INTERVIU - CRIZA Mihai Ionescu: Puterea reala a leului este 3,60-3,80

Puterea reala a monedei nationale este de 3,60-3,80 lei un euro, a declarat secretarul general al ANEIR Mihai Ionescu, copresedinte al Consiliului Roman pentru Export. Ionescu a explicat ca exportatorii sunt dezavantajati de un curs foarte mare, care ii incurajeaza pe speculatori si ca 90% dintre banii de pe piata in acest moment sunt bani speculativi.

CRIZA - INTERVIU Valentin Lazea: Trebuie sa ne ajustam dramatic deficitul

"Romania nu face fata anul acesta din punct de vedere economic daca nu-si ajusteaza dramatic deficitul extern", a declarat economistul sef al BNR, Valentin Lazea.

Acesta a explicat ca tara noastra are doua posibilitati de a-si ajusta deficitul extern .si, pentru a-si asigura finantabilitatea acestui deficit. Astfel, exista doua posibilitati de a se realiza acest lucru: "Fie devalorizam abrupt moneda, fie marim inflatia", arata Lazea.

CRIZA: De ce intram in criza?

Capitalismul a fost scuturat ritmic de foarte multe crize. In 1929, Wall Street s-a facut bucatele.

A urmat criza Peso Shield, care este numai una dintre multele crize tipice economiei capitaliste, apoi dezumflarea balonului Internetului, piata Nasdaq, precedata de criza pietelor din Asia de sud-est si urmata acum de aceasta macro-criza, pornita de la dezumflarea bulei subprimelor.

Intre timp, ne-au mai scuturat si frigurile date de fluctuatiile pretului petrolului, care acum creste, si se bucura transnationalele, acum scade, si jubileaza state ca Venezuela si Iran.

Ce se intampla defapt si de ce ne aflam in aceasta situatie?

Eu cred ca principala cauza este la limita dintre economie si filosofie. Cea care influenteaza pietele este natura umana. Sa ma explic. Daca eu ma gandesc asa: vreau ca din acest moment frunzele acestei plante sa fie albastre, si nu verzi, nu se intampla nimic, in afara de cazul in care am calitati paranormale si pot intr-adevar sa-i fac rau acelei plante, iar frunzele ei se usuca.

Fenomenele naturii sunt obiective si nu depind de interventia noastra, decat daca ea este fizica si actioneaza asupra structurii naturale. Gandurile mele, care nu se transforma in actiuni concrete, nu afecteaza natura.

In schimb, daca o societate de brokeraj de pe piata de capital are un anumit "sentiment", prin brokerii sai, privind piata si felul in care va evolua ea intr-o anumita zi, atunci va actiona pe piata intr-un anumit fel, cumparand, vanzand, inchizand sau deschizand pozitii.

Acest comportament influenteaza piata.

Cand suma comportamentelor actorilor unei piete da o anumita rezultanta, piata scade, ori creste. Aceasta scadere poate fi dramatica sau nu, asa cum cresterea poate fi spectaculoasa sau nu. In functie de ce? In functie de celebra expresie, privind "sentimentul pietei".

Pana aici, nimic iesit din comun. In termeni rationali, actorii pietei respective si analistii sai se asteapta la curbe crescator-descrescatoare succesive. Doctrina dominanta este ca piata se autoechilibreaza si, in general, ca piata e buna.

Dar ce ne facem atunci cand caderile sunt spectaculoase si duc la crahuri in serie, cum sunt cele care se petrec acum? Cum se mai autoechilibreaza atunci piata? Mai e buna piata? Are sau nu ea nevoie de interventia unui factor exterior reglementator, ca sa nu ajungem mai apoi sa ne plangem zilele?

Raspunsul meu este ca, atunci cand instrumentele de analiza ale pietei si, in general, autoritatile de reglementare ajung la concluzia ca o anumita piata a crescut destul de mult incat sa se apropie de un punct de maxim periculos, din care poate sa urmeze crahul si recesiunea, cresterea sa trebuie ponderata. Interventionism.

Suna ca naiba, o sa mi se spuna, si voi fi de acord cu aceasta succesiune de trei cuvinte nu tocmai reverentioase, dar cred ca este singura solutie ca dupa aceea sa nu ajungem cu totii sa plangem, sa dam faliment, sa nu ne mai luam salariile, profiturile si asa mai departe.

Evident, o astfel de ponderare a cresterilor pietelor, cu mici scaderi si mici cresteri in jurul punctului de echilibru (oricare ar fi acela si orice va fi insemnand el) ar duce la o cu totul alta filozofie a acestor afaceri. In primul rand, marjele de profit scad.

In al doilea rand, sunt perioade in care unii dintre actorii pietei pierd, cand pietele scad putin ca sa nu creasca prea mult si sa poata sa creasca ulterior din nou, pentru a aduce iar profituri.

Scad putin, nu mult, nu decisiv, iar daca firmele au o politica economico-financiara bine pusa la punct rezista pe piata si apoi castiga din nou. Profiturile sunt mai mici, dar mai sigure. Personal, alta solutie nu vad. Mai usor cu tunurile, ca duc la distorsiuni de piata. Evolutia de acest gen a unei piete seamana cu neregularitatile microscopice care se vad pe o suprafata aparent plana, la care tolerantele sunt cand cu plus, cand cu minus, insa dau, una peste alta, o suprafata destul de lina si asperitatile sunt abordabile. Daca nu procedam asa, vom evolua din criza in criza, ca pana acum.

Evident ca aceasta idee presupune o cu totul alta abordare a notiunii de afacere si o alta filozofie a businesss-ului. Marele nostru pacat astazi, din punctul meu de vedere, este ca am construit o lume de companii-predatori, care se lupta pentru putere cu orice pret, calcand in picioare totul, absolut totul.

