STAREA PRESEI: Sarbu isi ia penthouse de 4,2 milioane de euro. La "Gandul" salariile intarzie 10 zile (BadPolitics)

Gandul intarzie iar cu plata salarille 10 zile, patronul isi ia penthouse de 4,2 mil. euro, în complexul rezidenţial de lux “La Stejari”, deţinut de miliardarul Ion Ţiriac. Cam asa merg lucrurile in Romania. In piata se vorbeste de ceva vreme de intarzierile de salarii la ziar, dar nu mai mira pe nimeni.

Nu este doar cazul lor, la alte ziare patronii vin cu banii de acasa in sacosa. Incredibil, dar adevarat. Pana la urma, oamenii sunt fericiti ca iau o leafa. Daca nu ar fi scaderea dramatica la sase luni, conform BRAT, circa10.000 de exemplare toate bune si frumoase la Gandul.

Dar cum il stim pe Adrian Sarbu, s-ar putea ca sfarsitul de an sa aduca vesti proaste pentru oamenii de aici. Nu de alta, dar Sarbu are obiceiul sa traga linie la final si sa inchida din publicatiile care nu sunt pe plus. Daca or fi si de astea. Nu vreau sa fiu cobe.

Deocamdata este liniste, dar stiti cum este, de la Sarbu nu te astepti niciodata la o surpriza placuta. Trebuie sa stai cu ochii in patru. La prima vedere, se pare ca nu ar fi probleme la Gandul, poate si pentru ca ei au fost printre primii care au facut restructurari, la inceputul crizei. S-au redus lefurile, au mai plecat si oameni, dar ziarul a mers.

Sa nu uitam ca Sarbu a inchis anul acesta toate ziarele locale editate de PubliMedia... citeste tot aici

STAREA PRESEI: Ca-capitalismul şi falsificarea democraţiei (un produs oferit de compania PSDPNLRTVA3) (Traian Ungureanu)

Într-un interviu dens, acordat cotidianului Gîndul, Sebastian Lăzăroiu descrie precis problema de bază a lumii româneşti: „falsificarea democraţiei”. Lăzăroiu e un sociolog prudent şi nu obişnuieşte să se lanseze în consideraţii speculative.

Vorbind în mod repetat despre „falsificarea democraţiei”, Sebastian Lăzăroiu reuşeşte să numească un proces grav, cu siguranţă cea mai influentă şi periculoasă direcţie de mişcare a societăţii româneşti, în ultimii 20 de ani.

Consilier prezidenţial, Lăzăroiu nu vorbeşte de pe poziţii de campanie. Observaţiile lui pleacă, riguros, de la realităţi complexe şi agitate dar evidente. Orice român cu ochii bine deschişi le cunoaşte şi orice sociolog onest le va pune, imediat, pe masa de studiu.

„Falsificarea democraţiei”, asupra căreia avertizează cu îngrijorare Lăzăroiu, e vizibilă în efortul mediatic şi politic enorm al alianţei PSD-PNL-Realitatea TV-Antena 3 (deşi, mai sfioasă, înşelăciunea mediatică pe care o propagă TVR merită un capitol separat).

Doar naivii mai pot vedea în coincidenţa persistentă şi agresivă de discurs a acestor partide şi televiziuni o întîmplare. Iar România politică şi mediatică şi-a pierdut, de la naştere, naivităţile. Agenda comună a conglomeratului mediatico-politic PSDPNLRTVA3 e afişată 24 din 24.

Discursul politic unic, centralizat, al generatorului de mesaje directe şi indirecte, explicite şi implicite, are o singură ţintă: degradarea imaginii preşedintelui Băsescu. Oricum şi prin orice mijloace: insinuare, insultă, informaţie falsă, distorsionare, context impropriu, sondaje pre-comandate, oameni de casă angajaţi şi plătiţi pentru a juca farsa „expertului”.

Inventivitatea inepuziabilă a defăimă-tronului PSDPNLRTVA3 spune tot despre căderea presei. Aşa cum entuziasmul şi lipsa de paranteze de conştiinţă vorbesc, la rîndul lor, despre întinderea nelimitată a corupţiei morale, despre indiferenţa sălbatică şi disponibilitatea amorală a sute şi sute de tineri jurnalişti.

