STAREA PRESEI – INTERVIU: George Lacatus: Daca-ti spun ce subiecte pregatesc, dupa aceea va trebui sa te omor!

Prietenul Tibi Lovin a dat-o iar, anuntand in exclusivitate ca George Lacatus, jurnalistul "Cotidianului" care a castigat premiul pentru jurnalism de investigatie al Clubului Roman de Presa, a parasit si el ziarul care practic l-a lansat in presa mare.
Am dorit sa fac un interviu cu George, un tip de caracter pe care il cunosc de multa vreme si un profesionist pe care il apreciez foarte mult.

In anul 2007, ai primit premiul CRP pentru o lunga si insistenta investigatie privind Scandalul Loteria Romana. Mai ai si altele pe teava?
Daca iti spun, dupa aceea va trebui sa te omor. Ha-ha-ha! Subiecte gen Loteria se nasc absolut din intamplare. Chiar am scris in Cotidianul making off-ul acestui subiect, care s-a nascut din frustrarea celor din redactie, care nu intelegeau de ce tot pierd la 6/49 si se tot prelungeste reportul.

Pai, si-acum e tot la fel! Nu s-a schimbat nimic! Si ies tot numai numere trasnite!
Hi-hi! Asta e alt subiect. Noi am crezut initial ca jocul este masluit. Fals. 6/49 nu este masluit. Magaria era cu cheltuirea banilor incasati de la joc. Aici au fost marile subiecte.

Aha, nu inputul, ci outputul financiar. De ce ai plecat de la "Cotidianul"?
Motivul plecarii nu are legatura cu actuala conducere editoriala a ziarului. Decizia am luat-o luna trecuta si tine de modul in care am vazut ca s-au facut restructurarile la Cotidianul. Ma refer la reducerea lefurilor unor colegi de ziar la 1.000 de lei si decizia de reducere a lefurilor celorlalti colegi.

In perioada Doru Buscu?
Da, perioada Buscu – Ursu. La sfarsitul lunii iulie am batut palma, cum se spune, cu Dan Cristian Turturica.

A fost o solidaritate nemaiintalnita in presa, in momentele acelea de dupa venirea lui Nistorescu.
Repet: plecarea mea nu are legatura cu Nistorescu. Dupa ce mi s-a redus leafa cu 20%, am primit o oferta mult mai buna de la un ziar concurent.

Te-ai saturat de nisipuri miscatoare la Coti.
Modul in care s-au facut restructurarile din iulie m-a pus pe ganduri. Asta spune multe despre situatia economica a ziarului. Adica, daca la celelalte ziare care au facut restructurari s-au dat salarii compensatorii, la “Cotidianul” nu s-a dat nici macar ultima leafa intreaga.

Ai credite?
Da, am doua credite.

Daca vrei, poti detalia, daca nu, nu scriu nimic despre asta.
Nu, chiar poti scrie. Iti detaliez. Am un credit ipotecar si unul de nevoi personale. Spre deosebire de alti colegi, eu nu mi-am luat apartament sau vila de la ANL, eu mi-am luat de pe piata libera o locuinta de 40 de metri patrati…

Din munca ta, din salariul tau…
… munca mea, salariul meu. Fara ajutoare de la parinti sau "sponsori".

Si ai acum un pasiv cat capul, pentru care muncesti.
Asta e. Acum doi ani, cand am facut aceste credite, nu se anunta criza.

Totusi, esti un nume cunoscut. Ai sustinut ziarul asta. Ai facut campanii de presa, vezi numai Cazul Loteria Romana. Nu s-au gandit sa-ti propuna o marire de salariu, sa te tina in continuare?
(emoticon hahaind copios) Nu!

Adica e ceva timp decat ai sosit in Bucuresti de la Ramnicu-Sarat! Nu ti-au facut nici o oferta, nimic?
Nu mi-au facut nici o oferta.

Esti un asset!
Chiar daca imi faceau, nu cred ca o acceptam.

Au investit bani in tine ani de zile!
Eu deja semnasem azi contractul cu Romania Libera.

Cat a contat, in decizia pe care ai luat-o, plecarea lui Liviu?
Decizia am luat-o inainte sa plece Liviu Avram. Plecarea mea nu are legatura cu el.

