SEISMOLOGIE: Romania, Italia si Grecia - cele mai expuse tari la cutremure (BadPolitics)

Pe o harta de hazard seismic a Europei, aflata la Institutul de Fizica Pamantului, Romania se afla in zona cea mai expusa la cutremure devastatoare. Harta a fost realizata acum doi ani de specialisti din toate tarile europene.

Expertii au indicat cu rosu intens zonele unde activitatea seismologica este intensa si deasa. Cu cat culoarea se apropie mai mult de galben, cu atat cutremurele sunt mai rare si au intensitatea tot mai mica.

Documentul arata ca zona de culoare rosu-inchis este reprezentata de tarile Italia, Bulgaria, Turcia, Cipru si Grecia, unde intregul lor teritoriu este expus la cutremure devastatoare.

In cazul Romaniei, se observa ca cele mai rosii, deci cele mai riscante zone, sunt cele din sud-estul tarii, unde cutremurele sunt mai dese si de intensitate mai mare... citeste tot aici

CERBUL DE AUR: Antonino a luat Cerbul de Aur. Geta Burlacu nu a luat nimic

Cerbul de aur, in valoare de 10.000 de euro, a fost primit de catre italianul Antonino, in timp ce Geta Burlacu nu a primit nimic, absolut nimic. Mi se pare pur si simplu revoltator.

Vreau sa explic ceva. Jos palaria pentru originalitatea si prestatia lui Antonino. Este o voce de care vom mai auzi, fara nici un fel de discutie.

In schimb, ceva trebuia sa primeasca si Geta Burlacu, unul dintre premii, in timp Glen Vella nu merita decat gloria de a fi finalist, iar si aceasta mi se pare cam mult.

Premiul de popularitate, in valoare de 3.000 de euro. a fost primit de catre Ovidiu Jacobsen din Norvegia. Ovidiu a primit de asemenea si Cerbul de Bronz, in valoare de inca 5.000 de euro.

Premiul special al Juriului Cerbului de Aur, in valoare de 3.000 de euro, a fost decernat maltezului Glen Vella. Sa nu uiti, Darie, aici trebuia sa fie si Nadine...

Din punctul meu de vedere, faptul ca maltezul a primit premiul juriului mi se pare un semnal trimis de catre organizator omologilor maltezi si un semn de curtoazie si de prietenie. Vella nu merita acest premiu.

Cerbul de argint, in valoare de 7.000 de euro, este decernat grupului romanesc alternative rock The Marker.

Da, meritoriu, dar baietii mai au mult de crescut si de mancat paine in muzica, pentru ca deocamdata manifesta talent, stiu muzica si cam atat, din punctul meu de vedere.

CERBUL DE AUR: Acestia sunt finalistii. Rusinos... Nadine nu a prins finala!

Acestia sunt finalistii Cerbului de Aur din acest an:

Antonino din Italia. Un finalist cu a carui prezenta sunt de acord: a fost printre cei mai buni.

Laura din Finlanda. Nu avea ce cauta in finala. Da, canta binisor, dar au fost alti concurenti mai buni, ce nu s-au calificat, ca Nadine, a carei lipsa din finala este, din punctul meu de vedere, un scandal.

The Marker din Romania. Partial color de acord cu prezenta lor. Canta bine, dar piesa nu este foarte originala. Baietii pun suflet, stiu muzichie serioasa, insa au probleme la capitolul componistica.

Glen Vella din Malta, acest Michael Jackson din Mediterana, nu mi-a spus nimic, nu a avut originalitate, nu m-a spat la nara stanga cu ambitusul ori cu volumul sau, deci nu cred ca avea ce cauta in aceasta finala.

Geta Burlacu din Basarabia. Unul dintre preferatii mei. Cred ca merita Cerbul de Aur.

Jasmine din Romania. Are voce foarte buna, dar nu are componistica. S-a plafonat pe R&B. Cineva sa o scoata din acest reflex interpretativ, ca este pacat. Nu cred ca, avand in vedere aceste lucruri, avea ce cauta in aceasta finala.

Ori Piaf din Israel. Dincolo de tremoloul piafian, are momente penibile, cand se scurge pe sunetele lungi. Nu avea ce cauta in finala.

Ovidiu Jacobsen, romanul nostru norvegian. Ar merita un premiu, poate Cerbul de Aur. Ma bucur ca este in finala. Eu cred ca, alaturi de Antonino si Geta Burlacu, este unul dintre cei trei favoriti.

