© Toate materialele de pe acest blog sunt protejate de Legea Drepturilor de Autor si pot fi reproduse numai cu acordul explicit al autorului. Incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala se pedepseste conform Codului Penal.

Se afișează postările cu eticheta greseala. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta greseala. Afișați toate postările

duminică, 11 octombrie 2009

FOTBAL - NATIONALA: Greselile lui Razvan Lucescu

Am postat poza de mai jos a lui Razvan Lucescu, la paritate cu aceea a lui Radomir Antic (foto dreapta), pentru ca ea exprima foarte bine haosul care l-a cuprins pe tanarul antrenor, in timpul meciului de ieri, cu Nationala vulpoiului si marelui antrenor sarb Antic.

Iar cu aceasta deja pot spune ca m-am referit la prima greseala facuta de Razvan: s-a bulibasit (cel putin dupa pauza), iar lucrul acesta s-a vazut imediat in jocul echipei.

Trebuie sa intelegem foarte clar ca este vorba, in jocul de fotbal, despre 11 baieti in chiloti si tricouri frumos colorate, de obicei cu un nivel intelectual destul de scazut.

Fotbalul nu este, ca rugby-ul, un sport al domnilor ingineri, profesori si medici, care-si dau jos manusile si se iau la tranta dreapta, ci are alte calitati, cum ar fi spectaculozitatea a ceea ce se intampla cu balonul rotund, in functie de cat de indemanatici sunt cei care lovesc in el. Dar Mutu sau Rat nu sunt intelectuali, ci niste baieti foarte simpli si influentabili.

Ia uite ce a facut, in numai cateva zeci de luni, din baietii sai foarte simpli si influentabili (ca nu e nici o diferenta de intelect, trebuie sa fim siguri de aceasta) Radomir Antic, acest urias antrenor de fotbal!

Inainte de venirea sa, Nationala Serbiei era o ruina si o rusine nationala. Pe fostul mare fotbalist Dragan Džajić il cautau p'acas' mascatii, ca si pe Vladimir Cvetković sau Miloš Marinković, iar a vorbi despre mafia din fotbalul sarbesc era un loc comun, unul cam ca in Romania.

O mafie insa mult mai periculoasa, cu legaturi directe cu extrema dreapta a lui Vojislav Šešelj, cu fostii luptatori separatisti sarbi din timpul Razboiului din fosta Iugoslavie, care executasera in masa croati catolici si in primul rand sarbi si albanezi musulmani, cu insi ce comandasera si participasera la asasinarea premierului Zoran Đinđić.

Greselile lui Lucescu Jr. sunt multe. Imi permit sa pomenesc numai de cateva aici. De la salutul dintre echipe, am remarcat diferenta de talie dintre jucatorii celor doua echipe: sarbii erau un cap peste noi. Razvan a pus pe teren o echipa de pitici.

Vasile Maftei ete un baiat admirabil, dar la Urziceni are in fata un cal inalt si solid, pe Nicu Epaminonda, reprofilat extrema, iar in spate este alt talan: George Galamaz. Cireasa nu explodeaza.

Ce sa faci la Nationala cu Dacian Varga la Neven Subotic (de exemplu) si cu Radoi la Nikola Zigic? De obicei, te chinui, iar aceasta cand nu o patesti rau de tot, adica daca pe teren nu este Expresul Milan Jovanovic...

La fel, Razvan Rat este un jucator foarte bun, dar la Shakhtior il are in spate pe Chygrynskiy, un golem de 1,90 m, simultan posesorul unei diplome in arte liberale, deci baiat destept. Eu am obiceiul sa spun ca jucatorii de talie mica, precum Maftei, Rat, Gigel Bucur sau Dacian Varga au nevoie sa le pui pe teren bodygarzi, ca sa se poata manifesta si sa-si arate calitatile.