De cati ani lucrai la Coti?
La Coti lucrez din septembrie 2004, de cand a fost relansat.

Te-ai bucurat de libertate editoriala?
Da. La “Cotidianul” am petrecut cele mai misto momente din cariera mea de jurnalist de pana acum, adica am pornit de la un simplu reporter la Departamentul Social, am fost transferat de Cristi Grosu la Investigatii, apoi am inceput sa cresc.

Si ai crescut, ai crescut, ai tot crescut...
He-ha-hi. Sa nu vorbim acum despre gramajul meu. Adevarul este ca am avut si de la cine sa invat meserie. Aici ii multumesc lui Liviu Avram. Imi pare rau ca plec, dar simt ca e timpul de-o schimbare.

Pleci de la un mogul, Vantu, la altul mai mic, un mogulash, sa zic asa. Ai garantata in continuare libertatea editoriala?
“Mogulashul”… te referi la WAZ? Sau la actionarul roman?

Nu, WAZ este trust de presa serios, ma refer la Adamescu.
Nu-l cunosc pe dl. Adamescu, cum nu-l cunosc personal nici pe dl. Vantu. Mie mi-a placut sa-mi vad de treaba mea.

Tot pe investigatii o sa scrii?
Da.

Ce parere ai despre exodul de la Cotidianul?
Exodul are doua cauze, in opinia mea: prima e cea economica (reducerea drastica si haotica a lefurilor), iar a doua tine de venirea dlui. Nistorescu, care din prima zi a iscat o neintelegere / un mic scandal.

“Mic scandal”?
Totusi, ceea ce nu am vazut pe blogurile de profil: nu ati scris ca la Cotidianul s-au facut angajari. La investigatii au venit patru reporteri. La economic, unul.

Cine sunt?
De exemplu, Mihai Boer, Dan Coste si inca doi. Consider normal ca dl. Nistorescu sa-si aduca oameni noi, pe care ii cunoaste si cu care nu a mai lucrat.

Stii ca Contractul Colectiv de Munca pe Ramura Mass-Media restrictioneaza astfel de miscari. S-au desfiintat posturi si dupa aceea s-au reinfiintat in aceleasi sectii altele, sau cum?
Nu vreau sa intru in astfel de discutii tehnice. Sincer, la nici un ziar nu se respecta prevederile Contractului Colectiv de Munca.

Asa e, stim asta amandoi. Daca vrei sa te angajezi si pui conditia respectarii CCM, nu te mai angajezi.

STAREA PRESEI Godinac: Pana la sfarsitul anului, am putea avea 2.000 de salariati din presa concediati

Liderul Mediasind Cristi Godinac a dat un interviu pentru Southeast European Times despre impactul crizei economice asupra presei române şi viitorul sectorului online.

Presedintele FRJ Mediasind, Cristinel Godinac, pentru SETimes:

"[...] Majoritatea organizaţiilor de presă au fost nevoite să recurgă la disponibilizări. Ele motivează acest lucru prin criza economică, prin necesitatea reorganizării interne.

Datele noastre arată că aproximativ 1 000 de angajaţi au fost disponibilizaţi până acum. Printre trusturile de presă nevoite să disponibilizeze personal se numără MediaPro, Ringier, Gardianul, Intact, Adevărul, România Liberă, precum şi multe instituţii de presă din restul ţării.

Iar lucrurile nu par să se oprească aici. Există informaţii că vor urma noi valuri de disponibilizări în presă, astfel că cifra menţionată mai sus s-ar putea dubla până la sfârşitul anului[...]"... citeste tot interviul aici

STAREA PRESEI - LITIGIUL MEU CU ACTIVE SOFT: Anexa la contract privind fidelitatea (II) Obligatia de confidentialitate

CITESTE AICI CRONOLOGIA LITIGIULUI

Voi trece peste prima forma, cea mai aberanta a acestui document si voi scrie aici numai despre ultima, cea de-a treia, pe care au semnat-o destui. Ea este in plina exercitare a functiunilor sale si poate produce efecte, de-acum incolo, poate si peste zece ani.

