POLITICA Băsescu: Nu am respins varianta ca Johannis să devină premier

Preşedintele Traian Băsescu a declarat în această seară că nu a respins varianta ca Klaus Johannis să fie numit premier al României. totodată, preşedintele a subliniat că partidele abordează stângaci propunerea noului premier.

"Nu am respins posibilitatea ca domnul Johannis să devină prim-ministru, în condiţiile în care opţiunile mele se îndreaptă totuşi către alte soluţii, dar nu am respins o astfel de propunere numai pentru că vine de la PSD, sau PNL sau UDMR", a spus preşedintele.

Băsescu a menţionat că relaţia sa cu Klaus Johannis este una "corectă". "Eu i-am propus domnului Johannis la un moment dat să participela guvernare în calitate de ministru al Educaţiei, dânsul fiind profesor". a spus Băsescu.

"Având în vedere situaţia economică pe care s-a suprapus şi criza politică, optiunea mea rămâne aceea că prioritatea majoră rămâne tratamentul pentru criza economică. Criza politică a fost adăugată de partide care nu au avut responsabilitatea a ceea ce fac", a mai spus preşedintele.

Traian Băsescu a mai spus că viitorul premier trebuie să fie un bun economist, un om cu experienţă în relaţiile cu instituţiile bancare.

"Opţiunea mea pentru funcţia de prim-ministru este un om care să aibă expertiză economică, un om cu experienţă în relaţia cu băncile dar şi cu institutiile internaţionale bancare şi financiare. Avem nevoie de un prim-ministru care sa aibă capacitatea de a coorodona toate ministerele de care depinde realizarea obligaţiilor noastre în relaţiile cu FMI şi cu UE", a declarat Băsescu.

PD-L a renunţat la propunerea ca Boc să fie premier, a precizat preşedintele Băsescu, care a mai spus că a rugat partidele să continue până joi consultările, el precizând că nu se va abate de la Constituţie în desemnarea premierului.

SURVEILLANCE: Legislatia nationala, internationala si europeana referitoare la cipurile biometrice (BadPolitics)

a. Regulamentul Consiliului Europei nr. 2.252/2004 dă recomandări şi detalii tehnice privind cip-urile biometrice, însă nici o ţară din lume nu s-a grăbit să le implementeze cu atâta acribie tehnică şi obedienţă.

România este prima ţară-pilot-cobai de pe planetă cu un asemenea proiect experimental, iar guvernarea trecută a reglementat aceasta prin: OGU 94/2008, HG 1566/2008, OG 207 din 04/12/2008.

b. Acţiunea cip-urilor biometrice a „început în pas de marş” în judeţul Ilfov de la 1 ianuarie iar până în iunie 2009 se urmăreşte extinderea sistemului informaţional biometric în toată ţara.

c. Din decembrie 2008 a început în România emiterea unui nou model de permis auto de tip card, care conţine de asemenea un cip electronic pe bază de cod de bare. Cip-ul conţine date personale uzuale, date medicale, istoricul bolilor, contravenţii rutiere, etc. Acţiunea a început fără o bază legislativă şi fără o promovare mass-media corespunzătoare.

d. Pentru 1 ianuarie 2011 este programată introducerea noilor cărţi electronice de identitate cu cip. Platforma-pilot-cobai informaţional va fi implementată în judeţul Caraş-Severin, de unde se va extinde proiectul şi în celelalte judeţe. Informaţiile sunt memorate pe 2 suporturi: banda optică şi circuit integrat de tip smartcard (cip).

Datele înscrise nu pot fi şterse, ci se poate doar adăuga la ele informaţii, iar această acţiune o poate face nu numai Ministerul Internelor, ci şi cel al Comunicaţiilor! Există aşadar un drept discreţionar asupra naturii şi cantităţii informaţiilor înscrise, întrucât nu este reglementat cine are dreptul să înscrie, care sunt criteriile de selecţie, a ceea ce trebuie scris şi ce ar putea afecta imaginea sau confortul psihic al persoanei în cauză, etc... citeste tot aici

CRIZA: Uniunea Europeana iese din recesiune?

