STAREA PRESEI: Descălecatul lui Ludovic Orban la Cotidianul (Dan Badea)

Pentru a fi sigur că politica ziarului Cotidianul va fi anti-Băsescu, managerul Cornel Nistorescu a numit-o în funcţia de redactor-şef pe Ionica Stănciulescu, fosta interfaţă cu presa a ministrului Ludovic Orban (foto: Ludovic şi Ionica, alias Oana). Ca jurnalistă, Ionica este cunoscută şi sub pseudonimul de Oana. Oana Stănciulescu.

Corespondent al BBC în perioada 1997-1999 şi redactor şef adjunct la Evenimentul Zilei pînă în 2005, Ionica Stănciulescu a devenit apoi, spre surpriza multora, consilier la Institutul Diplomatic Român începând din 2006.

Ea a fost numită, un an mai încolo, consilier personal al ministrului Transporturilor, Ludovic Orban, post în care a rămas până la jumătatea anului 2008. Ionica Stănciulescu a gestionat astfel, din poziţia de purtător de cuvânt al lui Orban, toate scandalurile de presă în care a fost implicat şeful ei.

Întâmplarea face ca prima publicaţie care a lansat ştirea (preluată apoi pe RTV de Turcescu) privind celebrul accident auto muşamalizat în care a fost implicat ministrul Ludovic Orban, în decembrie 2007, să fie Cotidianul. Să vezi acum coliziuni pe “carosabilul” din redacţia nefericiţilor care au mai rămas după ce au “descălecat” Nistorescu şi, prin reprezentanţi, Ludovic Orban!... citeste tot aici

Experimenteaza online sclavia cu Ratatouille

Acest nou widget, pe care il propun pe Blogul lui Budescu, poate fi folosit in mai multe feluri. Cand aceasta postare va deveni arhiva, adica istorie, widgetul va ramane disponibil pe bara din stanga, intre Horoscop si arhiva blogului.

In primul rand, este un mod in care te poti juca, pur si simplu, hranind soricelul cu bobite si punandu-l la treaba. Dar poti sa-l pui la treaba si daca nu il hranesti, asa cum se intampla de prea multe ori in Romania, precum putem constata aici, aici, aici, aici, aici, aici si aici in ceea ce priveste situatia jalnica din presa noastra, pe Blogul lui Tiberiu Lovin, numit Reporter Virtual.

In cazul in care faci acest lucru, vei constata ca acest simplu joc are si alte valente. Dupa cum observati lesne, apa bauta de soricel este de culoarea mustarului (ca sa fiu elegant). Asemeni si mancarea consumata de ins, care este rosu, precum emotia pe care o incearca de cate ori i se da ceva de mancare.

Botul, picioarele si urechile i s-au facut si ele, de la mancare si de la apa, de aceeasi culoare sfanta si privilegiata. Am impresia ca sunt prea subtil si elegant. Deocamdata am motive sa fiu. Spor la joc si la experimentat parabole despre sclavia moderna in secolul XXI!

CRIZA: Atacul asupra leului, iniţiat de cinci bănci internaţionale fără sucursale în România

O jumătate de miliard de euro a scos BNR. săptămâna trecută pe piaţă, ca să ajute leul în faţa unui atac venit din străinătate.

Încercarea de a destabiliza moneda noastră naţională a eşuat, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, mai multe bănci au încercat să profite de criză şi s-au repezit să-şi taxeze clienţii.

Regulamentul stabilirii acestor dobânzi este reglementat de bănci şi aprobat de BNR.

Totuşi, Banca Naţională nu se bagă în lupta de concurenţă, a declarat guvernatorul.

Este prima dată când guvernatorul BNR vorbeşte deschis despre un atac speculativ pe piaţa valutară. Guvernatorul nu a nominalizat cine a fost în spatele atacurilor, însă surse au declarat pentru Antena 3 că este vorba de cinci mari bănci internaţionale care nu au sucursale în România, dintre care trei sunt americane şi una eleveţiană.

Acestea au intrat pe piaţă şi au cumpărat agresiv valută. BNR a intervenit pentru a preveni ca euro să ajungă să fie cotat chiar şi la 5 lei. Banca Naţională a dorit astfel să transforme această speculaţie într-o pierdere şi a reuşit. "Cei care au anticipat greşit şi-au primit porţia", a spus Isărescu, într-un mesaj transmis mai degrabă pentru media din străinătate, decât pentru cea din România, pentru a sublinia faptul că BNR a învins în acest război.

Efectul negativ al contraatacului iniţiat de Isărescu a fost o foame de lei pe piaţa monetară, care s-a concretizat printr-o creştere foarte mare a dobânzilor. Vineri şi luni acestea au depăşit 40-50 %. "Asemenea anomalii nu pot să reziste mult în timp, sunt temporare", spune Isărescu.

Citeste articolul complet pe Antena 3