STAREA PRESEI: In mlastina din presa romaneasca au inceput sa creasca nuferi frumosi (BadPolitics)

Recentele scandaluri din presa romaneasca ne-au amintit, din pacate, ca si acest spatiu nu poate fi foarte diferit de restul tarii. Cominternismul, prostia crasa, coruptia, clicile, lipsa de viziune sunt prezente si aici ca si in politica, cultura, justitie, etc.

Demisiile in bloc ale jurnalistilor cu experienta si conflictele dure din unele redactii au scos in evidenta faliile imense intre doua generatii si intre doua moduri de gandire ireconciliabile – pe de o parte cel cominternist iar pe de alta, cel opus acestuia (pe care ma feresc sa-l cataloghez).

Aceste conflicte au aratat ca a venit si pe aici vremea schimbarii. Oamenii care chiar stiu cu ce se mananca presa nu mai sunt dispusi ca acum cativa ani sa mai accepte la conducerea publicatiilor dinozauri anchilozati cu o gandire primitiva si cu un puternic damf comunist. Era nevoie de o criza pentru descatusarea energiilor creatoare latente care se pare ca si-au gasit un nou fagas.

Din pacate, cu extrem de putine exceptii, presa mainstream este condusa de figuri triste, primitive, corupte, cu reflexe pupincuriste formate impecabil, lipsite de viziune cu o mentalitate ramasa undeva in lumea dinainte de 1989... citeste tot aici

POLITICA: Fanatism si basescofobie in mass-media romaneasca (Mihail Neamtu pentru HotNews)

Orchestrata de oligarhi notorii, televiziuni subjugate si alte canale de presa, campania antiprezidentiala a inceput. Cornel Nistorescu taie si spanzura, cu pixul. Un text programatic din „Ziua” declanseaza fatis gherila „anti-Basescu”, in timp ce Clubul Roman de Presa mimeaza in continuare virginitatea.

Trustul Realitatea-Catavencu curteaza virtutile adulterine ale Zoei Trahanache iar un politician liberal vorbeste despre „Basescu versus Ginghis-Han”, resuscitand fantasmele privind „pericolul mongol.”

La fel de rizibil si, mai ales, previzibil, Emil Constantinescu vede in Traian Basescu un climax al negativitatii: „mai rau decat atat nu se poate”. De ce, totusi, atata patima si incrancenare?

Starea de fapt

A fi „pro” sau „contra” unui presedinte n-ar trebui sa ne consume intreaga existenta. Optiunile politice reflecta indeobste doar o convingere doctrinara, sensibilitati de ordin personal si un calcul economic privind viitorul familiilor noastre.

Social-democratii cred mai mult in redistributie, pe cand liberalii clasici recunosc preeminenta libertatii si a meritului individual. Conservatorii apreciaza moravurile traditionale iar socialistii idolatrizeaza progresul.

Cu totii avem interese de scurta sau lunga durata. In sfera sociala, in cadrul profesional, prin arta sau in domeniul vietii private, fiecare dintre noi exprima o anumita performanta intelectuala, preferinte de gust si o eventuala tarie de caracter. Stiind acest lucru, ne putem respecta unii pe altii, facand loc pentru ironii amicale, dezacorduri de principiu si glume terapeutice.

Nu si in Romania, se pare, unde sfera publica e traversata de patologia partizanatului extrem. Sindromul basescofobiei a ajuns o religie sezoniera. Cand numele unui singur om ajunge sa fie pronuntat, unii intra in transa, altii fac apoplexie.

Inversunarea bruta si patetismul decerebrat mobilizeaza fosti presedinti, actori de provincie, altete regale, trompete jurnalistice, universitari dubiosi si alte nulitati entuziaste intr-o campanie fatisa anti-Basescu.

Evident, sunt destule motive ca presa sa nu ridice mingea la fileu in fata unui presedinte abil si inteligent. Traian Basescu a comis erori, a ezitat, a facut pasi inapoi. Dar criticii sai de profesie nu ajung niciodata la fondul problemei, fiind lipsiti de buna credinta in demersul lor mai curand destructiv, decat critic.

Campionii retoricii apocaliptice se considera scutiti de raspunsul la aceste intrebari: „de ce?”, „cum se explica popularitatea sa?”, „cu care argumente?”, „in locul cui?”

Santinela calomniei

Pentru detractorii de profesie, fidelitatea fata de proiectul politic coordonat de Traian Basescu se naste dintr-un gest impur si o logica oarba. Diferiti intelectuali publici sunt acuzati de oportunism, perfidie sau, in cel mai bun caz, naivitate, doar pentru ca nu si-au descarcat munitia letala impotriva actualului presedinte... citeste tot aici

Clubul Roman de Presa impotriva noului Cod Civil

Clubul Roman de Presa protesteaza fata de opacitatea si birocratia dovedite de Guvernul Romaniei si Ministerul Justitiei in aprobarea modificarilor la Codul Civil care privesc activitatea in mass-media.

Clubul Roman de Presa considera ca prin acest mod de actiune Guvernul Romaniei si Ministerul Justitiei au transmis un mesaj negativ, ignorand jurnalistii, oamenii de presa, asociatiile profesionale din industria mass-media, in procesul de elaborare a unor reglementari care afecteaza direct aceasta activitate.

Clubul Roman de Presa cere presedintelui Senatului, presedintelui Camerei Deputatilor, membrilor Legislativului si liderilor politici sa manifeste reticenta maxima fata de initiativele de limitare a libertatii de exprimare si sa reflecteze cu seriozitate asupra consecintelor promovarii modificarii Codului Civil, in sensul propus de Guvernul Romaniei si Ministerul Justitiei.

Clubul Roman de Presa va organiza o dezbatere privind reglementarea si auto-reglementarea in mass-media, la care va invita organizatiile profesionale si liderii politici.

Clubul Roman de Presa considera ca protectia demnitatii persoanei trebuie sa fie un imperativ al practicii jurnalistice si ca aceasta trebuie sa se faca prin respectarea fara abateri a codurilor de autoreglementare.
Clubul Roman de Presa cere jurnalistilor, oamenilor de presa, sa se conformeze rigorilor autoreglementarii, exercitarea meseriei de jurnalist cu profesionalism si corectitudine fiind cel mai bun raspuns la actualele incercari de limitare a libertatii de exprimare.

Consiliul de Onoare al Clubului Roman de Presa