STAREA PRESEI – POLITICA: IVNSRS. Gafe de student la Jurnalistica, anul I, IDD

In cursul acestui text scris extrem de prost descoperim tot felul de perle jurnalistice, bune de studiat la facultate, in anul I:

*“Desi uriasa, cantitatea exacta (n.n.: de substante explozibile si munitii) nu este cunoscuta de autor”.

Pai, daca nu este cunoscuta de autor, de unde stie acesta ca este uriasa? S-a interesat el de undeva cam cat de mare este? Macar a pus cuiva o intrebare care este anume ordinul de marime? Tone? Chintale? Vagoane? Slepuri? Cat sa ticsesti Babylon 5 cu explozibile si munitii?

Astfel de date dau credibilitate materialului jurnalistic. In acest caz, dau o majora si fundamentala lipsa de credibilitate. Sa facem putina matematica dara. Se dau cinci vapoare cu material explozibil.

(Se naste intrebarea: cum a ajuns in tara munitia?) Cate tone a transportat fiecare, deci cat este intreaga cantitate de material explozibil? Sorine, Sorine, mai ada si-un cane…

*”Desi autorul acestei dezvaluiri nu stie care a fost suma totala a castigului realizat prin aceasta scamatorie frauduloasa, este de presupus ca ea este enorma”.

Hai, nu zau! De ce este de presupus asa ceva? Daca nu stie autorul care anume este suma totala a castigului realizat, nici care este cantitatea exacta de explozibil si munitii, ce stie autorul?

Bun, sa o luam altfel: pe Realitatea TV chiar in acest moment Adrian Ursu rosteste cuvantul “armament”, fara nici o legatura cu subiectul. Ar fi vorba despre explozibil si munitie. Ce explozibil? Trinitrotoluen? C4? Ce? Ce munitie? Gloante? Grenade? De ce nu da Sorin Rosca Stanescu nimic din bogatia de informatii pe care le detine?

Pe urma: Sorin spune ca nu stie suma totala a castigului. Bine, sa zicem, dar stie el cumva (daca aceasta afacere a existat cu adevarat si in alta parte, in afara de capetele celor care vor sa-i capseze coada lui Traian Basescu) care a fost aconto-ul primit de Mircea Basescu pentru tranzactia import-export frauduloasa, daca el este coordonatorul afacerii?

Cand au ajuns in Romania si cum anume banii de la Bakri? A fost o livrare in cash, ori s-au dat banii printr-un transfer bancar? Conturile alimentate sunt in Elvetia, Isle of Man sau Channel Island? Nu stie, ca afacerea in sine nu exista, iar daca nu stie desigur ca nu da nici o cifra.

Voi incheia citand din finalul postarii facute de Sorin Rosca Stanescu:

“Pentru a obtine multe dintre informatiile prezentate mai sus, autorul si-a asumat riscuri considerabile. Tocmai din acest moriv, consider ca investigatia jurnalistica se afla abia la inceput. Incepand din acest moment, in care consider ca mi-am facut datoria, furnizand informatii care sunt de interes public, zarurile sunt aruncate”.

Daca procedau astfel, jurnalistii de investigatie din lumea larga ajungeau toti, in grup, la bulau, mititica, intristare s.a.m.d. Daca investigatia jurnalistica era de-abia la inceput, ea nu trebuia publicata decat dupa o verificare atenta a fiecarei afirmatii in parte, pentru a fi acoperita cu multiple probe. Care nu exista.

STAREA PRESEI – POLITICA: IVNSRS. Informatii neverificate, surse neaudiate (2)

Explicam anterior ce trebuie sa faca un jurnalist, atunci cand afirma ceva despre cineva. Sa il contacteze si sa ii propuna o intalnire, pentru a discuta despre datele pe care le are referitor la el si ce a facut. Daca incapatanatul refuza orice discutie pe subiectul in speta, atunci jurnalistul este acoperit.

Dar nu esti acoperit sa faci orice. Nu esti acoperit sa faci afirmatii fara acoperire. Ca, de exemplu, ca seful statului e legat de o retea terorista de trafic de armament. Modelul de mai sus de abordare trebuia aplicat de Sorin cu foarte multe surse. Toate trebuiau contactate, cu seturi de intrebari scrise, care se pregatesc dupa multe nopti nedormite.

Pe Rosca Stanescu l-a durut in basca de conditia sa (inca acreditata public) de jurnalist. Nu a abordat pe nimeni. A primit un set de documente, cu indicatii de folosire, de la un serviciu. Care, nu stiu. A insailat o poveste, fara sa audieze si alte voci in afara de vocea colectiva a grupului de interese care i-a furnizat datele pe care le ventileaza in prezent.

