Guvernul bate cocosul (Dinu Patriciu in Adevarul)

Guvernul României este foarte ocupat. Bate cocoşul ca să facă ouă. Veniturile bugetare nu cresc, în ciuda instrumentelor de tortură contabilă din ce în ce mai brutale - impozit forfetar, reducerea deductibilităţilor, mărirea accizelor şi câte şi mai câte. Pe de altă parte, oricâţi bani ar avea, autorităţile publice îi seacă cât ai clipi. Birocraţia a devenit expertă în justificarea cheltuielilor.

citeste tot editorialul aici
"Statele cu cel mai mare succes în ultima jumătate de secol au fost o stâncă, o mlaştină şi un deşert. O să mi se răspundă că Hong Kong, Singapore şi Israel sunt cu totul diferite faţă de noi şi au profitat de istorie şi conjuncturi.
Eşti diferit în măsura în care ştii să fii diferit şi acesta este suportul succesului, vine întâi din imagine şi apoi din realităţi. Nu ştim să ne vindem ţara, ieşim cu ea în târgul de vechituri în loc de a ne pune în valoare resursele proprii de inteligenţă."

INTERVIU - CRIZA Tataru: Cifra de afaceri GMP: 6 milioane de euro (2008)

Cifra de afaceri a companiei de publicitate GMP Advertising a fost in anul 2008 de sase milioane de euro, a declarat patronul acestei companii, Felix Tataru.

El a explicat ca anul acesta, pentru a incerca sa pastreze acest nivel financiar al business-ului, GMP va fi obligata sa participe la mai multe licitatii mai mici. "Nici vorba de crestere", a explicat Tataru, "din contra, va fi "mai multa munca si vor fi mai putini bani".

INTERVIU - CRIZA Tataru: Bugetele companiilor, date peste cap

Planificarea bugetelor companiilor consumatoare de publicitate la ad-makeri este data peste cap din cauza crizei, a declarat general managerul firmei GMP Advertising, Felix Tataru, care a explicat ca anul acesta va fi si pentru publicitari tot un an de austeritate

Tataru a explicat ca media are cel mai mult de suferit, pentru ca in Romania si in lume consumul este minim, la limita. La aceasta cauza, bugetele de publicitate mai sunt clatinate si de faptul ca, exact in momentele de initiere a crizei, in Romania au avut loc alegeri si a fost schimbat guvernul.

CRIZA: Noi, americanii, criza si crizele. Si foarte multa inconstienta guvernamentala

Economiştii Ministerului Finanţelor (vad ca de la o vreme nu se mai vorbeste despre Ministerul Economiei si Finantelor, care de jure mai exista, dar de facto nu a functionat, nu a fiintat niciodata) spun că efectele crizei economice globale se vor resimţi în România în toată forţa lor în al doilea trimestru al anului viitor.

Totuşi, amploarea ei va fi mai mică decât în UE. Adevărata criză economică va lovi România în 6-7 luni, după ce contractele aflate acum în derulare, semnate în vremurile bune, se vor fi încheiat, pentru ca economia noastră reacţionează cu şase-şapte luni de intarziere la ce se întâmplă în UE.

Sunt partial de acord cu ceea ce spune Dorin Mantescu, interlocutorul celor de la Cotidianul, care au dat aceasta informatie. In primul rand, noi trebuie sa privim aceasta criza altfel decat ca pe un bloc compact care loveste odata si dupa aceea se retrage ca un tsunami. Realitatea economica este alta.

Declansatorul subprimelor

Criza subprimelor din Statele Unite a fost numai declansatorul unei serii de evolutii economice, care vor duce finalmente catre edificarea unui alt tip de economie globala, care nu va avea decat legaturi istorice cu actuala economie. Subprimele au fost credite ninja, adica imprumuturi acordate fara nici un fel de garantie, pe loc, ori credite cu garantii foarte slabe, ale caror riscuri erau apoi plimbate prin trepte succesive de securizare si schimb de risc.

Faptul ca balonul subprimelor va plesni era de asteptat. El se baza pe un alt balon, cel al pietei imobiliare, care, ca si in Romania, era supraevaluata. Preturile foarte mari duceau la rate de profit ametitoare. Imobilele acestea erau asigurate, pentru ele se faceau imprumuturi bancare. Poc! dintr-o fraza am mai pomenit despre alte doua piete, cea a asigurarilor si cea a creditelor, care s-au umflat in baloane de supraevaluare, care era de asteptat ca intr-o buna zi sa faca "'boac!".

