© Toate materialele de pe acest blog sunt protejate de Legea Drepturilor de Autor si pot fi reproduse numai cu acordul explicit al autorului. Incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala se pedepseste conform Codului Penal.

Se afișează postările cu eticheta turism. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta turism. Afișați toate postările

marți, 18 august 2009

POLITICA: Rochiţa Roz din Pădurea SRI-ului, doi zece, doi zece! (Mirel Valentin Axinte alias Bleen)

Din ce se aude pe înregistrare reiese că Adriana Săftoiu are două probleme: ce mesaj electoral să transmită comisia şi de ce o mîngîie pe creştet “omul ăla” pe “asta” (şi n-o mai mîngîie pe ea). Adică, “ce să scriem noi în concluzii în aşa fel încît acesta să înţeleagă că Băsescu e vinovat?”

O comisie de anchetă este multipartinică şi anchetează, nu transmite mesaje electorale. Menirea unei asemenea comisii (e totuşi comisie, nu moţiune, nu grup parlamentar) este să afle adevărul, să afle dacă există elemente care să ducă la concluzia că cel anchetat a încălcat legea şi, dacă e cazul, să recomande începerea urmăririi penale (urmînd ca Parchetul să decidă dacă acest lucru se impune sau nu).

Menirea unei asemenea comisii nu e să facă PR împotriva celui anchetat, nu să transmită mesaje electorale. Ori, din înregistrare, se vede că Adriana Săftoiu şi Orban sînt mai preocupaţi de mesajul pe care-l vor transmite presei (inclusiv prin vînzarea de “ponturi”) şi electoratului decît să afle adevărul despre cîţi bani şi cum i-a cheltuit MT.

Repet, e comisie de anchetă, nu de PR, şi este a Parlamentului, nu a PNL sau PSD. În aceste comisii parlamentarii nu sînt puşi să dea bine în interviuri şi să scoată reclame electorale convingătoare, ci să investigheze... citeste tot aici

sâmbătă, 23 mai 2009

REPORTER SPECIAL: Sambata, 22:05, Stelian Muscalu pe Antena 3 despre escrocii care vand romanilor false chilipiruri estivale



Stelian Muscalu este unul dintre jurnalistii de valoare, care face cinstei meseriei mele, la care tin atat de mult, incat sunt gata sa ma las de ea daca nu mai pot sa o fac cum trebuie.

Sambata, de la ora 22:05, Stelica, pe care il cunosc de mult timp, de pe cand era acreditat pe Guvern din partea Realitatea TV (pe atunci a lui Prigoana, cu sediul in spate la Cora Pantelimon, la Rosal), va pune degetul pe rana si va arata cam care sunt escrocheriile cu care sunt prostiti unii dintre romanii mai creduli, in anotimpul estival.

marți, 5 mai 2009

Udrea, tichetele de vacanta si dezvoltarea turismului



Obiectivul principal al programului Elenei Udrea
, ministrul Turismului, cu programul tichetelor sale de vacanta, este pastrarea turistilor romani in tara.

Valoarea tichetelor este de maximum 3.600 de lei pe an, adica sase salarii minime brute, daca societatea este pe profit in anul respectiv si am putea avea pana la 100.000 de beneficiari de tichete de vacanta anul acesta.

Dar problemele sunt multiple. In primul rand, depinde ce intelegi, in acest an, prin societate aflata pe profit si cand se cuantifica faptul ca o anumita firma sau, in general, institutie, este pe profit.

In functie de exercitiul financiar de la sfarsitul anului 2008? In functie de rezultatele de la finalul primului trimestru? Si, dupa ce se termina si al doilea trimestru (sfarsitul lunii iulie), in functie de rezultatele institutiei la sfarsitul primei jumatati a anului?

Punem aceste intrebari pentru un motiv extrem de simplu: situatia este foarte fluida si societatea care acum este inca rentabila s-ar putea ca la sfarsitul lunii iulie sa fie pe pierderi si asa mai departe.