Economiile statelor membre ale Uniunii Europene (UE) incep sa iasa din recesiune, in linie cu estimarile care indica o revenire a cresterii la inceputul anului 2010, a declarat Joaquin Almunia (foto), comisarul pentru afaceri monetare al Uniunii, anunta NewsIn via The Money Channel.

"Ne indreptam spre finalul recesiunii", a declarat Almunia. Acesta este de parere ca optimismul de pe piata este justificat, iar ciclul de incetinire a cresterii economice a devenit mai controlat. La mijlocul lunii mai, Almunia declarase ca economia UE a aratat primele semne pozitive, in contextul celei mai severe crize de la fondarea grupului, in urma cu 50 de ani, dar nu exista indicatori ai unei reveniri a cresterii.
Cred ca declaratiile lui Joaquin Almunia trebuie privite cu un spirit critic si cu multa prudenta. Nu sceptisicm, ci prudenta. In psihologia sociala exista un principiu, folosit de multe ori, in aplicatiile sociale facute de unii si de altii pe pielea noastra: Atunci cand afirmi mereu existenta unui fapt abstract, care initial nu exista, el se intrupeaza si isi afirma existenta, chiar cu violenta.

Un principiu care a jucat un rol istoric fundamental. Uneori in bine, alteori in rau. Exemplul pe care pot sa-l dau, ca sa fie foarte clar despre ce anume vorbim, este campania intensa, facuta in primele luni ale anului 1990, de catre mai multe grupari politice din Romania, pentru a afirma ca exista un conflict intre romanii si maghiarii din Transilvania. Au urmat evenimentele tragice din martie, de la Targu-Mures. Fenomenul social se intrupase.

Asemanator, autoritatile europene, transnationale si nationale, incearca sa acrediteze ideea ca aceasta criza se opreste. Am vazut, in saptamanile care au trecut, cum in subito, fara nici o explicatie logica, diferiti demnitari romani au inceput sa afirme ba ca partea mai grea a crizei a trecut, ba ca prin toamna vom iesi din criza s.a.m.d.

Pe de alta parte, autoritatile europene fac eforturi concertate sa decupleze criza europeana de cea americana, apoi sa izoleze nucleele de criza din economia statelor UE, pompand foarte-foarte multi bani in sistem, acolo unde s-au produs decapitalizari. Oficialii europeni participa si ei la acest efort concertat, afirmand ca statele UE ies din recesiune.

Modul acesta de actiune poate fi si benefic, poate duce la rezultate atragatoare, promitatoare pe termen scurt, dar nu rezolva cauza crizei. Asa cum am mai spus, avem de-a face cu o criza sistemica. Una care s-a mai manifestat de foarte multe ori inainte, in istoria sistemului capitalist, cu cazurile foarte cunoscute, cum este criza cu deflatie din 1929-1931.

De fiecare data, teoreticienii sistemului capitalist au facut aceeasi greseala: nu si-au pus intrebarea care anume sunt metehnele sistemului, care duc la aceste caderi. Pur si simplu nu i-a interesat sa nu faca in viitor milioane de oameni obisnuiti sa sufere din nou.

Nici ce se va intampla atunci cand acest sistem capitalist va capata amploare, va deveni interdependent si plenar si caderea sa va produce un crah planetar, o catastrofa de proportii. Exact spre aceasta ne indreptam acum. Mai devreme sau mai tarziu, acum sau peste zece ani. Ori poate peste 30.

Exista posibilitatea ca, prin pomparea de bani, masina defecta a capitalismului sa porneasca din nou si sa mearga iarasi binisor, mai lovind o casa de la sosea, mai calcand un pieton, mai dand un rateu la evacuarea gazelor. Aceasta nu inseamna insa ca, globalizarea continuand, urmatoarea cadere de amploare nu va fi si mai greu de suportat. Daca nu cumva ea totusi va avea loc acum, in pofida pernelor de contact care se pun azi pentru o aterizare usoara.