Efectul dezumflarii sau plesnirii relativ bruste a acestor baloane este ca o multime de oameni care inainte prosperau, consumand, acum traiesc mult mai auster. Zdrang! Inca o piata care s-a dezumflat dramatic de pe la inceputul anului 2007, cea a bunurilor de larg consum, dinspre cele scumpe, de folosinta indelungata si medie (masini, aragaze, frigidere, televizoare), spre cele de folosinta curenta (pasta de dinti, betisoare pentru urechi si multa, multa mancare).

In plus, economia serviciilor a inceput sa sufere si ea, adica "ne tundem unii pe altii" mult mai putin. Pachetele triple play de pe cablu se restrang, acolo unde poate fi renegociat contractul, laptele nu mai vine cu regularitate la usa in fiecare dimineata, iar rufele sunt spalate mai curand acasa, decat la spalatorie.

Conglomerat ganglionar de baloane

Cand vorbesc la persoana intai plural nu ma refer insa la Romania, ci la lumea de tip capitalist in general. Imaginati-va ca deasupra geografiei teritoriale fizice a statelor capitaliste ar pluti un conglomerat ganglionar de baloane si balonase de diferite marimi, care se intrepatrund haotic, se umfla pe rand, se intercoreleaza sau se decoreleaza intre ele.

In unele state se formeaza super-baloane, la care contribuie mai multe piete, ca in cazul Statelor Unite ale Americii. Acolo caderea este mai dramatica. In inima sistemului capitalist. Pe acest considerent, constatam acum ca practic aceasta inima nu mai bate. Centrul de putere financiara numarul 1 al sistemului capitalist de tip occidental, Coasta de Est a SUA, nu mai functioneaza, a cazut in sine.

Marile economii emergente cresc

Acum, voi trece repede peste faptul ca marile economii emergente, cum sunt cele ale Chinei, Indiei si tarilor exportatoare de petrol, par a-si continua cresterea si in prezent. Voi spune doar ca, in opinia mea, in China se formeaza acum un alt super-balon, care va plesni in viitor, dar dupa ce deja economia de tip occidental isi va reincepe cresterea.

Deocamdata, in primul rand in China, dar si in India, ar fi conditii pentru investitii in pozitii long, in timp ce Occidentul este acum potrivit pentru pozitii short si o atitudine extrem de fasneata, daca vrei sa ai profit.

Guvernul paralel din str. Doamnei

Romania insa poate fi privita prin comparatie cu America si putem concluziona cateva lucruri interesante. In primul rand, datorita guvernului paralel (mult mai responsabil) din str. Doamnei, de la BNR, condus de dl. Isarescu, bancile nu si-au prea facut de cap, cel putin comparativ cu chindia pe care au trantit-o de vreo opt ani in SUA.

Nu au dat credite blind, ca la poker si principalele probleme par in primul rand creditele in valute, care pun probleme de plata daca leul se devalorizeaza, precum si portofoliul existent de carduri de credit, despre care nu stim exact la cat se ridica si ce surprize ne poate aduce in viitor.

De aici poate incepe necazul, daca se transfera criza in sectorul imobiliar si auto, pentru cei care au credite de acest tip. Oricat de hulit voi fi, afirm ca, fata de tragediile ce se petrec in State, la noi o astfel de criza va avea efect incomparabil diminuat. Vreau sa spun ca la noi balonul s-a umflat mult mai putin decat la americani.

Ar fi interesant sa putem compara volumul creditelor la PIB la ei si la noi. Sunt convins ca la ei e mult mai aproape de cer decat la noi.

Doua crize

Sa revin la ceea ce a spus Mantescu. Eu cred ca problemele mari sunt altele. In primul rand, in acest moment firmele medii se confrunta cu o intarziere a platilor curente la contractele cu partenerii autohtoni. In general, marile companii nu au restante de plata. Eu sesizez ca pot sa apara astfel blocaje, incapacitati de plata si lipsa lichiditatilor.

Asa cum am mai spus, o a doua problema este ca, pe tacute, marile companii isi retrag participatia majoritara in propriile lor subsidiare din Romania, devenind minoritare, cu pachete de control. Este un semn al crizei de la cartierele generale din statele occidentale, unde sunt originate aceste firme.

Am cel putin un exemplu de divizie a unei mari companii care si-a inchis portile in Romania, dar nu-i voi da numele. Motivul este acelasi: repatrierea investitiilor, pentru conservarea nucleului de putere, intr-un moment de criza.