Iar daca iei in considerare exercitiul financiar de la sfarsitul anului trecut, pe lista companiilor si celorlalte institutii eligibile vor aparea multe societati care, la momentul la care vor putea sa dea aceste tichete, numai la tichete nu le va sta gandul managerilor acestora si nici nu vor mai avea potenta necesara pentru a da tichete de vacanta.

Adevaratele lucruri importante pe care trebuie sa le faca Elena Udrea sunt legate de perspectiva turismului, dincolo de masurile care pot asigura anul acesta un scor mai mare sau mai mic al unitatilor turistice estivale si nu numai.

Perspectiva turismului este legata direct de situatia infrastructurii, in primul rand a celei rutiere. La numirea sa in functie, am aspus despre Elena Udrea ca nu conduce pratic un minister, ci o agentie foarte importanta, care va avea rolul sa faca noduri de contracte si sa aduca, in locatiile turistice existente, regiile necesare dezvoltarii viitoare a turismului romanesc, atunci cand lumea va iesi din criza.

Sa luam exemplul concret al Litoralului. Doua mari probleme are acesta, ambele sunt legate de infrastructura: rutiera si feroviara. Drumul de Litoral, E 87/ DN 38, este cel mult un drum expres, care in statiunile de litoral prin care trece se ingusteaza la doua benzi.

Depasit de evolutia infrastructurilor pe mapamond, el este neplacut chiar si pentru romani, care intre timp au cunoscut din plin confortul autostrazilor occidentale. Deci, primul obiectiv al Elenei Udrea ar trebui sa fie sa negocieze cu Ministerul Transporturilor sa faca in cel mai scurt timp posibil un tronson de autostrada de Litoral.

Pe de alta parte, calea ferata de Litoral, care incepe la Constanta si se termina ex-abrupto la Mangalia, are un singur fir, ca si acum 70 de ani, pe vremea regilor (foto: Statia Costinesti-Sat, cu linie dubla, una dintre cele in care trenurile se asteapta reciproc).

Aceasta inseamna ca trenurile care merg in sensuri contrarii sunt obligate sa se astepte reciproc prin statiuni, dupa o aritmetica foarte complicata a prioritatilor, din cauza careia garniturile rapid si intercity venite din intreaga tara devin pe Litoral trenuri-naveta, care se misca extrem de incet, pe un teresament precar, precum stau lucrurile in dreptul statiunilor Eforie.

In al treilea rand, va fi foarte important ca, avand in vedere viitoarea aparitie a unei riviere cvasi-continue pe intreg Litoralul, Elena Udrea sa se preocupe de pe acum de aducerea tuturor utilitatilor (apa-canal, apa potabila si electricitate) in aceste zone, pe banii statului, nu a viitorilor investitori in capacitati turistice. Acesta ar putea sa fie un bun inceput pentru viitoarea Romanie turistica, pentru ca practic de la Ceausescu incoace nici o putere politica nu a mai investit serios in Litoralul romanesc.

duminică, 4 ianuarie 2009

Structura Guvernului 3. Blonda de la Turism

In anul 2006, am scris pentru Revista Bilant o analiza de circa 30.000 de semne, a carei sinteza e disponibila aici.

Ma bazam pe datele oficiale primite de la institutiile guvernamentale, ca si pe declaratiile a 25 de surse audiate dire
ct. Am dat sute de telefoane.

Am luat legatura, succesiv, de trei-patru ori cu peste 40 de agentii guvernamentale, pentru a obtine datele necesare edificarii studiului.

A rezultat unul din cele trei articole cu care am fost nominalizat la premiile CRP. Pentru ca acest studiu este acum foarte actual, pe scheletul sau voi broda o mica analiza-excurs a structurii actualului Executiv, conform datel
or publice.

Trebuie sa ridicam pe tapet si ceea ce noi consideram a fi problemele acestui guvern. Aproape 100% din turism este privatizat, iar ce nu este astfel apartine, de exemplu, unor sindicate, ori unor societati-statiuni care inca nu au fost privatizate.