Orlin Pavlov este bulgarul despre care am scris ieri si despre care cred ca nu are ce cauta in aceasta finala.

Remarca totala lipsa de transparenta a juriului acestei competitii. Nu stim: care anume a fost exact punctajul? cum a punctat fiecare dintre membrii juriului (in frunte cu Dida Dragan, care-i si intrece)? care este clasamentul votului juriului? care este cel al televotingului si care este rolul acestuia (inteleg ca nu conteaza decat pentru premiul publicului)? cum se jurizeaza clasamentul final?

In general, in afara de faptul ca in fiecare seara mi-a fost prezentat juriul, de parca ar fi fost format din Sfintele Moaste ale Sfintei Parascheva, nu am aflat nimic despre regulamentul concursului.

Acesta este foarte ciudat, pentru ca din el nu pricep decat cum te inscrii la concurs, ce etape are acesta si anume ce premii se dau.

Lucrurile pentru care am pus intrebarile de acum doua paragrafe nu fac insa obiectul regulamentului si probabil ca sunt la bunul plac al gastii care conduce (inca) azi muzica usoara romaneasca. De n-ar mai conduce nimic...

CERBUL DE AUR: Nadine canta si ia potul cel mare al zilei

Claudia Faniello din Malta. Voce. Personalitate interpretativa. Orizont muzical. Imi place aceasta cantareata, pe care o stiu de mai multi ani. In acest moment, remarcatii mei sunt, pana acum: Geta Burlacu, Ovidiu Jacobsen si Claudia Faniella, ordinea valorica fiind, dupa parerea mea, cea in care am dat aceste nume.

Dupa cate stiu, in seara aceasta va mai aparea o mare (si noua) figura: romanca Nadine. Problema Claudiei Faniello cred este locul comun reprezentat de muzica pe care o canta. Deja la a doua piesa mi-a scazut mult interesul.

Ii inteleg pe maltezi: este bine pe insula lor, e cald, toti canta bine, mai stiu cateva cantarete foarte bune, le-am vazut actionand si la Cerb, si la Eurovision, problema este ca le cam lipseste componistica.

Emin Hasan din Azerbaidjan, foarte mandru de premiile obtinute in Belarus si in Ucraina, interpreteaza cu suflet o prima piesa disco de inspiratie etnica turcita, pentru care nu am organ. Sa vedem ce va face din "Noaptea albastra". La Radio Erevan, un ascultator pune o intrebare: Ce face un azer din cantecul "Noapte albastra", al cantaretului roman Gabriel Cotabita? Radio Erevan raspunde: Varza si manea.

Glen Vella din Malta are un mod de emisie a sunetului care aduce vag, tocmai astazi, cu Michael Jackson. Mai si seamana putin fizionomic cu acesta. Vocea este putin tubata si nazalizata, dar placuta. Nu da pe afara de originalitate si nu mi se pare unul dintre starurile globale lansat de Cerb. In rest, despre ce sa mai discutam? Despre macelarirea unui anumit haiduc? Nu cred ca are sens.

Laura din Finlanda ne va da posibilitatea sa vedem daca altii se pricep sa scoata mai mult decat noi din "Balkan Girls". Are voce foarte buna, stie cum sa atace sunetele si, dupa cum arata, se vede bine ca intai s-a facut cantareata, lucru care chiar o intereseaza, iar abia apoi s-a ingrijit sa fie telegenica.

Prima piesa pe care o canta este insa cam plictisitoare, monotona. Una peste alta: cantareata mai buna decat piesa. A, si sa nu uit: versiunea la "Balkan Girls" e mai slaba, iar cantareata, cand se agita, incepe sa falseze si sa gafaie. Cred ca nici nu i se potriveste cantecul.

Ori Piaf din Israel seamana la fata cu Noa, reprezentanta acestui stat la Eurovision si canta foarte bine, insa in alta maniera decat compatrioata sa. Aduce, acum spun prezentatorii, cu sistemul de cant al lui Edit Piaf, cu care are in comun ceva tremolo. Nu are foarte mare forta interpretativa si nu ma prea arunc dupa pastise la mari cantareti.

Cand intra in "Uite-asa as vrea sa mor", falseaza si tremoloul ei suna ciudat. Dupa cum pronunta, cred ca e romanca din Statul Evreu sau, oricum, este familiarizata cu limba romana. Nu ma impresioneaza atat prin felul in care canta, cat prin cat suflet pune, ceea ce conteaza mult la un cantaret.