A treia problema este ca ne-am bazat in buna masura, in acesti ani de crestere nesanatoasa, pe banii importati de catre romanii care muncesc in strainatate. Parerile sunt impartite asupra impactului crizei asupra fratilor nostri din diaspora: se vor intoarce in tara, in cautarea unui loc de munca aici? Daca va fi un exod de repatrieri, va fi tragic. Rata somajului va sari pe pereti.

A patra problema pe care o vad eu este criza noastra interna, care se poate declansa exact anul viitor, exact din primavara, din cauza faptului ca pot sa apara probleme la plata pensiilor marite de Cabinetul Tariceanu, in inconstienta sa, dar si eventual incapacitatea de plati la salariile marite in urma a ceea ce se intampla acum.

Incapacitate de plati sau marirea deficitului bugetar. Si marirea sa nu pentru dezvoltare, cum fac cabinetele responsabile, ci pentru pomenile electorale despre care scriu de prin vara anului 2007, de-am facut bataturi prin buricele degetelor, ca sa nu mai spun ca am vorbit despre aceste pomeni pe vreo patru posturi de televiziune si doua sau trei de radio...

Cel mai negru scenariu ar fi ca unele dintre aceste crize sa se concerteze. Cel mai bine ar fi, decat sa facem prostii, mai bine sa nu facem nimic si sa asteptam. Daca am si face niscaiva austeritate bugetara si am profita de criza ca sa renuntam strategic la ceea ce nu mai vrem sa facem de-acum incolo, mizand pe ceea ce consideram noi ca sunt punctele noastre forte, s-ar putea ca peste un an sau doi sa descoperim ca am iesit din aceasta criza mai bine decat ne-am imaginat ca o vom face.

Gabriel Biris: Fiscul putea sa ia cel putin inca 2% din PIB

Daca fiscalitatea ar fi croita pe un salariu minim de 1.000 de lei, veniturile suplimentare obtinute de ANAF ar fi fost echivalentul a 2% din PIB, pentru ca in acest moment salariul minim de 540 de lei este folosit pentru mascarea veniturilor mai mari.

Pe de alta parte, numarul salariilor de peste 2.000 de euro vizibili pentru Fisc este ridicol de mic, sustine avocatul Gabriel Biris. Acesta explica faptul ca, in momentul in care Ministerul Finantelor a vrut sa ridice TVA cu 3%, a propus pastrarea TVA la 19% si gasirea mai multor surse de venituri suplimentgare la buget.

In tranzactiile imobiliare, de exemplu, sunt resurse fiscale foarte mari, pentru ca persoanele fizice nu prea platesc impozit si TVA. Din acest an, nici impozitul pe profit, obtinut de companii din vazarea bunurilor imobile, nu prea mai este platit, pentru ca legea permite lucrul acesta, arata Biris, care e specialist in legislatie fiscala.

Un alt domeniu nefiscalizat corespunzator este piata muncii, pentru ca la salariile mici munca la negru este in continuare omniprezenta.

Gabriel Biris: Inca 2% deficit, din cauza majorarii salariilor, dezastruos pentru Romania

Problema principala, in chestiunea cresterii salariilor profesorilor, este a felului in care se constituie bugetul de stat, crede avocatul Gabriel Biris, specialist in legislatie fiscala. Problema este una de sistem. Daca nu constitui bine bugetul de stat, ai probleme. In prezent, exista riscul sa urmeze o avalansa de cereri de mariri de salarii si la alte categorii bugetare, care pot afecta bugetul cu pana la 2% din PIB, ceea ce poate fi dezastruos pentru romani.

Bugetul de gumilastic si poporul elasto-plastic

Dupa promulgarea de catre Traian Basescu a legii privind majorarea salariilor profesorilor cu 50%, suntem, mai mult decat oricand, cu spatele la zid.

Pe langa criza globala, ale caror valuri mari inca nu ne-au afectat, ne-am construit propria noastra criza locala, care ar trebui sa loveasca anul viitor Romania cu toata puterea, in momentul in care bugetul de stat de gumilastic nu va mai face fata platilor asumate.

Primii care vor suferi vor fi exact cei care se bucura acum: poporul elasto-plastic, care, supus la eforturi succesive de forfecare, torsiune si intindere, se rupe.

Exista pericolul ca maririle de acum ale salariilor si pensiilor sa fie urmate, nu stiu exact in ce ordine, de devalorizarea leului (adica oamenii vor descoperi brusc ca defapt venitul lor a scazut, in loc sa creasca), apoi de disparitia venitului, din cauza imposibilitatii de plata.