Ce sa faca singur bietul Razvan Rat in fata furiei lui Milos Krasic, in conditiile in care Adrian Cristea visa pe teren la gagici topless si dadea calcaie, la sincron cu Adi Mutu? Nu ca Cristian Chivu, pe de alta parte, nu ar fi baiat destept si el, dar uitati-va la talia sa si comparati-l cu ucrainianul care, mai nou, joaca pe Camp Nou.

Apoi faceti legatura cu tipii duri si vanosi care il gardeaza pe Chivu la Internazionale Milano. Concluzia mea este ca nu poti sa faci o echipa de pitici. Fenomenul Spania, cu extrem de multi jucatori de talie mica, este posibil numai in conditiile in care acesti jucatori au fost caliti si selectati in probabil cel mai bun campionat din Europa: Primera Division. Este bine de asemenea sa nu uitam ca pe-acolo, prin atacul Spaniei, mai exista si Guiza, un tip agresiv si calos de 1,80 m.

Sa vorbim acum putin despre partea pedagogica a lucrurilor. Voi aminti despre legendarul antrenor francez Aimé Jacquet, care a renuntat deliberat la trei mari jucatori: Jean-Pierre Papin, Eric Cantona, or David Ginola. Masura, cel putin in privinta lui Eric Cantona, a fost si una pedagogica, pentru ca marele conducator de joc il sfida pe fata pe Jacquet.

Rezultatul a fost spectaculos: Franta a castigat in anul 1998 primul sau titlul mondial. Nu spun ca, fara Adi Mutu si Adrian Cristea, romanii i-ar fi invins pe sarbi en-fanfare, dar cred ca Lucescu Jr. are o perceptie eronata asupra masurilor pedagogic-motivationale tipice lui Lucescu Sr., despre care am mai scris.

In viziunea mea, Cristea si Mutu trebuiau tinuti in tribuna la Belgrad si jucati la Piatra Neamt, ori chiar trimisi acasa, dupa escapada de saptamana trecuta. Asemenea aventuri de adolescenti intarziati nu pot fi tolerate. Pe de alta parte, saritura cretina, de balerin beat, in urma careia Cristian Chivu a luat rosu direct, trebuia sa se soldeze cu un avertisment disciplinar.

Mesajul era simplu: domnule Chivu, mai faceti asa si nu veti mai fi selectionat. Este de necrezut si nu poti sa te gandesti, la un tip care il incanta pe durul Jose Mourinho, ca o asemenea greseala (in cel mai bun caz) nu este menita sa mascheze dorinta jucatorului de a-si lua liber pana la urmatorul meci cu adevarat important din Serie A.

Rolul unui antrenor este esential. Am avut un antrenor posac, isteric, conservator pana la desuetudine, pre nume Piturca. Echipa a jucat ca el. Lucescu Jr. s-a pierdut cu firea. Rezultatul a fost ca si jucatorii lui s-au pierdut complet cu firea. Aceasta este morala pe care trebuie sa o tragem.

NOTA: Dedic acest comentariu tuturor prietenilor, colegilor si colaboratorilor mei, care s-au enervat aseara in timpul meciului, fumand doua cutii de bere si band doua pachete de tigari, apoi au scris depre necazul lor (enumerare in ordinea actuala din blogroll-ul meu): Niku Electriku, Cristian China, Florin Irimia, Mihai Malaimare, Silviu Brizu, Eugen Istodor, Cristian Scutariu, Adrian Georgescu, Alin Buzarin si Catalin Tolontan.

luni, 3 august 2009

STAREA PRESEI: Cotidianul lui Nistorescu - virgula-ntre subiect si predicat

Alo, domnilor! Domnilor! Vorba lui Paunescu: Vedeti sa nu fiti arestati pentru port ilegal de limba romana. Adrian Paunescu, stiti personajul, de asemenea si el cu unele probleme, dar nu despre asta vorovaim acilea.

Va aduc aminte, domnule Nistorescu, ce va amintea (la randul sau) ce va spunea carevasazica Ion Cristoiu aici:

"Draga Cornel, / Deşi ai ajuns ditamai boss în toate sensurile cuvîntului, îmi permit să-ţi spun, aşa cum îţi spuneam pe vremea cînd îţi corectam gramatical manuscrisele, atrăgîndu-ţi atenţia că între subiect şi predicat nu se pune virgulă..."