Concurenta este una, canibalismul de piata la care s-a ajuns acum cu totul altceva. Acest canibalism duce la situatia ca in acest moment mii de firme de pe mapamond se gandesc cum sa mai dea afara cateva milioane de oameni, ca sa devina mai rentabile.

Si mai rentabile. Tot mai rentabile. Ideal ar fi sa nu mai aiba nici un angajat si sa fie cat se poate de rentabile, din acest punct de vedere. Fundamentalism de piata. Iata o alta latura a sa, dincolo de dictonul ca piata e buna si de logo-ul asociat acestui, conform caruia pietele s-ar autoechilibra ritmic. Problema este ca astfel ajungem la haos social.

Trebuie sa fim insa foarte atenti, cred eu. Aceste crize prin care trece sistemul capitalist sunt tot mai ample, din cauza globalizarii pietelor si transformarii lor intr-o singura piata globala. Exista astfel riscul ca sistemul capitalist sa cunoasca o implozie majora, la urmatoarea buble care se va umfla excesiv, necontrolat. Trebuie sa redefinim rolul afacerilor in viata noastra si bazele conceptuale ale acestora.

Mai multi reputati economistii si viitorologi au atras atentia in ultimele decenii asupra acestui pericol. Nu au fost ascultati, ba chiar au si fost luati la shto, daca-mi este permisa expresia din argou. Exista posibilitatea sa fiu si eu luat in balon. Pot sa-mi asum acest fapt. Exista posibilitatea sa gresesc, iar teoria mea sa fie o aberatie sau sa fi facut greseli. Pot sa-mi asum si aceasta. Cine nu incearca nu greseste.

Exista si posibilitatea sa mergem inainte, ca orbetii, spre prapastie, poate ca o sa o pipaim cu piciorul si intr-o buna zi chiar o vom si nimeri. Singura solutie, continuu sa cred eu, este ca, din cand in cand, sa lasam aerul sa mai iasa si sa mai punem continut din realitatea economica, apoi sa mai crestem putin, si tot asa. Altfel nu ne va fi bine deloc.

CRIZA: Atacul asupra leului, iniţiat de cinci bănci internaţionale fără sucursale în România

O jumătate de miliard de euro a scos BNR. săptămâna trecută pe piaţă, ca să ajute leul în faţa unui atac venit din străinătate.

Încercarea de a destabiliza moneda noastră naţională a eşuat, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, mai multe bănci au încercat să profite de criză şi s-au repezit să-şi taxeze clienţii.

Regulamentul stabilirii acestor dobânzi este reglementat de bănci şi aprobat de BNR.

Totuşi, Banca Naţională nu se bagă în lupta de concurenţă, a declarat guvernatorul.

Este prima dată când guvernatorul BNR vorbeşte deschis despre un atac speculativ pe piaţa valutară. Guvernatorul nu a nominalizat cine a fost în spatele atacurilor, însă surse au declarat pentru Antena 3 că este vorba de cinci mari bănci internaţionale care nu au sucursale în România, dintre care trei sunt americane şi una eleveţiană.

Acestea au intrat pe piaţă şi au cumpărat agresiv valută. BNR a intervenit pentru a preveni ca euro să ajungă să fie cotat chiar şi la 5 lei. Banca Naţională a dorit astfel să transforme această speculaţie într-o pierdere şi a reuşit. "Cei care au anticipat greşit şi-au primit porţia", a spus Isărescu, într-un mesaj transmis mai degrabă pentru media din străinătate, decât pentru cea din România, pentru a sublinia faptul că BNR a învins în acest război.

Efectul negativ al contraatacului iniţiat de Isărescu a fost o foame de lei pe piaţa monetară, care s-a concretizat printr-o creştere foarte mare a dobânzilor. Vineri şi luni acestea au depăşit 40-50 %. "Asemenea anomalii nu pot să reziste mult în timp, sunt temporare", spune Isărescu.

Citeste articolul complet pe Antena 3

CRIZA Radu Iloiu: Este greu de spus daca s-a oprit caderea

Asistam la niste preturi pe care nu le-am mai vazut de mult timp pe bursa romana, iar nimeni nu poate sa spuna cu exactitate in acest moment daca s-a terminat contractarea Bursei de la Bucuresti sau nu, declara Radu Iloiu de la Active International.

Iloiu a explicat ca in acest moment fiecare procedeaza pe piata "dupa sentiment" si investeste ricand sau, din contra, nu o face, dupa cum crede el ca este mai bine, lasand la o parte calculele pe care si le face in mod normal un agent de bursa.

In general, piata se afla, in ultimele saptamani, sub influenta acestui sentiment mai ales negativ, in perioade ca acestea. Bursa din Romania se afla, in prezent, sub influenta extraordinara a ceea ce se petrece pe marile burse internationale.

Premisele si consecintele majorarii dobanzii-cheie

Analistii mizau pe o majorare cu 0,25% a dobanzii de politica monetara, in sedinta de joi a boardului BNR, de la 9,75% la 10% (foto - evolutia dobanzii de politica monetara, incepand cu 8 aprilie 2005; sursa: BNR).

Aceasta in conditiile in care multi estimeaza o inflatie peste 9% in luna iulie, alimentata de scumpirile la gaze si electricitate.

BNR a si majorat dobanda -cheie, asa cum se astepta. Cronica unui eveniment anuntat. Scumpirile acestea sunt generate de planurile european si mondial al chestiunii.

Cel european semnalizeaza ca preturile administrate din Romania sunt la un nivel sub cel analog din multe state ale Uniunii Europene. Chiar daca deplangem acest nou val de scumpiri, economic solutia nu este scaderea preturilor, care nu ar aduce prosperitate, ci saracie.

Citeste analiza pe Event365