Nadine, basarabeanca Nadejda Trohin, naturalizata in Romania, este, dupa parerea mea, cel mai bun concurent de la aceasta competitie Cerbul de Aur, de anul acesta.

Trece cu gratie de la prelucrare din cant popular, in prima piesa, la un fusion cu componente puternic jazzistice in a doua piesa. Canta foarte bine si transmite foarte mult, pentru ca este extrem de empatica.

Al doilea cantec este un jazz-bossa-nova de foarte buna calitate, pe care il canta cu mare alonja, combinand acoladele vocale ample cu scat-ul cu o tehnic ainterpretativa impresionanta.

Din punctul meu de vedere, favorita la marele premiu al concursului. Va trebui sa invete cat sa dea din artificiile interpretative pe care le stapaneste. Nici o problema: aceasta vine cu varsta. La 24 de ani are tot timpul. Iata aici evolutia ei de la selectia nationala a Cerbului de Aur, de pe 7 iulie:



Orlin Pavlov din Bulgaria este un cantaret cu o voce baritonala placuta, insa banala, care canta cuminte si cam atat. Evident, seara aceasta este mai buna calitativ decat primele doua, dar in continuare avem de-a face cu prea multi cantareti de muzica usoara despre cam dupa aceasta editie a Cerbului de Aur probabil ca nu vom mai auzi.

Italianul Antonino, laureat al Premiului Lucio Batisti, stie sa cante, are niste armonii originale in voce, usor de recunoscut si prima piesa pe care o canta este un exercitiu de virtuozitate interpretativa "maraita" italian mai greu decat pare la prima vedere.

S-a ingrasat intre timp, fata de cat de subtirel este in poza. Cred ca vom mai auzi de acest cantaret, daca are un compozitor bun in spate, care s-al alimenteze cu melodii de valoare.

Ia sa vedem cum canta dupa Horia Brenciu. U-haaaa! Stie. Imi place. Gata, am gasit: are un fel de versiune masculina maraitului Tinei Turner. Asta e cantaret bun, imi place. Un alt favorit la Cerb, langa Geta Burlacu, Ovidiu Jacobsen si Nadine.

Pasha din Basarabia , care se numeste Andrei Parfenie in timpul liber, reuseste sa ma convinga ca mai exista muzica ritmata de calitate, dupa plictiselile dinainte, pe acest gen de muzica. Este bun, are voce, stie ce canta. Eu cred ca, pe seri, concurentii au fost pusi oarecum in ordine valorica.

Acest cantaret, care este familiarizat cu pianul de la 7 ani, pare sa fie la fel de dezinvolt pe scena (in conditiile in care sta in fata unui pian) ca si Ovidiu Jacobsen. Eu cred ca si Pasha este un alt favorit la Cerbul de Aur.

E de-acolo, stie, cunoaste, vrea si poate. Are forta interpretativa, ambitus, volum si gata, ma opresc, ca-l laud prea mult si-l deochi dupa aceea. Ha! ce bun este...

Corul SOUND la Vatican, Roma si Venetia

Corul SOUND al Casei de Cultura a Studentilor din Bucuresti a fost selectionat pentru a reprezenta Romania la Festivalul International de Muzica Corala Sacra de la Roma si Vatican, din 17-22 iulie (V International Sacred Music Choir Festival, Rome & Vatican City, 17–20 July 2009), eveniment ce prilejuieste un schimb cultural intre formatii corale cu tinuta artistica deosebita.

Prin organizarea festivalului intr-un oras cu istoria Romei, oras al artei si crestinatatii, organizatorii realizeaza scenariul perfect pentru concerte de exceptie, in care fiecare formatie corala este inconjurata de secole de arta si cultura. Festivalul isi propune aducerea impreuna a corurilor si iubitorilor de muzica din intreaga lume, intr-un oras care a fost leaganul civilizatiei.

Iata programul evolutiilor Corului SOUND:

Vineri 17 iulie 2009, ora 20:30 - concert inaugural la Biserica Sf. Ignazio, impreuna cu toate formatiile participante;

Sambata 18 iulie 2009, ora 10:30 - concert in aer liber in Piata Navona;

Sambata 18 iulie 2009, ora 16:00 - participare in cadrul Sfintei Slujbe de la Basilica Sf. Petru – Vatican unde vor fi prezentate creatii corale romanesti din repertoriul ortodox;

Duminica 19 iulie 2009, ora 18:00 - parada a costumelor traditionale si concert in aer liber in centrul istoric Nemi - Piata Roma, in prezenta autoritatilor locale si a primarului orasului Nemi.