La ce folosea ridicarea Autoritatii Nationale pentru Turism la rang de minister, dupa ce in fostul Executiv a format, impreuna cu ANIMMC, Ministerul pentru IMM-uri si Turism si punerea in fruntea noului portofoliu a Blondei de la (mai nou) Turism? Greu de inteles.

Singurul mod in care se va justifica existenta acestui minister va fi in faptul ca in anul 2012, sa zicem, statul roman va castiga din turism, de exemplu, 10 miliarde de euro pe an. Si atunci, el va ramane tot o agentie transformata in minister.

O agentie care poate sa devina foarte importanta, daca pune la punct niste noduri de programe interministeriale intre adevaratele ministere.

Exemplul urmator este aplicabil oricarei zone turistice existente azi in Romania. Litoralul are o cale ferata prapadita, pe un fir, care se divide numai in statiuni. Trenurile ce merg in sensuri contrare trebuie sa se astepte reciproc in statiuni, iar rapidul care merge in spatele unui personal nu poate sa-l depaseasca decat tot intr-o statiune.

DN 39 (E 87), soseaua de coasta, de litoral, este o jena fara sfarsit. Trece prin multe statiuni, de multe ori prin centrul acestora, iar turistii care se odihnesc si cei care vin sau pleaca se incurca reciproc. Si iaca asa apare o posibila investitie in autostrada de Litoral.

Lucrurile nu se opresc aici. O sfatuiesc pe doamna Udrea sa se inspire, in ceea ce priveste politica de dezvoltare a turismului, dupa aceea aplicata de Turcia sau Grecia, cam tot de pe vremea cand se aflau intr-o extraordinara criza politica si, practic, in stare de razboi.

Daca insa vom avea ca prioritate sa eliberam Ministerul Mediului si Apele Romane de oameni competenti si sa punem in loc papusele de-ale lui Radu Mazare, sigur nu ne va iesi. Nimic.

Alte doua agentii, cea a sporturilor si cea a tineretului, au fost transformate si ele in alt minister, intr-un mod asemanator. Ca sa faca aceleasi lucruri ca si pana acum.

joi, 30 octombrie 2008

CRIZA: Cum ne afecteaza si ce ni se va intampla?

Dragos Damian, director general la Zentiva Romania, spune ca piaţa pharma din România, care este creditată de bănci, "va simţi această criză, pentru că ratele dobânzilor vor creşte". Damian spune ca Zentiva Romania încă nu a fost atinsa de această criză. "Sunt convins însă că multe companii farmaceutice ce sunt creditate în momentul de faţă au greutăţi", a declarat managerul pentru The Money Channel.

Conform unei analize foarte ample, publicate astazi de catre Romania Libera, semne de insanatosire economica (daca tot am inceput cu medicamentele) vor aparea in a doua jumatate a anului viitor. Asa arata o analiza a Diviziei de cercetare a bancii austriece Erste.

Vestile privind comprimarea economiei romanesti, care speculeaza pe diminuarea cresterii PIB-ului de la 8,6% anul acesta la 4,8%, maximum 6% anul viitor, sunt catalogate drept un "populism feroce", de catre afaceristul Radu Minea. Acesta, care candideaza pentru PD-L intr-un colegiu electoral din Ilfov, contra lui Calin Popescu-Tariceanu, spune ca "traditia puternica a agriculturii autohtone a fost neglijata, astfel ca ritmul de dezvoltare pentru anul viitor este foarte incert".

Cum pe plan mondial piata constructiilor a fost lovita in plin de criza financiara, analistii estimeaza o franare a domeniului si in Romania, insa cresterea nu se intrerupe. Piata aceasta va inregistra in acest an o crestere de 25% - 28%, in comparatie cu anul 2007, iar pentru anul viitor reprezentantii sectorului estimeaza o crestere temperata la circa 10%. In pofida crizei economice, constructiile vor continua sa ramana unul dintre motoarele cresterii noastre economice.