Revin la afirmatiile lui Almunia. Comisarul a atentionat ca bancile din UE trebuie sa fie supuse unor teste de stres, asemenea celor americane, conform indemnelor Comisiei Europene, pentru a verifica daca acestea dispun de un nivel adecvat de capital, pentru a face fata unor conditii economice si mai sumbre, in cazul in care acestea vor aparea pe piata (s.n.).

Personal, mi se pare ca aceasta parte a declaratiei comisarului european este cea mai importanta. Voi lasa la o parte testele de stres, la care intr-adevar cred ca trebuie supuse mai curand bancile, decat clientii acestora, care au un comportament mult mai previzibil si liniar. Aici Almunia atrage atentia asupra a ceea ce se va intampla in continuare, legat de banci.

Voi spune insa doar atat: exista azi in Romania unii business-man-i care se imprumuta, apoi pierd, apoi din nou se imprumuta si din nou pierd.

Exista posibilitatea ca in curand acesti oameni sa inceapa sa-si dea drumul in zbor planat, din birourile si locuintele lor, daca au onoare, ori sa fuga in tari calde, mult mai calde, daca au fuga lunga.

De exemplu, undeva la nord-vest de Noua Zeelanda e un stat minuscul, Niue, aflat sub protectorat zeelandez, pe care poti sa-ti pierzi urma cu usurinta in astfel de cazuri. Tratate de extradare nu exista intre Romania si Niue. Si nu este singurul stat in aceasta situatie.

CRIZA: Noi, americanii, criza si crizele. Si foarte multa inconstienta guvernamentala

Economiştii Ministerului Finanţelor (vad ca de la o vreme nu se mai vorbeste despre Ministerul Economiei si Finantelor, care de jure mai exista, dar de facto nu a functionat, nu a fiintat niciodata) spun că efectele crizei economice globale se vor resimţi în România în toată forţa lor în al doilea trimestru al anului viitor.

Totuşi, amploarea ei va fi mai mică decât în UE. Adevărata criză economică va lovi România în 6-7 luni, după ce contractele aflate acum în derulare, semnate în vremurile bune, se vor fi încheiat, pentru ca economia noastră reacţionează cu şase-şapte luni de intarziere la ce se întâmplă în UE.

Sunt partial de acord cu ceea ce spune Dorin Mantescu, interlocutorul celor de la Cotidianul, care au dat aceasta informatie. In primul rand, noi trebuie sa privim aceasta criza altfel decat ca pe un bloc compact care loveste odata si dupa aceea se retrage ca un tsunami. Realitatea economica este alta.

Declansatorul subprimelor

Criza subprimelor din Statele Unite a fost numai declansatorul unei serii de evolutii economice, care vor duce finalmente catre edificarea unui alt tip de economie globala, care nu va avea decat legaturi istorice cu actuala economie. Subprimele au fost credite ninja, adica imprumuturi acordate fara nici un fel de garantie, pe loc, ori credite cu garantii foarte slabe, ale caror riscuri erau apoi plimbate prin trepte succesive de securizare si schimb de risc.

Faptul ca balonul subprimelor va plesni era de asteptat. El se baza pe un alt balon, cel al pietei imobiliare, care, ca si in Romania, era supraevaluata. Preturile foarte mari duceau la rate de profit ametitoare. Imobilele acestea erau asigurate, pentru ele se faceau imprumuturi bancare. Poc! dintr-o fraza am mai pomenit despre alte doua piete, cea a asigurarilor si cea a creditelor, care s-au umflat in baloane de supraevaluare, care era de asteptat ca intr-o buna zi sa faca "'boac!".

Efectul dezumflarii sau plesnirii relativ bruste a acestor baloane este ca o multime de oameni care inainte prosperau, consumand, acum traiesc mult mai auster. Zdrang! Inca o piata care s-a dezumflat dramatic de pe la inceputul anului 2007, cea a bunurilor de larg consum, dinspre cele scumpe, de folosinta indelungata si medie (masini, aragaze, frigidere, televizoare), spre cele de folosinta curenta (pasta de dinti, betisoare pentru urechi si multa, multa mancare).