Exista posibilitatea horror ca unii pensionari sa astepte pensia, care nu va mai veni.

Ce a facut Tariceanu...

... este extrem de periculos. Banii pe care ii ai la buget trebuie folositi, intr-o maniera investitionala sanatoasa, pentru trei lucruri: invatamant, sanatate si infrastructura. Primele doua, domenii neproductive, asigura educatia cat mai buna si sanatatea natiunii, cea de a treia, domeniu indirect productiv, duce direct la prosperitate, reprezentand vehiculul acesteia. Toate sunt la pamant in Romania.

Cabinetul Tariceanu nu a fost preocupat nici un moment sa investeasca in aceste domenii. Daca faci aceste investitii pentru o legislatura sau doua, veniturile la buget cresc substantial si fiscalitatea scade. Daca nu, in vremuri de criza ca acestea fiscalitatea creste si veniturile la buget scad, apoi se instaleaza criza de plati bugetare.

Tariceanu are scuza ca a fost precedat de alt premier la fel de inconstient: Adrian Nastase, care a aruncat cu bani in populatie cu nemiluita, intr-un program de asistare sociala a romanilor, menit sa-i aduca voturi. Acum se roaga sa mai ajunga si in viitorul Parlament si tine speach-uri plictisitoare pe la sezatori transnationale, dimpreuna cu Ion Iliescu si alti savanti ai tranzitiei.

Ce a facut Basescu

A atras atentia inca de anul trecut, din august, la o emisiune de pe Realitatea TV, impreuna cu Ionut Popescu, ca lucrurile nu pot continua pe linia pomenilor electorale tariceaniene si ca asta ne va duce la dezastru. Atentie: daca eu am afirmat prima data acest lucru in august, dupa anuntarea de catre Paul Pacuraru a primei majorari a pensiilor, Basescu a facut-o de-abia prin septembrie.

Daca o faceam dupa el, se putea spune ca ii pup urmele. A facut-o dupa mine. Nu cred ca
s-a inspirat de la mine, ci avea date mai concrete decat am eu chiar acum. Le-a si prezentat public. Nu le mai reiau. Azi, Traian Basescu nu putea sa refuze promulgarea legii. Profesorii merita salarii mai mari decat vor avea dupa aceasta majorare.

Reforma Educatiei trebuia facuta acum 18 ani

Sistemul de invatamant necesita, in intregul sau, o restructurare masiva, care presupune investitii majore. In primavara lui 1990, am condus la Galati manifestatiile studentesti prin care ceream inghetarea anului de invatamant si reforma intregului sistem romanesc, cu licentierea cozilor de topor din sistem.

S-a spus ca suntem repetentii care nu vrem sa invatam, ci sa boierim un an in plus si s-a mers pe acel sistem de invatamant, care s-a transformat acum in aceasta bomba educationala care ne loveste. De pe bancile institutiilor de invatamant ies agramati, sfertodocti si semidocti cu diploma, care ii invata pe cei dintre noi care mai au educatie ca virgula se pune intre subiect si predicat.

Un intreg sistem mafiot s-a dezvoltat intre timp si sprijina aceasta stare de fapt. Daca nu scapam de el, in viitor ne vom sufoca spiritual, ca natiune.

Atentie, pericol de spirala inflationista!

Gazele pentru populatie se scumpesc, de la inceputul acestei luni, cu 12,5%, pentru clientii Distrigaz Sud, si cu 11,6%, pentru consumatorii casnici E.ON Gaz Romania, iar electricitatea pentru populatie cu 4,4%.

Noile preturi reglementate, la furnizarea gazelor naturale catre consumatorii casnici, vor fi de 104,41 lei/MWh, in cazul EON GAZ Romania (in crestere cu 11,6% fata de cele actuale) si de 104,70 lei/MWh, in cazul SC Distrigaz Sud SA Bucuresti (in crestere cu 12,5% fata de actualele preturi).

Pentru populatie, efectul acestor scumpiri se va traduce intr-o sarcina suplimentara pe cheltuielile lunare la utilitati, dar si pe cele curente, pentru asigurarea existentei. Dar marele pericol este intrarea intr-o noua spirala inflationista, care ar putea fi a doua, dupa cea de la inceputul anilor '90.

Aceasta spirala inflationista poate duce la debalansarea dramatica a bugetului familiei tipice din Romania, ceea ce poate duce la o criza majora.

Citeste analiza pe Event365