... si restul l-ati citit in postarea mea anterioara.

Vorbim despre faptul urmator, unul plin de invataminte: venit la Cotidianul, jurnalistul Cornel Nistorescu a cenzurat o ancheta de presa, facuta profesionist de unul dintre cei mai buni reporteri ai sai. Breasla a reactionat, scriind.

Cornel Nistorescu a reactionat si el, comandand o autoflegelare-n public, in care sa arate ce grobieni sunt indivizii care-l ataca pe el. E o forma de autovictimizare publica. Uneori tine. Unul, Iliescu pre numele sau, Ilici-n timpul liber, a castigat in '92-toamna neshte alegeri astfel.

La Nistorescu nu a tinut, s-a frant condeiul. Cand s-a frant, a facut PAM! si a iesit o virgula-ntre subiect si predicat. Bine-ati venit, domnilor, in clubul select in care se mai afla, asa cum puteti vedea in arhiva acestui site, de-a volna, cum zice Ion Creanga, OTV, Antena 3, Realitatea TV, gsp.ro.

E o greseala mare, de care nu te spala nici apele Amazonului...

sâmbătă, 18 iulie 2009

STAREA PRESEI: Inscriptii fac ravagii in week-end pe Realitatea TV

Chiar nu am nici un fel de problema cu Realitatea TV, dar, fiind principala televiziune de stiri la care ma uit, vad tot felul de lucruri care-mai-de-care-mai-de-care.

Azi ma uitam la un buletin de stiri si am vazut somnul biologic la lucru:

Masinile de paine ar putea fi inscipti atat pe capota, cat si in lateral

Eu cred ca la Realitatea problema este foarte complicata si situatia de la acest post de televiziune replica in mic intreaga situatie a presei romane, aflata in mare criza de credibilitate si plina de jurnalisti care sunt trimisi la plimbare, in conditiile in care ar trebui sa fie in conducerile redactiilor.

De ce sunt dati afara? Pur si simplu pentru ca sunt printre cei mai buni profesionisti si ii deranjeaza pe incompetentii aflati in functii de conducere, care probabil ca ar fi eclipsati de prezenta acestor meseriasi in fruntea redactiilor.

Zilele trecute, m-am intalnit pe strazi si m-am recunoscut cu un fost coleg de pe vremuri, de la "Evenimentul Zilei". Un tip care mi-a amintit ca a inceput sa lucreze in televiziune la Pro TV, apoi a trecut pe la Realitatea TV si care mi-a marturisit ca "ultima experienta scarboasa am avut-o la National TV, apoi nu am mai vrut sa activez in presa".

Nu am permisiunea omului sa ii dau numele, in schimb garantez ca este un meserias si ca lipsa lui si a altora ca el se cunoaste.

duminică, 5 iulie 2009

STAREA PRESEI: "Aproape vertcal" (Realitatea TV)

Ok, grozav, vertcal. Sa luam unul dintre textele mele preferate: debutul romanului lui Nicolae Prelipceanu, "Scara Interioara", Editura Dacia, 1987. Pe vremea aceea, lumea mai citea carti. Sa-l scriem in cheie Realitatea TV:

Violonstul manca tactcos un pahar. Un fircel de sange, cam cat nota mi a viori, i se scugea incet din colul stang al gurii. Cat coada care emite nota mi.

Era linite. Era pace. Era in 1984.


Paiasem cu un preten, ceva mai batrn, ca in acel an nu imi va mui cel mai mare dusmn. Nici in ace an.

El susinea ca, dimotriva, dupa oate semele, acel individ va piei.

Asteptm fara emotie sfrsitu aului sau, mai exact, defasurarea lui, petru ca siam.

Stiam ca, desi as vrea sa pied paiul, il voi catiga.

sâmbătă, 4 iulie 2009

STAREA PRESEI: "Filmul care a avut". Iubiti-va meseria!