In plus, economia serviciilor a inceput sa sufere si ea, adica "ne tundem unii pe altii" mult mai putin. Pachetele triple play de pe cablu se restrang, acolo unde poate fi renegociat contractul, laptele nu mai vine cu regularitate la usa in fiecare dimineata, iar rufele sunt spalate mai curand acasa, decat la spalatorie.

Conglomerat ganglionar de baloane

Cand vorbesc la persoana intai plural nu ma refer insa la Romania, ci la lumea de tip capitalist in general. Imaginati-va ca deasupra geografiei teritoriale fizice a statelor capitaliste ar pluti un conglomerat ganglionar de baloane si balonase de diferite marimi, care se intrepatrund haotic, se umfla pe rand, se intercoreleaza sau se decoreleaza intre ele.

In unele state se formeaza super-baloane, la care contribuie mai multe piete, ca in cazul Statelor Unite ale Americii. Acolo caderea este mai dramatica. In inima sistemului capitalist. Pe acest considerent, constatam acum ca practic aceasta inima nu mai bate. Centrul de putere financiara numarul 1 al sistemului capitalist de tip occidental, Coasta de Est a SUA, nu mai functioneaza, a cazut in sine.

Marile economii emergente cresc

Acum, voi trece repede peste faptul ca marile economii emergente, cum sunt cele ale Chinei, Indiei si tarilor exportatoare de petrol, par a-si continua cresterea si in prezent. Voi spune doar ca, in opinia mea, in China se formeaza acum un alt super-balon, care va plesni in viitor, dar dupa ce deja economia de tip occidental isi va reincepe cresterea.

Deocamdata, in primul rand in China, dar si in India, ar fi conditii pentru investitii in pozitii long, in timp ce Occidentul este acum potrivit pentru pozitii short si o atitudine extrem de fasneata, daca vrei sa ai profit.

Guvernul paralel din str. Doamnei

Romania insa poate fi privita prin comparatie cu America si putem concluziona cateva lucruri interesante. In primul rand, datorita guvernului paralel (mult mai responsabil) din str. Doamnei, de la BNR, condus de dl. Isarescu, bancile nu si-au prea facut de cap, cel putin comparativ cu chindia pe care au trantit-o de vreo opt ani in SUA.

Nu au dat credite blind, ca la poker si principalele probleme par in primul rand creditele in valute, care pun probleme de plata daca leul se devalorizeaza, precum si portofoliul existent de carduri de credit, despre care nu stim exact la cat se ridica si ce surprize ne poate aduce in viitor.

De aici poate incepe necazul, daca se transfera criza in sectorul imobiliar si auto, pentru cei care au credite de acest tip. Oricat de hulit voi fi, afirm ca, fata de tragediile ce se petrec in State, la noi o astfel de criza va avea efect incomparabil diminuat. Vreau sa spun ca la noi balonul s-a umflat mult mai putin decat la americani.

Ar fi interesant sa putem compara volumul creditelor la PIB la ei si la noi. Sunt convins ca la ei e mult mai aproape de cer decat la noi.

Doua crize

Sa revin la ceea ce a spus Mantescu. Eu cred ca problemele mari sunt altele. In primul rand, in acest moment firmele medii se confrunta cu o intarziere a platilor curente la contractele cu partenerii autohtoni. In general, marile companii nu au restante de plata. Eu sesizez ca pot sa apara astfel blocaje, incapacitati de plata si lipsa lichiditatilor.

Asa cum am mai spus, o a doua problema este ca, pe tacute, marile companii isi retrag participatia majoritara in propriile lor subsidiare din Romania, devenind minoritare, cu pachete de control. Este un semn al crizei de la cartierele generale din statele occidentale, unde sunt originate aceste firme.

Am cel putin un exemplu de divizie a unei mari companii care si-a inchis portile in Romania, dar nu-i voi da numele. Motivul este acelasi: repatrierea investitiilor, pentru conservarea nucleului de putere, intr-un moment de criza.