Însă abia situaţia din spatele acestei comedii insalubre e cu adevărat gravă şi periculoasă... citeste tot aici

citeste si:
Interviu cu Sebastian Lazaroiu I Interviu cu Sebastian Lazaroiu II Interviu cu Sebastian Lazaroiu III

STAREA PRESEI - LITIGIUL MEU CU ACTIVE SOFT: Prezumptia de eludare a Armaghedonului Oligarhilor

CITESTE AICI CRONOLOGIA LITIGIULUI

Cu Serinela in stanga mea, am dat niste cautari pe Internet si am citit niste lucruri foarte interesante. Subliniez: am citit, nu le-am crezut. De exemplu faptul ca Serinela Spatarelu este prezenta in Armaghedonul Oligarhilor.

Conform acestuia, Cristian Tudor Popescu, pe cand conducea “Adevarul” si, ulterior, “Gandul”, ar fi sifonat bani din publicatiile acestea prin intermediul mai multor interpusi.

Ca sa intelegem contextul presupusei afaceri, trebuie sa explicam anume ce sustine Armaghedonul Oligarhilor. Ca, dupa moartea lui Dumitru Tinu, CT Popescu a preluat functiile de presedinte CRP si de director la "Adevarul". Nuanta peiorativa din "preluat" este evidenta. Nu stim daca este si acoperita de realitate.

Autorii Armaghedonului Oligarhilor sustin apoi ca, in noua sa postura, CT Popescu s-ar fi pus "pe facut bani, inseland Fiscul si pe proprii colegi, prin organizarea unor simpozioane cu diverse ministere, de catre „Adevarul” si de catre firmele lui capusa, care ar fi fost Tipo-Media si Media Soft, ce incasau toti banii.

Firmele aveau doar cate o camera in spatiul ziarului „Adevarul”, la Casa Presei, si cativa salariati, dar profitul lor era mai mare ca al ziarului. Faptul ca CT Popescu ar fi inselat Fiscul nu este probat si nu s-a demonstrat pana in prezent. Nici ca acele doua firme erau firme-capusa, prin care se sifonau bani.

Ceea ce pot sa garantez este ca am vazut cu ochii mei, iar asemeni mie multi altii, scris, pe o usa din Casa Presei, Tipo-Media SRL. Ce, cum, cine, asta nu stiu.

Aici intervine, in presupusa poveste, a carei veridicitate trebuie certificata de catre cei in drept, si Serinela:

“Popescu nu lua banii direct, ci prin cativa interpusi, in special pe numele amantei sale, Serinela Spatarelu, care incasa sute de mii de euro pe an numai prin aceasta invarteala.

In plus, gasca lui CTP initia mari tunuri de presa si punea la cale santaje de sute de mii de euro, asa cum sustine bunaoara omul de afaceri Ioan Niculae (Tutunul Romanesc).”

Urat, foarte urat daca este astfel si urat daca Justitia nu instrumenteaza dosare pe astfel de cauze! Poate ca insa nu a facut nimeni nici o plangere. Pe de alta parte, ca armaghedon, acel document are limitele sale de credibilitate.

Nu stiu daca lucrurile stau intr-adevar astfel. L-am sunat vineri pe Cristian Tudor Popescu si l-am rugat sa-si prezinte un punct de vedere fata de ceea ce sustin autorii Armaghedonului Oligarhilor ca s-a intamplat.

M-a rugat sa-i reamintesc despre ce este vorba, pentru ca nu mai tine minte. I-am redat pe scurt si a negat ca lucrurile s-ar fi petrecut astfel. Mi-a declarat:

"Nu este vorba despre doua firme, ci doar despre una: MediaSoft. Aici erau actionari vreo 30 de jurnalisti de la "Adevarul", deci nu puteam eu sa-mi fac de cap, sa fac ce voiam eu, asa cum afirma documentul pe care il citati. Va rog sa ma sunati mai pe seara, pentru ca in 30 de secunde intru in direct, intr-o emisiune"

L-am sunat din nou pe CT Popescu in cursul serii de vineri, de mai multe ori, pana pe la orele 20:40, cand i-am dat ultimul telefon. Nu a mai raspuns. Poate ca a fost ocupat, poate ca nu a vazut apelul. Cert este ca, asa cum s-a mai exprimat public si altadata, CT Popescu neaga acuzatiile ce-i sunt aduse in Armaghedonul Oligarhilor.