Cei care au semnat-o si-au stabilit poate cursul vietii, de-acum incolo, pentru multa vreme. Ca si limitarile. Nu stiu exact insa daca toti cei care lucreaza in continuare la Active Soft au semnat-o sau nu.

La punctul 4 din document se spune ca “angajatul se obliga ca timp de 2 ani (pentru functiile de executie) si 5 ani (pentru functiile de conducere), dupa incetarea contractului de munca, a. Sa pastreze confidentialitatea deplina in privinta Informatiei Confidentiale si Proprietare a Angajatorului (ICP – n.n.), indiferent daca aceasta este desemnata in mod expres ca fiind de natura confidentiala sau nu, precum si sa ia toate masurile necesare impuse de cerintele postului pe care il ocupa pentru a asigura ca aceasta este protejata in mod adecvat si nu se afla la indemana persoanelor neautorizate”.

ICP se refera la o multime de lucruri, care pot fi citite in documentul aflat in foto, dar se refera si la “informatia inventata, conceputa, dezvoltata, creata, produsa sau pusa in practica de Angajat”.

Apeland la nivelul meu de cunostinte juridice, o sa incerc sa traduc limbajul si sa-l transpun in realitatea mea (care nu e si a lor). Sa incercam deci: acum trei ani, am facut un interviu cu Bogdan Naumovici. Azi, nu-stiu-cat decembrie 2011, nu mai sunt angajat Active Soft.

Sa presupunem prin absurd ca la un moment dat, in timpul interviului, Bogdan m-a rugat sa ne oprim putin, a tras o portie de plans sanatoasa si mi-a marturisit ca are o sticla in burta. Apoi a spart lavaliera de masa (care era foarte pretioasa, pentru ca aveam camera cu doua iesiri, pentru doua lavaliere). Sa mai fabulam, inventand ca ulterior am continuat interviul cu Bogdan folosind un singur microfon multidirectional.

Daca eu, la trei ani de la moment, nemaifiind angajat Active Soft, beau o bere cu prietenii din presa si le povestesc asta, am incalcat actul aditional. Sa continuu cu un alt exemplu, de data aceasta deloc tratament fabulatoriu.

Este interzis pentru mine sa le spun noilor mei colegi de la, sa zicem, “Romania Libera”, peste un an, ca Valentin Lazea, economist-sef al BNR, mi-a vorbit despre un eventual imprumut FMI, cu luni de zile inainte ca el sa se concretizeze.

Informatia este vizibila pe blogul meu si a fost publica si pe Ziare.com. Aceasta nu conteaza, pentru ca este ceea ce juristii Active Soft numesc, in limbajul folosit si inteles numai de ei, ICP (Informatie Confidentiala si Proprietara).

(maine: Anexa la contract privind fidelitatea (III) Obligatia de a nu recruta personal)

STAREA PRESEI - LITIGIUL MEU CU ACTIVE SOFT: Follow-up. De ce public acest serial

Sunt jurnalist profesionist din decembrie 1991, cand am castigat primii mei bani din presa la Radio Galati. Fac presa din studentie, din anul 1985, de cand am inceput sa scriu la revista “Orientari” a Centrului Universitar Galati. Ori poate din timpul stagiului militar, cand am facut parte din colegiul redactional al revistei unitatii militare unde am facut armata, la termen redus.

De-a lungul carierei, am publicat stiri, articole, pamflete, editoriale, interviuri, analize, am realizat emisiuni radio si tv sau am participat la astfel de programe la:

@ Galati) Orientari, Radio Galatiul Universitar, Noduri si Semne, Impartial, Radio Galati, corepondent BBC si Europa Libera;

@ Bucuresti) Universul Bucurestilor, Evenimentul Zilei, Romania Libera, Mediafax, Cotidianul, Expres, Expresul de Marti, Baricada, Adevarul, Radio Contact, BBC Romanian Department, Independent, Gardianul, Alpha TV, Revista Bilant, Realitatea TV, The Money Channel, TVR 1, TVR 2, Ziarul de Vrancea, Kanal D.

Fac aceasta meserie cu pasiune si daruire, fara sa ma intereseze sa o folosesc pentru a-mi trafica functia.