A treia problema este ca ne-am bazat in buna masura, in acesti ani de crestere nesanatoasa, pe banii importati de catre romanii care muncesc in strainatate. Parerile sunt impartite asupra impactului crizei asupra fratilor nostri din diaspora: se vor intoarce in tara, in cautarea unui loc de munca aici? Daca va fi un exod de repatrieri, va fi tragic. Rata somajului va sari pe pereti.

A patra problema pe care o vad eu este criza noastra interna, care se poate declansa exact anul viitor, exact din primavara, din cauza faptului ca pot sa apara probleme la plata pensiilor marite de Cabinetul Tariceanu, in inconstienta sa, dar si eventual incapacitatea de plati la salariile marite in urma a ceea ce se intampla acum.

Incapacitate de plati sau marirea deficitului bugetar. Si marirea sa nu pentru dezvoltare, cum fac cabinetele responsabile, ci pentru pomenile electorale despre care scriu de prin vara anului 2007, de-am facut bataturi prin buricele degetelor, ca sa nu mai spun ca am vorbit despre aceste pomeni pe vreo patru posturi de televiziune si doua sau trei de radio...

Cel mai negru scenariu ar fi ca unele dintre aceste crize sa se concerteze. Cel mai bine ar fi, decat sa facem prostii, mai bine sa nu facem nimic si sa asteptam. Daca am si face niscaiva austeritate bugetara si am profita de criza ca sa renuntam strategic la ceea ce nu mai vrem sa facem de-acum incolo, mizand pe ceea ce consideram noi ca sunt punctele noastre forte, s-ar putea ca peste un an sau doi sa descoperim ca am iesit din aceasta criza mai bine decat ne-am imaginat ca o vom face.

CRIZA FINANCIARA: De ce se adanceste si pana cand?

Teoria clasica privind functionarea pietelor, in general (nu numai a pietei de capital, acum mare vedeta prin declinul sau din acest moment) spune ca acestea se regleaza ritmic singure.

Conform acestui principiu, ele au perioade succesive de crestere, ating un anumit moment de apogeu, apoi se contracteaza si ciclul reincepe.

In joc insa au aparut, in ultimii 30 de ani, doua variabile care trimit, dupa parerea mea, in derizoriu aceasta teorie, pe care in acest moment nu o mai cred decat savantii care nu ies din universitati.

Nu, piata nu se autoregleaza si adeptii fundamentalismului de piata gresesc foarte tare. Ei au pus la punct un sistem complet eronat de lucru pe aceasta piata globala pe care au edificat-o constient si care acum se surpa in sine, asa cum se observa.

Prima variabila, pe coordonate georgrafice, este disparitia barierelor puse acum 30 de ani de catre bancile nationale, care limitau posibilitatile capitalului de a dantui pe mapamond cum doresc speculantii bursieri. Acum reverberatiile unei tranzactii de pe NYSE (New York Stock Exchange) se simt unde nu te astepti, poate in evolutia DAX, sau a Hang-Seng, ori, cine stie, a japonezului Nikkey.

Nu avem, in acest moment, instrumente de predictiune a ceea ce se intampla exact in urma unei tranzactii anume. Nu avem nici reglementare si control corespunzator, pentru ca fiecare, intr-o libertate quasitotala, face exact ce vrea, deoarece reglementarile sunt extrem de laxe.

A doua variabila, pe coordonate financiare, este reprezentata de felul in care lucreaza pe aceste piete fondurile speculative de tip hedge si firmele care ofera produse sintetice. Aceste subpiete genereaza, in prezent, mize financiare imense.

Nu exista nici o regula prestabilita dupa care sa lucreze companiile care ofera aceste produse, asa cum nu exista nici un motiv pentru care aceste produse sa nu fie oferite, daca este posibbil ca acest lucru, normal, sa se intample.

Ajungem la cea de a treia variabila, care actioneaza prin intermediul primelor doua, ce se constituie in premise si ne aflam astfel in plina teorie a reflexivitatii, enuntata de catre George Soros. Miliardarul american sustine ca, dincolo de functia cognitiva, care se bazeaza pe regulile matematic stabilite de functionare a pietei, apare functia manipulatoare.