Filmul "Politist, adjectiv" a avut joi seara, in Capitala

Ce a avut? De exemplu, am putea sa ne imaginam ca voiau sa spuna asa:

Filmul "Politist, adjectiv" a avut joi seara, in Capitala, o aventura cu o comedie bulevardiera de la Teatrul "Constantin Tanase"

Nu, prea lung. Nu merge. Poate asa:

Filmul "Politist, adjectiv" a avut joi seara, in Capitala, un orgasm

Nu, e culmea, sa fim sobri (de Alphonse Alais). Sa incercam altceva:

Filmul "Politist, adjectiv" a avut joi seara, in Capitala, un substantiv


Nu e vine. Am vrut sa spun ca nu e bine. Sa altceva. Adica sa cautam. Adica sa cautam altceva:

Premiera de exceptie filmul "Politist, adjectiv" a avut joi seara, in Capitala

Alo, baietii de la butoane! In somn biologic v-am mai prins, cuvintele printre degetele dintre degetele de dincolo de tastatura scapandu-va. Meseria iubiti-va, mai ales acum, cand, in vedere avand ca intr-o categorie de salarizare corespunzatoare sunteti, pierdut-ati nu prea multi bani.

(urmeaza: Aproape vertcal)

vineri, 3 iulie 2009

STAREA PRESEI: Moare Michael Jackson, Realitatea TV il citeaza pe Iogulescu

Si pentru ca a plecat dintre noi un mare muzician, Realitatea TV ne-a facut bucuria si l-a luat prin telefon pe fostul ministru al Culturii, Arian Iorgulescu.

Pardon, Adrian Iogulescu. Cel mai potrivit om sa vorbeasca depre muzicianul plecat dintre noi, pentru ca este, la randul sau, compozitor.

Cam constipat tipul, si-a cam batut joc de Costel Busuioc, dar merge. Il luam prin telefon. Dar de ce il facem oare Iogulescu?

De la yogurt sa vina? Posibil, ca iaurtul e laxativ, produce burticaraie, poate ca baietii de la butoane se gandeau la asta, la Iorgulescu, saracul om, cum sa-l faca sa-si schimbe expresia fetei de pe fata, si a iesit pe sticla Iogulescul din creierele lor stresate.

Sau poate sa fie protestul mut al unor salariati obiditi de catre un patronat care ii bantuie cu micsorari salariale? Vom reveni maine noapte pe acest subiect.

(urmeaza: Filmul care a avut)

miercuri, 1 iulie 2009

STAREA PRESEI - ACTIVE SOFT: Unde este virgula lipsa

Atunci cand scrii un text, trebuie sa ai grija sa o faci respectand regulile de gramatica. Atunci cand textul respectiv este unul oficial si este pus sub poza lui Mihai Paun, managerul unei companii care "se afla in topul editorilor web", greseala de gramatica este cu atat mai penibila.

Mai ales ca discutam despre Active Soft, care are in portofoliu 25 de site-uri pe "diverse categorii, in functie de cerintele pietei si de nevoile consumatorilor de internet", o companie foarte puternica, ce "si-a castigat reputatia de lider de piata pe segmentul de tineri cu varste intre 17 si 29 de ani", ale carei principale site-uri "sunt succese de audienta, insumand peste 100 de milioane de pagini deschise lunar si aproape 14 milioane de vizitatori, conform Trafic.ro".

Si totusi, si in acest caz apozitia se pune intre virgule. Mai ales ca sute de mii sau poate chiar milioane de tineri citesc acest text agramat si inteleg ca asa se scrie. Textul corect gramatical este:

"Active Soft, companie apatinand grupului NCH, in care creativitatea si pasiunea muncii concretizeaza cele mai indraznete proiecte."