Piata auto ar putea inregistra anul viitor o scadere de 11,5%, pana la un nivel similar celui din anul 2006, din cauza crizei economice si a actualelor conditii de piata din tara, a declarat directorul general "Automobile Dacia", Francois Fourmont. Vanzarile de automobile ar putea ajunge la aproximativ 300.000 de unitati, a completat oficialul "Automobile Dacia".

In metalurgie, la Combinatul Mittal Steel Galati nu se mai lucreaza pe stoc, managerii sai luand masuri pentru reducerea costurilor. La ArcelorMittal Tubular Products Iasi, de o saptamana, 40% din salariati au fost trimisi in concediu, ca urmare a restrangerii de activitate. Uzina producea 70% pentru piata externa.

Anul 2009 va fi dificil pentru producatorii de textile, reprezentantii industriei estimand scaderi ale productiei de pana la 30%, deoarece depind de comenzile pietei europene, pentru care multe fabrici lucreaza in lohn. "Scad comenzile, constatam ca nu putem sa ne incheiem contractele", spune Maria Grapini, presedintele federatiei patronale din industria textila FEPAIUS, precizand ca in mod normal in aceasta perioada producatorii de textile primesc comenzile si incheie contractele pentru anul viitor.

Operatorii din turism isi revizuiesc strategiile de dezvoltare si investitii pentru anul 2009 si se asteapta la scaderi usoare ale afacerilor, ca urmare a crizei financiare internationale. "Tot ce a insemnat plan de dezvoltare si investitii se afla intr-un moment de expectatie. Toate achizitiile au fost sistate", mentioneaza Florin Tancu, manager in turism.

Industria tehnologiei informatiei, singura care are o protectie fiscala, neplatind impozit pe venitul angajatilor, depinde masiv de sectorul financiar, de unde vin cele mai banoase comenzi. "Companiile, luate ca entitati individuale, pot avea trasee foarte diferite fata de curentul general. Pe de alta parte, nu toate sectoarele vor scadea, unele e posibil sa aiba cresteri la fel de mari sau chiar mai mari decat pana acum", spune Florin Talpes, presedintele Grupului Softwin.

Piata asigurarilor este inca subdezvoltata in Romania in comparatie cu alte tari europene si multe companii sunt inca in febra cuceririi cotelor de piata si au mizat mai putin pe profituri imediate. "Pretul pentru asigurarile facultative va creste, deoarece asa se intampla in conditii de criza. si costul reasigurarilor va creste si il va influenta pe cel al asigurarilor", spune Romeo Jantea, fost director al BCR Asigurari.

Piata leasingului va avea de suferit, deoarece dobanzile vor continua sa creasca, spune Dan Constantinescu, directorul general al UniCredit Leasing Corporation. "Banii sunt mai greu de gasit si pentru noi si acest lucru se vede. Dobanzile vor creste in continuare, iar clientii vor suporta acest lucru", a spus Constantinescu.

Piata romaneasca de alimente va fi direct afectata de criza economica, insa efectele acesteia vor fi resimtite in mod diferit de marii jucatori si de producatorii mici, ne-a spus Sorin Minea, presedintele federatiei Romalimenta. El este de parere ca "marcile puternice vor rezista, chiar daca actualii proprietari vor pleca", insa "brandurile mici pot sa dispara foarte usor de pe piata".

vineri, 27 iunie 2008

Partile bune si rele ale turismului in Romania si Bulgaria

La inceputul sezonului estival, un post de televiziune a realizat o ancheta ampla, privind preferintele consumatorilor romani, partile bune si partile rele ale turismului romanesc si ale celui bulgaresc.

Vom spune de la inceput ca, dupa parerea noastra, autoritatile romane si bulgare din turism ar trebui sa-si conjuge eforturile in punerea la punct a unei oferte turistice integrate Romania-Bulgaria, care sa combine avantajele oferite de fiecare dintre cele doua state: geografice, climatice, zone de distractie, zone de relaxare, turism clasic sau all-inclusive.

Citeste analiza pe Event365