Eu sustin, asa cum am aratat, ca aceasta functie manipulatoare actioneaza prin intermediul primelor doua variabile, care permit acest lucru intr-un mod nemarginit de lax. Fiecare dintre actorii pietei de capital are propria sa viziune despre cum vor evolua lucrurile si actioneaza pe cont propriu pentru a schimba lucrurile in favoarea sa. Manipuleaza, cum s-ar spune, piata, influentand-o.

Cand Legislativul american a aprobat planul de redresare de 700 de miliarde de dolari, aceste variabile care actioneaza aleatoriu, pe rezultanta actiunilor individuale ale fiecaruia dintre actorii pietei, au dus la continuarea caderii burselor, chiar daca oficial asteptarea era ca gata, criza a fost stopata.

La fel si in Uniunea Europeana, unde lucrurile stau de parca nimeni nu mai stie ce si cum se va intampla, in afara de faptul ca totul cade. Neoficial, nu se mai vorbeste nici macar despre hard-landing, ci despre crash-landing si crah-landing, doua notiuni ad-hoc, inventate prin piata de catre cei care asista la cele care se petrec.

Motivele sunt aceleasi si in Europa, dar in plus situatia administrativa, la nivelul politic pan-european si la cel al statelor membre, este mai grava. Aici nu mai avem, ca in SUA, o conducere unitara, coerenta, coercitiva, ci un haloimas. In care la nivelul european nu se adopta nici un plan de redresare, iar la nivel national inca mai exista state care se gandesc cam asa: "Las', ca la noi nu ajunge banga".

Ei, uite ca ajunge. Ajunge pana si intr-un stat ca Romania, care nu are credite ninja (adica fara nici un fel de garantie), care nu are produse sintetice, de pe care cele cateva hedges s-au retras de catava vreme. Ajunge, pentru ca, atunci cand se clatina barca, sufera nu numai vaslasii, ci si copilasul care sta in echilibru instabil pe marginea acesteia.

Intr-o astfel de situatie, nu este de mirare ca azi am stat de vorba cu un broker de pe BVB, care mi-a spus ca si-a dat diploma de absolvire a facultatii cu tema "Teoria haosului".

Si, apropos, ca tot nu veni vorba: ce auzii, cum spun oltenii? Cica sunt unele companii serioase, la ale caror subsidiare din Romania, discret, in tacere, actionariatul majoritar al transnationalei-mama a devenit foarte minoritar. Si se mai spune ca exista deja o mare transnationala care si-a inchis subsidiara din Romania. Deocamdata nu-i spun numele.

PS: Repet ceea ce am mai afirmat intr-o postare anterioara: cea mai mare greseala pe care o poti face, intr-o asemenea situatie, cum este cea de care s-ar putea sa ne apropiem, este sa intri in panica si sa actionezi ad absurdum. Oricum, mare lucru aceasta criza nu are cum sa ne ia.

Sau, mai bine zis, mare lucru fata de ceea ce le ia occidentalilor, dintre care foarte multi traiesc efectiv pe credite facute pe viata si pe descoperiri de cont, iar altii au ajuns la pensie si traiesc din rente viagere care acum se pot efectiv dizolva. Oricum, vorba lui Alex Fuhrmann, viata ne va arata ce avem de facut si ne vom reveni pana la urma cumva. Nu avem incotro.

Noua taxa auto, in dezbatere publica pe 10 aprilie

Guvernul a discutat luni, in prima lectura, textul actului normativ ce reglementeaza taxa pe poluare pentru autovehicule, se arata intr-un comunicat al Guvernului.

"Este unul din instrumentele prin care intervenim pentru protectia mediului si pentru respectarea angajamentelor asumate la nivelul UE in privinta reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera. In calitate de stat membru, Romania are obligatia de a respecta aceste angajamente de limitare a emisiilor de CO2", a spus prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu, la inceputul sedintei Executivului.
Citeste articolul complet pe Event365.ro