Ne vom imprumuta de la FMI. Vom iesi din chingile FMI?

Am ridicat aceasta problema de luni de zile. Tin minte ca acum cateva luni, pe la finele lunii noiembrie, l-am intrebat pe Adrian Vasilescu nu daca facem sau nu facem un imprumut de urgenta de la Fond, ci cat poate fi acesta si ce clauze, pe ce perioada de timp si la ce dobanda.

Evident, Vasilescu nu mi-a spus aceste lucruri. Mi-a spus ca deocamdata astfel de informatii nu pot fi furnizate, dar nu mi-a infirmat (fara sa-mi confirme) ca ne pregatim sa facem un imprumut.

Barbateste privind lucrurile: nu avem incotro si trebuie sa ne multumim cu faptul ca probabil ca o parte dintre banii de care avem nevoie vor veni pe filiera europeana.

Ceea ce trebuie sa intelegem cu maxima claritate este gravitatea a ceea ce se petrece acum la nivel global. Avem de-a face cu o criza de sistem. Un sistem care a demonstrat si in trecut ca ajunge ritmic la crahuri.

Inainte vreme, aceste crahuri erau mai mult sau mai putin locale, pentru ca lumea nu era globalizata. Acum, crahul este global, pentru ca pietele actioneaza global si pulsiunile economice, fie ele negative ori pozitive, se propaga pe tot mapamondul.

Avem deci de-a face cu o criza sistemica. Daca sistemul este de vina, atunci trebuie vazut unde anume si apoi trebuie actionat. Am spus inca din toamna anului trecut ca acest lucru nu se intampla.

Nu se intampla pentru ca sistemul este in continuare condus de oameni care cred orbeste in faptul ca piata se autoechilibreaza si ca lucrurile se pot indrepta prin simpla irigare cu bani de stat si prin nationalizarea sectorului privat. Lucru care se petrece acum.

Nu aceasta este solutia, pentru ca se umbla la motor (care din cand in cand explodeaza si distruge masina), in loc sa se umble la principiile de functionare teoretica a motorului, pentru a se descoperi un ciclu de producere a energiei fara efecte destructive.

In aceste conditii, sunt mari sansele ca sistemul actual sa continue sa se prabuseasca. Spre ce ne indreptam in atari conditii? Primele afectate sunt democratiile, care se vor prabusi. Majoritatea statelor democratice este macinata de coruptie si conflicte pe verticala si orizontala natiunilor.

Acestea se vor amplifica. Vor castiga teren mai repede decat ne imaginam politicienii populisti. Pot continua cu astfel de scenarii pesimiste, mergand pana la consecintele finale. Nu vreau sa o fac. Sunt destul de pesimist. Am motive pentru a fi optimist?

Nu, cat timp suntem condusi de incompetenti, mafioti, mediocritati si nebuni. Daca am rasturnat ierarhia sociala, lasandu-i pe urmasii celor care acum 30-40 de ani erau pegra societatii sa ne conduca, ne ducem unde ne este locul: in pegra.