Tot in acesta perioada, Corul SOUND, avand suportul Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia, va concerta si in orasul gondolelor, in data de 21 iulie, la ora 19.30, la Biserica Santa Maria di Nazareth (Chiesa degli Scalzi), impreuna cu muzicianul Valentin Radu din SUA, preotul de aici si chiar biserica avand relatii stranse cu Romania.

Spania - Italia 4-2. Spania joaca fotbal si trimite acasa campioana mondiala!

Problema italienilor a fost ca au incercat acum, cu Roberto Donadoni, sa joace in grupa fotbal pozitiv. Italienii n-au mai jucat fotbal asa de 20 de ani, de pe vremea Italiei lui Paolo Rossi, Roberto Bettega si Co..

Am avut insa impresia, inca de la primele faze ale meciului, ca Italia a revenit la jocul sau tipic: "ascundem mingea in gazon cat putem, o scoatem din iarba in careul mic al adversarului si o strecuram in poarta".

Culmea, o explicatie ar putea sa fi fost lipsa lui Andrea Pirlo, omul care leaga la mijloc. Pana in minutul 22, un meci de-a dreptul adormitor. Poate cel mai urat din tot turneul. Antijoc provocat de catre italieni. Un antijoc manifest, fatis, sfidator, din punctul meu de vedere o sfidare la adresa fotbalului.

Repriza a doua s-a desfasurat pe aceleasi coordonate: doua echipe pandindu-se reciproc, cu spaniolii mai ofensivi si cu momente de dominatie pe teren si cu italienii scotand mingea din gazon exact in careul spaniol si incercand avan sa inscrie.

Meci fara istoric in primele 90 de minute. Ma calmez, spunandu-mi ca, probabil ca daca in locul Italiei ar fi fost Romania, probabil ca obsesiv-defensivul Victor Piturca ar fi impus jucatorilor sa faca acelasi joc kisnovatic ca si macaronarii.

Cateva contre in prima repriza de prelungiri, in rest m-a luat somnul. Minutul 98, nimicul. Italienii, spre rusinea lor, trageau de timp ca sa ajunga la penalty-uri, in sferturi. Si se ajunge la lovituri de departajare. Mai bine decideau de la inceput asa: "Joaca Italia, deci direct la penalty".

David Villa inscrie. 1-0 pentru Spania! Fabbio Grosso inscrie, 1-1. Cazorla inscrie 2-1. Toate goluri au fost pana acum in dreapta portarului. De Rossi trage tot in dreapta portarului, iar Casillas apara! Marcos Senna, pe centru, 3-1 pentru Spania! Mauro Camoranesi inscrie, 3-2 pentru Spania. Guiza trage in Buffon si ramane 3-2 pentru Spania. Di Natalle rateaza! Cesc Fabregas (foto) inscrie si 4-2 pentru Spania. S-a facut dreptate!

A castigat fotbalul...

GSP: STENOGRAMA DISPERARII - Piturca, incoerenta si spirit defensiv

Incoerenta, spirit defensiv si zapaceala - acestea sunt cele trei cuvinte care definesc atitudinea haotica a lui Victor Piturca in timpul meciului cu Olanda. Si teama imi este ca meci de meci, dar nu stim noi.

Un om de care se roaga jucatorul providential al echipei sa-l lase sa joace, sa nu-l mai foloseasca pe post de fundas stanga aditional, nu are ce cauta la echipa nationala.

Din stenograma reprodusa azi de Gazeta Sporturilor tragem concluzii foarte grave referitoare la Piturca. Chiar nu are gandire tactica nici macar in cea mai mica masura.

Un om care, la 1-0 pentru Italia in meciul cu Franta, care a ramas in noua jucatori de camp, nu discuta nici macar la pauza despre schimbarea tactica si trecerea la o atitudine mai ofensiva decat dupa minutul 75 nu are ce cauta la echipa nationala.

Un om care nu stie sigur ce schimbare are de facut si se balbaie in fata jucatorilor, subminandu-si astfel autoritatea pe care ar trebui sa o aiba asupra lor, nu are ce cauta la echipa nationala.

Victor Piturca a reusit sa ma pacaleasca pentru un rastimp. L-am poreclit si excelent tactician, daca nu ma insel, saptamana trecuta. Dupa acest meci, mi-am adus aminte cum mergea Steaua lui Piturca.