Dar ce voci trebuia sa audieze Sorin? In primul rand, din ceea ce scrie, ar fi trebuit sa stea de vorba cu Mircea Basescu, asa cum am mai spus, apoi cu Cornel Purcarea, Ion Gabarcea de la Romarm, Ion Marculescu (al carui nume apare, hodoronc-tronc, o singura data, fara nici o logica, nu ni se spune cine este, dar se spune ca el este vinovat de operatiunea distrugerii fictive de substante explozive si munitie). Dupa acelasi tipic pe care l-am descris anterior, cu seturi de intrebari pregatite.

Ca sa nu mai discutam decat foarte sumar despre audierea surselor secundare si tertiare. Orice om are o familie si un cerc de prieteni. Sorin Rosca Stanescu trebuia sa ia actorii presupusei afaceri si sa faca la fiecare lista de oameni apropiati, apoi sa-i contacteze pe fiecare in parte, inclusiv pe cei din proximitatea lui Bakri, ca viata de jurnalist este dura si periculoasa si, daca ai lucrat cu Brigada Antitero de pe vremea Impuscatului, inseamna ca ai habar si ca stii cum sa procedezi.

Rezultau cateva zeci de potentiali interlocutori si extrem de multe informatii interesante. Asa m-a invatat sa procedez (printre altii) Sorin Rosca Stanescu. Nimic de genul acesta nu a facut insa chiar el insusi. Nici macar o incercare.

STAREA PRESEI – POLITICA: IVNSRS. Informatii neverificate, surse neaudiate (1)

Povestea susurata de Sorin Rosca Stanescu la urechea celor din Grupul Realitatea-Catavencu (in primul rand, pentru ca acestia de cateva zile dau impresia ca aproape nu mai au altceva de facut in afara de a incerca sa demonstreze ca Traian Basescu e legat de o retea de terorism) suna astfel:

“Fratele Presedintelui Romaniei ar fi participat la o operatiune ultrasecreta de trafic international cu mari cantitati de explozibil. Cinci vapoare sosite din Tailanda au fost ancorate in portul Constanta. Operatiunea a fost dirijata de Mircea Basescu, fratele presedintelui Romaniei.
Incarcatura consta in substante explozive si munitie. Desi uriasa, cantitatea exacta nu este cunoscuta de autor. Destinatia finala, conform contractului incheiat de partea tailandeza cu ROMARM S.A., apartinand Ministerului Industriilor, era UM Babeni din jud. Valcea.
Acolo, explozibilii si munitia, in loc sa fie distrusi, au fost reambalati. In scurt timp a avut loc exportarea acestora, fiind utilizat drept intermediar si caraus S.C. Romagro Cereal SRL. Operatiunea s-a realizat tot pe cale maritima, fiind asigurata din nou de Mircea Basescu.”

Am citat exact de pe blogul lui Sorin. Din cele scrise de el, mi-am permis sa modific din bun simt si sa folosesc conditionalul optativ: “ar fi participat”, in loc de “a participat”, cum e in original.

Sa remarcam mai intai manipularea subtila indusa prin felul in doi peri in care ni se vorbesti despre UM Babeni. UM vine defapt de la Uzina Mecanica, dar in mentalul colectiv romanesc UM inseamna mai curand "unitatea militara".

Sorin Rosca Stanescu incearca sa ne manipuleze: nu ne spune clar ca este vorba despre o uzina mecanica, neavand nimic de-a face cu Ministerul Apararii si ne induce ideea falsa ca fabulatoriul transport ar fi ajuns intr-o unitate militara.

Prima greseala facuta de Rosca Stanescu este ca nu a audiat principala persoana pe care o acuza: pe Mircea Basescu insusi.

In asemenea cazuri, jurnalistul da telefon si spune: “Am informatii despre dumneavoastra pe care le verific. Ne putem vedea?”.

Daca interlocutorul potential refuza, jurnalistul spune: “Sunt informatii referitoare la posibilitatea sa fiti legat de o retea terorista. Trebuie sa ne vedem”.

Omul refuza in continuare? Nici o problema. Insisti: “E vorba despre onorabilitatea dumneavoastra. Trafic de armament. Constanta-Babeni-reexportare in loc de distrugere. Trebuie neaparat sa ne vedem”.