TEORIA CENTRULUI IMACULAT DE PUTERE

De exemplu, la Gardianul, dupa vreo sase luni de la lansarea publicatiei, am descoperit ca in spatele acesteia nu se afla (asa cum fuseseram mintiti) o franciza The Guardian UK si niste bani europeni pentru libertatea presei, ci secretarul general PSD Aristide Roibu, cu banii acestui partid, in binecunoscuta Operatiune “Bani pentru Partid”.

Despre ce a reprezentat poate, dupa schimbarea Cabinetului Nastase, aceasta publicatie scrie jurnalistul de investigatii Dan Badea, pe blogul sau.

Revin la perioada Gardianul si la “teoria centrului imaculat de putere”. Eram in mijlocul unei campanii media a strategilor gruparii Adrian Nastase, fundamentata pe doctrina centrului imaculat de putere, pe care doreau sa o acrediteze in opinia publica: “Nastase e curat, vrea binele tarii, dar e inconjurat de oameni corupti”. Pe care noi, uneori, (controlat) la acest organ de presa, ii demascam.

Am plecat cat de repede a fost posibil. Ulterior, am incercat sa-mi platesc datoriile fata de adevar si notiunea de jurnalism. Perioada de la Revista Bilant imi sta marturie. Cred ca am reusit.

Cel mai mare rau pe care l-am cunoscut in toti acesti ani este (am simtit aceasta pe pielea mea) scaderea constanta si dramatica a calitatii umane si profesionale a colegilor mei. Aceasta se vede dramatic in felul cum e facuta acum presa in Romania. Am inteles sa tac de multe ori, sa las de la mine in repetate randuri. Nu mai sunt dispus sa o fac.

INSOLENTA. DEMONSTRATIE DE FORTA

Cea mai enervanta e insolenta cu care patronatele din presa fac zilnic aceeasi demonstratie de forta in nasul jurnalistilor. Acestia sunt primii care cunosc legea si ce drepturi au, pentru ca sunt platiti ca sa cunoasca legislatia si sa stie aceste lucruri.

UPDATE: Aici, judecata mea initiala se dovedeste putin cam excesiva, pentru ca, discutand cu unul si cu altul, descopar ca defapt marea majoritate a jurnalistilor nu isi cunosc drepturile si cred ca acesta este unul dintre motivele pentru care nu si le apara. Ulterior, unii dintre ei afla ce drepturi au si ajung sa le para foarte rau ca nu au stiut inainte, sa si le apere.

Tot jurnalistii sunt pana la urma cei sfidati: scriu despre oameni carora nu le sunt respectate drepturile in alte profesiuni, iar ei sunt primii carora nu le sunt respectate drepturile. La Active Soft, editorul (printre altele al) site-urilor Ziare.com si Event365.ro/Biz365.ro, mi s-a umplut paharul. Intre 15 februarie si 31 martie 2009 mi-a dat pe-afara. Voi povesti ce mi s-a intamplat.

(urmeaza)

Un ziarist de la România Liberă spune că a dat bani să devină preot

Totul e de vânzare în România, până şi sutana preotului. Jurnaliştii de la România Liberă au negociat, cu succes, pe câteva mii de euro, să devină preoţi aproape peste noapte. Târgul l-au făcut chiar cu arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie Snagoveanu. Acesta i-a promis reporterului că îl înscrie la Facultatea de Teologie din Constanţa, la şase luni după începerea şcolii.

Secretarul personal al lui Teodosie le-a transmis jurnaliştilor că toată afacerea îi va costa aproximativ 3.000 de euro. Reporterii României Libere au plătit în total 850 euro şi în plus i-au făcut lui Teodosie alte servicii.

Reporterul României Libere a încercat mai întâi să devină legal preot, spunând că a terminat seminarul. Reacţia preotului: Nu se poate! După ce a spus că are ceva afaceri, reporterul a devenit brusc interesant. Chiar Arhiepiscopul Tomisului i-a sărit în ajutor. citeste tot aici

REVISTA PRESEI BERCULUI DE FAIANTA: Cotidianul, "Cerbul de Aur, impuscat intr-o carciuma"

Cotidianul are cel mai dur articol din intreaga presa, facand o dezvaluire: sambata dupa-amiaza, intr-un local, trei dintre membrii juriului au stabilit totul:

"Alfredo Tisocco (Italia), Antero Paivalainen (Finlanda) şi Dida Drăgan - preşedintele juriului, s-au retras într-un colţ al localului şi, într-o discuţie de aproximativ 30 de minute, au hotărât cine să ia trofeul, potrivit unor surse.

