O simpla trecere in revista a ultimelor stiri bancare poate edifica pe oricine asupra situatiei in care se afla, in acest moment, sistemul bancar romanesc, in concordanta cu ceea ce se intampla pe plan mondial.
La fiecare stire despre bancile din Romania si sistemul bancar romanesc, se poate contrapune o alta la fel de alarmanta de pe mapamond.
BCR si-a revizuit in scadere planul de extindere, mizand pe numai 35 de noi unitati in acest an. Banca Comerciala Romana planuieste sa deschida, in acest an, 35 de noi unitati, comparativ cu 50 de unitati, cat estima anterior, a declarat luni vicepresedintele responsabil pentru divizia de retail a bancii, Martin Skopek.
In acest timp, daca la nivel global numarul de actiuni bancare de pe piete ramane constant si ne aflam in a treia luna consecutiva de castiguri, in Europa sunt pierderi, arata Reuters, dupa recentele temeri aparute privind nivelul castigurilor institutiilor bancare.
Castigurile bancilor pot fi legate direct de segmentul creditelor. Iata, revenim la BCR, unde creditele noi acordate pe subsegmentul de retail au scazut, in primul trimestru, cu 60%. Problemele bancilor sunt mari si extrem de importante.
New York Times anunta prima preluare a unei banci britanice, Ruffler Bank, de catre o institutie nebancara cu capital privat, Anacap Financial Partners.
In opinia noastra, caderea sistemului bancar va continua, ca si a celui romanesc. Declaratiile de saptamana trecuta ale guvernatorului BNR Mugur Isarescu sunt mai curand, credem noi, o gura de oxigen data cianoticului aflat intr-o situatie clinica dificila.
Cuvantul-cheie care defineste existenta posibilitatilor de iesire din criza a sistemului bancar este: tranzactii, tranzactii si iar tranzactii, pentru a exista lichiditati. Indiferent daca este vorba de furnica (constituirea de noi depozite de la populatie) sau de greiere (adica despre activitatea de creditare), ca sa ne raportam la o reclama relativ-recenta a Tiriac-Bank.
Ori, aici avem o mare problema: criza, arata NewsIn via Money Channel, a redus cu pana la 30% preturile locuintelor de vacanta, dar chiar si cu aceasta ieftinire tot nu exista cumparatori, asa cum ne asteptam si cum am si spus ca se va intampla.
Componenta de blocaj data de sectorul imobiliar va continua sa ramana in stand-by in continuare, pur si simplu pentru ca preturile inca nu au scazut pana la cotatia naturala a metrului patrat de spatiu locativ. Iar aceasta oriunde pe mapamond, in lumea de tip occidental.
Iata de exemplu ce se intampla in Noua Zeelanda, unde pretul caselor se afla in scadere pentru a zecea luna consecutiv, pe un trend descendent anual de 9,2%. Si in Scotia preturile caselor continua sa scada.
Bula imobiliara globala se dezumfla. In Sydney avem o cadere asemanatoare, la fel de dramatica: 7,3%. In Anglia, de exemplu, caderea pretului caselor are efecte perverse foarte puternice, ducand la exodul a peste 100.000 de oraseni tineri in mediul rural. Una peste alta, in Anglia pretul caselor a revenit acum la nivelul din anul 2006, arata Financial Times pe 8 mai.
In aceasta maniera, putem sa ne continuam traseul acesta romanesc-transnational si transpiete inca multe caractere-cu-spatii. Credem ca partea cea mai rea a crizei de-abia se apropie.
luni, 11 mai 2009
Bancile din Romania, inainte de al doilea val al crizei
luni, 17 martie 2008
Criza subprimelor ne afecteaza, vrem - nu vrem
In vara trecuta, cand a inceput criza subprimelor in Statele Unite, am spus ca aceasta este mai grava decat pare si ca ne va afecta pe toti. Am fost privit cu un zambet lung si stramb. Un fel de "asta are imaginatie bogata".
In noiembrie, cand am vorbit despre 'subprime', am fost intrebat: "Nu cumva corect este 'suprime'?". Iata ca azi ceea ce ieri parea o nebunie se dovedeste adevar. Defapt, nu am descoperit eu roata cu aceasta chestiune.
Acum douazeci-treizeci de ani, doi vizionari au atras atentia asupra pericolului globalizarii afacerilor fara frontiere, in primul rand al speculatiilor bursiere, fara un mecanism simultan bine pus la punct de supervizare a tranzactiilor de acest gen. Cei doi se numesc Alvin si Heidi Toffler.
Prin octombrie anul trecut, comparam situatia actuala cu aceea a ceea ce se petrece cand joci jocul cu sfoara pe degete si tragi de un capat al sforii: tot sistemul reactioneaza, volumele se schimba, formele se transforma. In lumea reala, lucrurile pot capata conotatii dramatice, pe care noi acum de-abia am inceput sa le simtim.
Nu stim pana unde va cadea America in criza de astazi, pornita de la criza subprimelor inceputa in vara trecuta, dar lucrurile evolueaza tot mai rapid. Seful FMI, Dominique Strauss-Kahn, trage semnale de alarma, intr-o tonalitate greu de anticipat acum cateva luni.
Citeste articolul complet pe Event365.ro
marți, 4 martie 2008
Cum ne afecteaza criza globala?

Ne apropiem de o noua majorare a dobanzii de politica monetara a BNR, asa cum puteti constata aici, ceea ce ne va influenta in rau vietile, dar va ajuta la calmarea devalorizarii leului.
Lucrurile stau cam astfel: daca BNR nu mareste dobanda de politica monetara, leul se devalorizeaza in continuare si se iese din orice tinta de inflatie revizuita si-ar propune BNR.
Rezulta o criza economica si financiara pe care nu ti-o doresti, intr-un an in care Statele Unite strange din dinti sa nu scape haturile, si nici nu se stie daca nu cumva pana la urma tot se va intampla acest lucru si nici, daca asa va fi, pentru cat timp.
Daca BNR mareste dobanda de referinta, consumul mai scade putin. La ce consum ne referim? In primul rand sunt afectate creditele de nevoi personale pe perioada scurta de timp, la bunuri de folosinta medie, gen aspiratorul sau masina de spalat pe care ti le iei din hypermarket cu un credit facut de o banca sau de o institutie financiara nebancara.
Dar si creditele ipotecare si imobiliare sunt afectate, asa cum este afectat si leasingul, in primul rand cel financiar, dar si cel operational, cu cat persoana fizica sau juridica sau fizica aflata in postura de contractant are o prestanta financiara mai mica.
Nebunia este ca apetenta romanilor pentru acest gen de consum pe credit (determinata de experienta recenta, de tipul "lasa, ca putem plati, cum am platit si pana acum") este atat de mare, incat nimic nu poate opri, ci doar tempera pe perioade scurte de timp acest gen de consum, care ulterior se rearanjeaza si reincepe se debalanseze lucrurile.
Ma intorc la invocarea acelui vechi blestem chinezesc: "Fie-ti dat sa traiesti vremuri interesante!". Vom trai un an extrem de interesant. Pe pielea noastra.