Omul e capatanos. Nu vrea si pace. Il intrebi atunci: “Va dati seama ce intelege opinia publica daca eu consemnez ca ati refuzat sa vorbiti cu mine? Va acuzati singur!”.
Pana la urma, daca te lovesti de un zid, ii spui: “Ok, voi consemna pe scurt discutia noastra in ziar/pe site etc., dar va rog sa raspundeti telefonic la acuzele care rezulta din ancheta mea in curs”. Daca si acum incapatanatul refuza, esti acoperit.

POLITICA: Sorin Rosca Stanescu sustine ca Mircea Băsescu ar fi participat la o operaţiune ultrasecretă de trafic internaţional cu explozibil

Sorin Roşca Stănescu (SRS) scrie pe blog-ul personal că fratele preşedintelui României ar fi participat la o operaţiune ultrasecretă de trafic internaţional cu mari cantităţi de explozibil.

SRS mai susţine că Traian Băsescu s-ar fi folosit de furtul de arme de la Ciorogârla, pentru a demite persoanele care ar fi putut compromite afacerile fratelui său.

Cinci vapoare sosite din Thailanda au fost ancorate în portul Constanţa. Operaţiunea ar fi fost dirijată de Mircea Băsescu, fratele preşedintelui României. Încărcătura consta în substanţe explozive şi muniţie, susţine Roşca Stănescu.

citeste direct pe blogul lui Sorin Rosca Stanescu acuzele acestuia

Administratia Prezidentiala: Este inacceptabil ca batalia politica sa se poarte prin intoxicare si minciuna. Atacurile la adresa presedintelui vor continua

"Este inacceptabil ca batalia politica sa se poarte cu mijloace precum intoxicarea, minciuna sau speculatiile fara legatura cu realitatea. Atacurile la adresa presedintelui Romaniei vor continua", se arata intr-o precizare transmisa luni NewsIn de purtatorul de cuvant al Presedintiei, Valeriu Turcan... citeste tot pe HotNews

Mircea Basescu: Nu sunt si nu am fost niciodata implicat in operatiuni de comert cu arme sau explozibili

Mircea Basescu a negat luni printr-un comunicat, acuzatiile legate de implicarea sa in comertul cu explozibili, precizand insa ca activitatea de depozitare a containerelor cu marfa aflate in tranzit prin portul Constanta se face sub supravegherea vamii, singura care raspunde de continutul lor, transmite NewsIn.

"Nu sunt si nu am fost niciodata implicat in operatiuni de comert cu arme sau explozibili. Povestea insailata de Rosca Stanescu nu are nici o legatura cu activitatea pe care eu o desfasor in portul Constanta, ca manager al unei societati comerciale", sustine fratele presedintelui... citeste tot pe HotNews

Imobiliare mai ieftine, dar inca nu destul

In Iasi, un apartament de doua camere 50.000 de euro, in Timisoara ceva mai scump, in Cluj aproape 60.000 de euro, si vorbim despre cele mai proaste zone, prin urmare si despre cele mai ieftine, si anume Zorilor si Manastur, care sunt asa, un fel de Militari, zona Pacii. La Brasov, preturile si mai mari, iar la Constanta nu mai vorbim, cam 65.000 de euro, cu cele mai avantajoase zone, pentru apartamentele cu doua camere, Tomis III, unde preturile sunt pe la 45.000 de euro.

Bucurestiul a ramas mai scump. Totusi, in zonele mai proaste, ca Berceni sau Gorjului, un apartament de doua camere costa in jur de 43.000 de euro. Ei bine, da, acestea sunt preturi mai omenesti, fata de aberatiile pe care le vedem pe site-urile de vanzari de imobiliare.

In urma cu aproape un an, prin septembrie, pe cand dezvoltatorii inca veneau cu oferte fabuloase precum cea din foto, am scris ca pretul normal al unui apartament de doua-trei camere, in afara de zonele central-bucurestene, este, in Capitala, de 6.000 pana la maximum 20.000 de euro. Am fost privit cu indulgenta, ca un visator care traieste pe alta lume.

Ulterior, Dinu Patriciu, din interes, a lansat exact aceeasi teorie, simpla si percutanta, asupra pietei imobiliare: preturile locuintelor vor continua sa scada drastic, pana cand se vor adecva la piata, intre 10.000 - 25.000 de euro. Desigur, depinde din ce perspectiva privim lucrurile. Desigur, depinde ce intelegm prin acest cuvant, "piata".

1. Criza globala, cu o puternica sectiune imobiliara, nu se va calma prea curand. Ba, din contra, de-abia a inceput si nici nu si-a turat motoarele la maximum. Discutam despre o criza sistemica, iar pana cand sistemul nu va fi schimbat, inca de la fundamentele sale filosofice, lucrurile vor merge prost. Asemeni si imobiliarele, al caror pret va continua sa scada.

