarul nici nu şi-a găsit nici măcar comentatori, astfel încît noul director trebuie să scrie zilnic, iar pe ediţia electronică chiar de mai multe ori pe zi, semnînd uneori cu iniţiale! Nu scrie mereu prost, pentru că la origine dl. CN este un jurnalist bun!, dar scrie mereu tendenţios.

Ba chiar găseşte de cuviinţă să se răfuiască, fie anonim, fie sub semnătură proprie, fie sub iniţiale, cu cei plecaţi sau cu cei care şi-au exprimat dubiile în legătură cu capacitatea sa de a relansa ziarul, ceea ce, oricum ai lua-o, un director nu se cade să facă.

Între „prospături”, la echipa de comentatori, înregistrez apariţia d-lui Marius Ghilezan, cu reputaţie, în presa bucureşteană, de mercenar perfect. Cînd îi pierzi pe Mircea Dinescu, Emil Hurezeanu, Doru Buşcu, Alin Fumurescu, Daniel Vighi etc şi pui mîna pe dl. Ghilezan, nu mi se pare să se fi dat cine ştie ce lovitură!... citeste tot aici

STAREA PRESEI: Jignirea inteligenţei: “Cotidianul” in jalnica derivă (Vladimir Tismaneanu)

Nota anonima (pacat ca nu e semnata direct “Alcibiade”) publicata impotriva lui Mircea Mihaies arata cat de jos intelege Nistorescu sa traga Cotidianul.

Character assassination, citate decontextualizate, un amalgam al indecentei si insinuarii, terfelirea unor personalitati ale scrisului romanesc, toate acestea par sa impinga Cotidianul nistorescian in proximitatea Tricolorului vadimist.

La fel de anost, la fel de insalubru, la fel de previzibil si, iata, la fel de toxic. Intreb din nou: ce gandesc [unii] ca Doru Buscu si Emil Hurezeanu, asistand la macularea imaginii publice a unui distins intelectual, un om care a fost editorialist al Cotidianului?

Utilizarea acestor metode probeaza de fapt convingerea lui Nistorescu ca te poti juca oricat vrei cu cititorii, ca inteligenta acestora nu valoreaza doi bani, ca presa nu are datoria de a sustine libertatea gandului si a exprimarii, ci serveste exclusiv unor interese conjuncturale dictate de ratiuni fanatic-partizane.

Cat priveste titlul grosier al notei, specific anti-stilului Nistorescu, mi-a amintit faimosul eseu al lui Marin Preda: Despre nemaipomenita inventivitate a tipului infect. (Re)cititi-l si veti intelege la ce ma refer.

Si pentru ca “stilul e omul”, ceva ma face sa cred ca “micul Rimbaud/Rembo” nu e total strain de aceasta infectie. “In vreme-aceasta Romosan/Viclean copil de casa…”... citeste tot aici

citeste si:
Mircea Mihăieş: Între şuturi şi limbi pe bani (Cornel Nistorescu pentru "Cotidianul")

STAREA PRESEI: Zgomotul şi furia domnului Nistorescu (Liviu Antonesei pentru "Romania, Libera in viitor")

Furia cu care s-a aruncat dl. Cornel Nistorescu asupra ziarului pe care a fost delegat să-l conducă, precum şi tot zgomotul provocat în jur – în afara primului efect, conjunctural – nu cred că va fi de bun augur pentru viitorul acestuia. Al ziarului, vreau să spun.

Dar şi al directorului său vremelnic, de asemenea. Debutul în noua funcţie dovedeşte completa lipsă de fler a D-Sale, faptul că este complet depăşit ca manager de presă. Să-ţi începi, în era internetului!, directoratul cu un act de cenzură e peste puterea de pricepere a unei minţi relativ normale.

În cîteva ore, textul cenzurat a apărut pe o sumedenie de site-uri şi bloguri, bucurîndu-se de o lectură de cîteva zeci de ori mai masivă decît dacă ar fi rămas doar pe prima pagină a site-ului „Cotidianul”.

Dl. Cormel Nistorescu, dorind să-i facă un serviciu prietenului dumisale, dl. Petru Romoşan, i-a făcut, pînă la urmă, un imens deserviciu. Sutele, miile de reacţii şi comentari negative la adresa directorului debutant nici nu mai contează, nici diagnosticul stabilit de „Agenţia de Monitorizare a Presei”, că avem cu un act calificat de cenzură, nu cu o decizie de „politică editorială”, care a căzut ca bomboana pe coliva libertăţii de opinie.

Dacă primul pas a fost făcut cu stîngul, al doilea a continuat firesc direcţia – demiterea d-lui Cristian Pătrăşconiu, aflat de altfel în concediu, a produs lanţul de demisii şi refuzuri de a mai colabora cu ziarul, de la întreg „Colegiu editorial”, dizolvat a doua zi!, şi pînă la colaboratorii din ţară şi străinătate, cei care dădeau ziarului aerul că nu e pur şi simplu o altă gazetă bucureşteană – să pierzi în doua-trei zile semnăturile unor Doru Buşcu, Emil Hurezeanu, Ioan T. Morar, Theodor Baconsky, Daniel Vighi, Alin Fumurescu etc este, într-adevăr, o mare performanţă. În momentul de faţă, încă nu ştiu dacă vor mai semna d-nii Mircea Dinescu, Costi Rogozanu şi Cristian Pârvulescu... citeste tot aici