Cat despre afirmatia ca Serinela ar fi fost sau ar fi amanta lui Cristian Tudor Popescu, asa cum mai scrie si Zoso (intr-o postare pentru care m-am suparat pe el, apoi ne-am inteles, asa cum se poate observa in comentarii), dar nu numai el, pe mine aceasta ma intereseaza mai putin. Ma intereseaza mai putin ce fac oamenii in timpul lor liber. Este treaba lor directa si personala.

Am ales deci sa nu cred in ceea ce scria in Armaghedonul Oligarhilor, dar sa bag la cap si sa fiu foarte atent ce se intampla in jurul meu si cum actioneaza Serinela. Am ales deci sa ii acord un fel de cec in alb Serinelei si sa las loc de discutii si de evolutie a unei eventuale relatii profesionale cu acest om.

Sistemul meu de relationare este astfel construit spontan (asa cum i-am spus si Serinelei, in chiar ziua de 15 august 2007, la McDonald’s, unde am fost sa mancam ceva si sa bem o cafea, ca sa socializam si sa ne cunoastem mai bine), incat, daca un individ spune sau face altceva decat spune si face in realitate, ori aflu intr-o perioada scurta de timp, ori chiar imediat.

Serinela Spatarelu s-a comportat, timp de cateva zile - maximum o saptamana, ca un cercetas aflat intr-un teritoriu advers. Mi-am dat seama imediat de acest lucru. A incercat sa ma stoarca de informatie. Informatie? Da, adica: Ce fel de om sunt? Cum gandesc? Ce am in cap? Ce vreau sa fac cu Ziare.com? Care-mi sunt punctele tari si care cele slabe?

A disparut fara urma. La Active Soft

Revin acum la ceea ce am afirmat in precedenta postare:

M-a surprins foarte mult, prin luna octombrie a anului 2007, cand, dupa cateva saptamani de lucru cu ea, m-a rugat, conspirativ, asa, sa o prezint la telefon ca Daniela Radulescu, nu Serinela Spatarelu.

Voi spune intai o poveste draguta. De adormit copiii. A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi fost nu s-ar fi povestit, un tip, intamplator numit Budescu, Florin si Budescu, care a castigat, in primavara anului 2007, premiul pentru jurnalism economic al Clubului Roman de Presa.

Un prieten mi-a sugerat sa scriu o serie de articole despre jurnalistii care au luat premii si burse pentru jurnalism si ce fac ei acum. Mi-a spus ca, daca voi face asta, voi descoperi ca foarte multi au cam fost usuiti din presa, exact dupa ce s-au consacrat profesional definitiv. Interesanta idee!

La vreo doua saptamani dupa ce am castigat acest premiu pentru jurnalism, am aflat ca Revista "Bilant", care ma propulsase sa scriu in maniera ce imi adusese premiul luat, se desfiinteaza. Trustul care a inghitit-o si al carei patron o finantase ne-a promis ca vom primi toti oferte de serviciu. Zis si facut: nu a fost asa.

Azi, Constantin Rudnitchi si Gabriela Folcut mai sunt in acest trust, unul ca invitat permanent la The Money Channel, Gabi ca editor la BS, Laurentiu Gheorghe este la "Adevarul", iar Dan Badea e, ca si mine, free-lancer. Am stat si am asteptat o oferta. Una. Am fost plimbat cu gratie pana prin iulie pe la Cotidianul, Business Standard si alte institutii de presa, fara sa primesc o oferta. Pana la urma, am acceptat oferta Active Soft.