Unul dintre participanţii la discuţia în trei, finlandezul Antero Paivalainen, a mai fost implicat în 1993 într-un scandal legat de jurizare, el reuşind să-l scoată din palmares pe Laurenţiu Cazan".

Mai tineti minte? Este vorba despre superba piesa "Say Something", care, cred eu, daca ar fi mers la Eurovision, indiferent daca ar fi castigat sau nu, ar fi ajuns hit international. Cine a mers in locul lui Laurentiu Cazan? Dida Dragan!

"Acuze şi nemulţumiri la Festivalul de la Braşov", este titlul articolului de azi din Evenimentul Zilei referitor la scandalul Cerbului de Aur.

"Câştigătoarea primei ediţii Cerbul de Aur, din 1969, Luminiţa Dobrescu, se numără printre cei nemulţumiţi de organizarea ediţiei din acest an. Într-un memoriu adresat conducerii TVR, aceasta se plânge că nu a fost invitată la eveniment şi că nu s-a numărat printre artiştii cărora li s-a oferit Diploma Cerbul de Aur - a 40-a ediţie", arata EvZ.

"Cerbul de Aur merge la Brasov", arata Romania Libera, detaliind critic: "Dati favoriti pentru locul 1, suedezii de la Biondo au trebuit sa se multumeasca doar cu Cerbul de Argint si premiul de 7.000 de euro. Piesa lor, "Shine", si maniera profesionista de interpretare pareau sa-i dea castigatori de la distanta.

N-a fost asa. Decizia juriului a starnit insa controverse, intrucat punctajele juriului si rezultatele televotingului nu au fost anuntate ritmic (valabil atat pentru finala, cat si pentru semifinale), nefiind deloc clar cum anume s-a luat decizia".

"Razvan Krivach, vanatorul de cerb", titreaza ironic Gandul, aratand ca "ultima zi a Cerbului de Aur a adus cu sine şi cea din urmă driblare a regulamentului.

Aşa cum se precizează şi pe site-ul festivalului, naţiunea aflase că “Organizatorul a elaborat prezentul regulament de desfăşurare a concursului, hotărând ca numărul concurenţilor participanţi în etapa finală să fie nouă”.

La secţiunea intitulată Structura concursului, pe aceeaşi pagină de internet, se specifică, o dată în plus: “Etapa a treia - Finala - va avea loc în data de 6 septembrie 2008 în cadrul unui spectacol transmis în direct pe postul TVR1. La această etapă participă 9 concurenţi, primii trei clasaţi la finalul fiecăreia dintre cele trei semifinale”.

Cu toate astea, finala a fost disputata de zece concurenti. Care e motivatia admiterii în ultimul act al competitiei a unui competitor în plus? Organizatorii ar fi putut macar catadicsi sa justifice aceasta noua “extravaganta”.

Era foarte simplu sa pretinda ca doi competitori au obtinut punctaj identic din partea juriului si a telespectatorilor (situatie improbabila, dar posibila). Sa mimeze macar ca-si suspecteaza publicul de un IQ onorabil. Nu s-au obosit".

"Festivalul Cerbul de Aur si-a desemnat castigatorii", titreaza sec site-ul Antena 3. "Trupa Biondo din Suedia, favorită la câştigarea trofeului ediţiei, a ocupat locul al doilea, pentru care a fost recompensată cu 7.000 de euro", relateaza alb sursa citata.

"Cerbul de Aur, câştigat de Răzvan Krivach", informeaza si Adevarul, adaugand: "Nu a fost o surpriză că va câştiga un român. Chiar şi din exit-pollul realizat de TVR reieşea ca sigur acest fapt. Trofeul Cerbul de Aur le-a fost acordat lui Răzvan Krivach (foto) şi trupei sale. Formaţia Biondo din Suedia, favorită şi ea la câştigarea trofeului, a ocupat locul al doilea".