2. Marii constructori de spatii de birouri si locuinte noi fac o mare greseala daca nu coboara jos garda, scazand mult pretul si incercand sa recupereze macar o parte din pierderile pe care le sufera, pentru ca fiecare zi de intarziere la care tin capul sus si nu scad drastic pretul ca sa vanda inseamna o zi pierduta. Am vazut ca unii se gandesc sa construiasca acum si sa vanda cand se incheie criza. Asa sa fie, daca le da mana sa stea trei-patru ani si sa astepte! Cei care nu pot acest lucru, vor da faliment. Alti scheleti de blocuri neterminate vor popula (si populeaza deja) aria metropolitana, dupa cei ai lui Ceausescu.

3. Locuintele vechi sufera o dubla uzura. Una este uzura pretului, care va continua sa scada. Este uzura dezumflarii balonului imobiliar in care am trait pana acum. Alta este uzura fizica a acestor imobile, care imbatranesc progresiv si devin tot mai nesigure pentru asiguratori, de exemplu.

Nu in ultimul rand: am vazut ca o primarie bucuresteana cumpara locuinte noi, pe care unii dezvoltatori le vand en-gros, la un pret care li se pare avantajos edililor. Ideea este ca peste sase luni baietii inteligenti care au facut investitia vor putea eventual descoperi ca s-au grabit si, daca ar mai fi avut putintica rabdare, ar fi cumparat de doua ori mai multe locuinte.

Udrea, tichetele de vacanta si dezvoltarea turismului

Obiectivul principal al programului Elenei Udrea, ministrul Turismului, cu programul tichetelor sale de vacanta, este pastrarea turistilor romani in tara.

Valoarea tichetelor este de maximum 3.600 de lei pe an, adica sase salarii minime brute, daca societatea este pe profit in anul respectiv si am putea avea pana la 100.000 de beneficiari de tichete de vacanta anul acesta.

Dar problemele sunt multiple. In primul rand, depinde ce intelegi, in acest an, prin societate aflata pe profit si cand se cuantifica faptul ca o anumita firma sau, in general, institutie, este pe profit.

In functie de exercitiul financiar de la sfarsitul anului 2008? In functie de rezultatele de la finalul primului trimestru? Si, dupa ce se termina si al doilea trimestru (sfarsitul lunii iulie), in functie de rezultatele institutiei la sfarsitul primei jumatati a anului?

Punem aceste intrebari pentru un motiv extrem de simplu: situatia este foarte fluida si societatea care acum este inca rentabila s-ar putea ca la sfarsitul lunii iulie sa fie pe pierderi si asa mai departe.

Iar daca iei in considerare exercitiul financiar de la sfarsitul anului trecut, pe lista companiilor si celorlalte institutii eligibile vor aparea multe societati care, la momentul la care vor putea sa dea aceste tichete, numai la tichete nu le va sta gandul managerilor acestora si nici nu vor mai avea potenta necesara pentru a da tichete de vacanta.

Adevaratele lucruri importante pe care trebuie sa le faca Elena Udrea sunt legate de perspectiva turismului, dincolo de masurile care pot asigura anul acesta un scor mai mare sau mai mic al unitatilor turistice estivale si nu numai.

Perspectiva turismului este legata direct de situatia infrastructurii, in primul rand a celei rutiere. La numirea sa in functie, am aspus despre Elena Udrea ca nu conduce pratic un minister, ci o agentie foarte importanta, care va avea rolul sa faca noduri de contracte si sa aduca, in locatiile turistice existente, regiile necesare dezvoltarii viitoare a turismului romanesc, atunci cand lumea va iesi din criza.

Sa luam exemplul concret al Litoralului. Doua mari probleme are acesta, ambele sunt legate de infrastructura: rutiera si feroviara. Drumul de Litoral, E 87/ DN 38, este cel mult un drum expres, care in statiunile de litoral prin care trece se ingusteaza la doua benzi.

Depasit de evolutia infrastructurilor pe mapamond, el este neplacut chiar si pentru romani, care intre timp au cunoscut din plin confortul autostrazilor occidentale. Deci, primul obiectiv al Elenei Udrea ar trebui sa fie sa negocieze cu Ministerul Transporturilor sa faca in cel mai scurt timp posibil un tronson de autostrada de Litoral.