Pana atunci, mi-am depus CV-ul, vorba lui Mihai Paun. Printre altele, l-am sunat pe CT Popescu, m-am prezentat si l-am intrebat cum stau lucrurile cu "Gandul". M-a sfatuit sa vorbesc cu Serinela. Am sunat-o pe fix si m-a rugat sa-i trimit un CV si cateva articole scrise. I le-am trimis imediat.

Nu am primit niciodata nici un raspuns. Am sunat la "Gandul" in mod repetat si am cerut-o la telefon. Mi s-a spus ca lipseste. De fiecare data am fost rugat sa revin. Defapt, cred ca nimeni nu stia unde mai este si ce anume face. Conform informatiilor mele, intr-o zi Serinela a plecat de la birou, si dusa a fost. Cei de la "Gandul" nu stiau de unde sa o scoata. Dupa luni si luni de zile, ar fi redescoperit-o la Ziare.com.

Mascata sub numele anodin Daniela Radulescu. Deci. Inca odata: de cine sau ce anume se ferea, ori poate se mai fereste si acum Daniela-Serinela Spatarelu-Radulescu? Si cu aceasta am terminat cu personajul. Punct si de la capat, vorba lui Cristoiu.

citeste si:
Prezenta Serinelei Spatarelu in fruntea Ziare.com

(urmeaza: Incompetenta la putere)

CTP: Ciutacu e un cretineţ, iar TRU un gurnalist. Ciutacu: CTP a introdus cuvântul m..e în editoriale. Pleşu: TRU nu m-a dezamăgit (Cotidianul)

Editorialistul ,,Gândul’’ comentează astăzi în termeni acizi cazurile Traian Ungureanu şi Victor Ciutacu. Ultimul ripostează, în timp ce în apărarea lui TRU sare filozoful Andrei Pleşu.

Cristian Tudor Popescu tună şi fulgeră împotriva unei părţi a presei româneşti de azi. Într-un editorial - “Cretineţi şi gurnalişti” publicat astăzi de ,,Gândul’’, fostul preşedinte al Clubului Român de Presă CTP lansează un atac virulent la adresa jurnaliştilor Traian Ungureanu, recent concediat de Cotidianul, după ce şi-a anunţat intrarea în politică, şi Victor Ciutacu de la ,,Jurnalul Naţional’’ pentru o proaspătă postare pe blog despre Elena Udrea .

“Mă simt prost, adică mă simt jenat, mi-e ruşine că mă numesc gazetar în România, stimaţi cretini ai netului. Şi asta pentru că nu sunteţi nici mai proşti, nici mai lipsiţi de caracter decât mulţi, din ce în ce mai mulţi, dintre colegii mei de breaslă - gurnaliştii".

pune-ti casca de protectie si citeste tot aici

Maghiarii şi măgarii (CT Popescu, in Gandul)

Nu pentru că seamănă cu Lenin, Marko Bela mi-a amintit ieri de Ion Iliescu. „Vin moşierii! Vin ungurii!” răcnea Tovarăşul în toamna lui 1996 simţind că pierde partida.

„Vom încerca să împiedicăm o întoarcere la tensiuni interetnice. Să nu se întâmple ca în Slovacia”, ameninţă acum politicos şi vătuit tov. Marko. Ca să nu mai vorbim de Nicolae Ceauşescu prevestind distrugerea României de către „agenturili” străine când funia i se apropia de par.

Marko Bela repetă conştiincios atitudinea dintotdeauna a şefului politic pe care rotativa istoriei începe să-l arunce spre margine: se agaţă cu disperare de miezul fiinţării sale politice, de ceea ce i-a făcut cândva gloria.

Aşa cum Ceauşescu a supt 20 de ani din augustul ’68 al invaziei ruseşti în Cehoslovacia, UDMR trăieşte tot de aproape două decenii în contul acelui martie negru de la Târgu Mureş 1990. Mă număr printre cei care au scris şi spus de-a lungul anilor bine că UDMR a prins Parlamentul, nu-i rău că a intrat şi în Guvern. UDMR părea o soluţie oricând preferabilă radicalilor maghiari, părea o garanţie a moderaţiei şi dialogului care să facă uitată teribila amintire a lui martie ’90. Şi chiar era.

citeste editorialul in Gandul