Acum, ideea este ca, dincolo de limba de lemn fruntasa din a doua parte a textului citat, acesta se afla sub poza unui tip elastic, foarte istet si dinamic, pe care astfel il face de ras pe nedrept. Chiar daca am eu acum cu el niscaiva povesti de povestit.

joi, 15 ianuarie 2009

De ce striga bancile?

contra-motto: "Mi-as fi dorit sa traiesc vremuri plictisitoare"

Ne aflam in pragul unei anuntate relaxari a creditelor bancare. Mie mi se pare un gest de disperare si voi explica de ce.

In primul rand, avem o banca centrala care, dupa parerea mea, prin guvernatorul ei, a facut o declaratie foarte periculoasa. A gresit. Este defapt prima greseala a lui Mugur Isarescu dupa multa, foarte multa vreme.

Greseala lui Isarescu

Întrebat joia trecuta, la finalul discuţiilor cu premierul Boc de la sediul BNR despr
e deprecierea cursului leului în raport cu euro, Isărescu le-a răspuns zâmbind jurnaliştilor: “Credeţi că e mult?”.

O astfel de intrebare retorica a fost indeajuns. Cuvantul guvernatorului este extrem de greu si de influent, mai ales avand in vedere prestanta sa, respectul meritat de care se bucura.

Cheia in care a fost interpretata intrebarea zambitorului Isarescu a fost: "Credeti ca este mult? E putin!". Rezultatul a fost ca "sentimentul pietei", celebrul sentiment, despre care am mai vorbit anterior, a devenit foarte negativ si leul a luat-o la vale.

Singurul fel in care poate sa speculeze aceasta situatie o banca comerciala in Romania este cumparand si vanzand, pe miza devalorizarii in continuare a leului. Ori aceasta intra in contradictie cu regulile jocului stabilite de BNR, care in mod clar acum este acolo, pe piata, asa cum bine spunea Moise ieri, la Biz Bazar.

Esecul mizei pe depozite

Anul trecut, cand bancile-mama au intrat in criza, subsidiarelor din Romania li s-a spus: nu mai avem fonduri, sunteti pe cont propriu; nu mai puteti miza pe creditare, incurajati depozitele, atrageti bani de la populatie.

Dar cine ar face depozite nu are acum bani sa economiseasca, iar cine are bani nu economiseste, ci tine volume de bani schimbati in euro sau chiar franci elvetieni.

Asa ca in cateva luni bancile au devenit tot mai avide dupa bani. Fapt pe care l-au anticipat corect de la inceput, pentru ca sunt vreo trei luni de cand ARB cere relaxarea normelor de creditare. Este un soi de disperare: ne intoarcem la ceea ce n-a mai mers acum sase luni, pentru ca am optat sa facem altceva, ce n-a mai mers de asemenea.

Practic, BNR procedeaza corect. Atunci cand masina Romania urca dealul crizei, trebuie apasat pe acceleratia gasirii de lichiditati cumva. Nu merge din economiile romanilor, incercam din credite de la aceiasi romani.

Provizioanele, manca-le-ar tata!

Dar o alta pacoste bate la portile bancilor. Creditatii acestora au inceput sa aiba probleme tot mai mari cu plata lunara rata+dobanda. Conform regulilor din Romania, daca o restanta atinge la nerambursare termenul de 90 de zile, banca trebuie sa constituie pentru acea restanta un provizion.

Aceasta este nasol tare de tot. Exista o anumita masa critica de provizioane care, odata constituite, pot bloca lichiditatile si astfel operatiunile bancare curente. Oricat de puternice si stabile ar fi bancile din Romania, nu-mi doresc deloc sa vad ziua in care toate aceste efecte negative se vor concerta cu un efect de contagiune, dinspre bancile mici spre cele mari.

In acea zi insa statul va trebui sa intervina ferm si prompt cu foarte multi bani de la buget, pentru ca nu ne putem permite sa ne cada sistemul bancar in cap. Atunci, daca vor da pensii si salarii marite la bugetari, guvernantii s-ar putea sa aiba o mare problema, pentru ca si fara aceste pomeni post-ludum promise ante-ludum tot va trebui, probabil, sa apelam la FMI ca sa putem finanta sistemul economic-financiar aflat in criza.