Pe de alta parte, calea ferata de Litoral, care incepe la Constanta si se termina ex-abrupto la Mangalia, are un singur fir, ca si acum 70 de ani, pe vremea regilor (foto: Statia Costinesti-Sat, cu linie dubla, una dintre cele in care trenurile se asteapta reciproc).

Aceasta inseamna ca trenurile care merg in sensuri contrarii sunt obligate sa se astepte reciproc prin statiuni, dupa o aritmetica foarte complicata a prioritatilor, din cauza careia garniturile rapid si intercity venite din intreaga tara devin pe Litoral trenuri-naveta, care se misca extrem de incet, pe un teresament precar, precum stau lucrurile in dreptul statiunilor Eforie.

In al treilea rand, va fi foarte important ca, avand in vedere viitoarea aparitie a unei riviere cvasi-continue pe intreg Litoralul, Elena Udrea sa se preocupe de pe acum de aducerea tuturor utilitatilor (apa-canal, apa potabila si electricitate) in aceste zone, pe banii statului, nu a viitorilor investitori in capacitati turistice. Acesta ar putea sa fie un bun inceput pentru viitoarea Romanie turistica, pentru ca practic de la Ceausescu incoace nici o putere politica nu a mai investit serios in Litoralul romanesc.

POLITICA - GUVERNARE: Nemirschi, ministrul Plajelor

„Ministeul Mediului este un minister care dezvoltă, nu care opreşte. Dacă patru ani de zile s-a constituit într-o frână la Constanţa, am zis că lucrul asta nu trebuie să se mai întâmple nicăieri în ţară. Mi l-am rupt la suflet pe viceprimarul Nemirshi”, a declarat primarul Constantei, Radu Mazăre, informa de pe 18 decembrie Ziua de Constanta.

Este un lucru stiut ca Nemirschi este “omul PSD Constanta de la Mediu”, asa cum arata aceeasi publicatie inca de pe 12 decembrie.

Dupa cum se stie, Radu Mazare a dus o lupta indelungata pentru controlul plajelor ce se afla pe teritoriul administrativ al Constantei, printre care sunt cele ale statiunii de lux Mamaia, si a fost blocat, pe rand, de Sulfina Barbu (membru PD, in prezent membru PD-L), apoi de Korodi Attila (UDMR).

Acum, omul nu va mai avea nici o problema, avand in vedere ca fratele sau de suferinta de Primaria Constanta, pre numele sau Nemirschi, va fi probabil ministru al Mediului.

Doua firme, doua masini, 450.000 de lei

Publicatia Buna ziua, Constanta arata in luna noiembrie a acestui an ce avere au Nicolae Nemirschi si sotia sa.

“Viceprimarul Constanţei Nicolae Nemirschi are, din câte se pare, un foarte dezvoltat spirit afacerist. În declaraţia de avere a lui Nemirschi apar două firme în care PSD-istul este implicat, Promedas Mamaia SRL şi Allclass SRL”, arata Buna ziua, Constanta.

Viceprimarul deţine două autoturisme, unul cumparata în anul 1998 şi altul în anul 2005. In anul 1991, Nicolae Nemirschi a mai cumpărat, împreună cu soţia sa, Camelia, un apartament, in strada Pescarilor, nr. 35, cu o valoare de impozitare de 93.422 de lei.

În cele patru conturi pe care le are deschise, Nemirschi are 450.689 de lei. În documentul pe care Nemirschi l-a semnat pe 20.12.2006, se arată că are un venit anual, la Primărie, de 25.156 de lei. Adica aproximativ 2.100 de lei pe lună. Pe de altă parte, soţia sa primeşte de la firma Promedas Mamaia SRL, unde este acţionar împreună cu soţul ei, 3.414 lei pe an.

Şi fiul său, Andrei Nemirschi, primeşte anual de la aceeaşi firmă 995 de lei. Pe anul 2006, ministrul desemnat a primit dividende de la Promedas Mamaia în valoare de 126.292 de lei, iar soţia sa, de la aceeaşi societate, 7.536 de lei.

Viceprimarul mai este implicat într-o firmă, Allclass, în care este asociat cu turcul Bayram Bahri şi cu Dumitru Ion Cilibia, administratorul societăţii Petroconst SA. Acestuia din urmă i-a vândut anul trecut, exact în ziua în care şi-a completat declaraţia de avere, un apartament în valoare de 445.224 de lei.

„El a fost primul care a aflat că vreau să vând apartamentul. A fost normal să-l ia el, din moment ce a fost interesat de afacere“, spune viceprimarul despre tranzacţia pe care a făcut-o cu Cilibia.