Va mai aduceti aminte cine era, in viziunea lui Piturca, atacantul ideal de gura portii? Penibilul acela de Claudiu Raducanu, pentru care juca toata echipa, tot meciul, ca sa rateze noua ocazii de gol din zece.

Va aduceti aminte cum huiduiau tribunele pe Ghencea si scandau "Piti, lasa-ne!"? Va amintiti cum juca Steaua, de castiga numai cu 1-0 meciurile cu penultima clasata si isi exaspera suporterii, pana s-a suparat Gigi Becali si i-a administrat un spit in posterior, exact "la siret"?

Va amintiti cum efectiv a explodat valoric Steaua dupa plecarea lui Piturca si venirea lui Protasov? Cam asa se vor petrece lucrurile si la Nationala. Cand va pleca acest antrenor mediocru si fricos si in locul sau va fi adus unul bun, Nationala va avea o explozie valorica.

Nu sunt de acord cu jurnalistii care au tras concluzia ca Piturca a ales jucatorii cei mai buni, care sunt slabi si asta este fotbalul nostru. Piturca a ales cei mai buni jucatori sau nu, nu am cum sa apreciez acest lucru, dar nu i-a folosit cum trebuie, gresind tactic.

Cu cat pleaca de la Nationala mai rapid, cu atat mai bine.

Ce gandeste Van Basten?

"Holland coach Marco van Basten will urge his players to give their all in their last Group C outing, even though a defeat against Romania on Tuesday would see pre-tournament favourites France and Italy eliminated from Euro 2008", arata The Press Asociation (TPA), intr-o depesa de sambata.

TPA il citeaza pe Van Basten spunand urmatoarele cuvinte, care formeaza o fraza extrem de ambigua, ce poate sa insemne orice: "The result may not be too important for us and we do not have to win, but we should give ourselves some aims and see if we can achieve those aims".

Cum se traduce in limba romana asta? Voi da cu caractere normale traducerea si, in completare, cu italic, comentariul nostru. Iata:

"Rezultatul poate sa nu fie atat de important pentru noi (aha, deci Van Basten nu este preocupat in primul rand de rezultat) si nu trebuie sa invingem (cu atat mai mult, Van Basten spune ca Olanda nu trebuie sa invinga. exprimarea sa ambigua poate sa insemne la fel de bine un lucru stiut de toata lumea: ca Olanda nu este obligata sa invinga), dar va trebui sa ne propunem cateva teluri (care? ca nu spune clar) si sa vedem daca putem sa atingem acele teluri (despre care nu vorbeste)".

Dar putem sa presupunem care sunt aceste teluri. Un paragraf mai sus, Marco Van Basten este citat spunand: "[...]we have an obligation to play well, to the players and the supporters". Adica: "[...]avem o obligatie fata de jucatori si fata de suporteri sa jucam bine".

Sa recapitulam: antrenorul Olandei este determinat si vrea ca echipa sa sa joace bine, pentru ca Portocala Mecanica are aceasta obligatie fata de suporteri, iar el, antrenorul, are aceeasi obligatie fata de jucatorii sai. In schimb, Van Basten spune ca Olanda nu trebuie sa invinga (sau nu este obligata de jocul rezultatelor sa invinga) si ca nu este in primul rand preocupat de rezultat.

Cu alte cuvinte, aceasta inseamna ca Olanda va juca bine, ca sa nu aiba nimeni nimic de reprosat, dar isi va propune sa nu invinga sau nu va urmari, ca scop in acest meci, in pirmul rand victoria. Ce inseamna aceasta (si aici intram in teritoriul presupunerilor)?

Daca Olanda nu castiga, dar nici nu pierde, soarta celei de-a doua echipe calificate este in cumpana, in functie de ceea ce se intampla in celalalt meci, Franta-Italia, care are loc simultan cu meciul nostru cu Olanda. Acum, este foarte simplu sa ne imaginam un mod de a tine legatura in timp real intre cele doua stadioane.

Astfel, sunt trei posibilitati. Prima: Olanda pierde, pentru ca Romania sa se califice, chiar daca Franta sau Italia invinge in celalalt meci. A doua: Olanda tine pe Romania la meci egal (daca poate), in cazul in care si celelalte doua echipe sunt la egalitate, in celalalt meci. In mod evident, aceste doua versiuni sunt detereminate de asertiunea perfect verosimila ca Olanda se teme mai curand sa joace o semifinala cu Franta, in primul rand, apoi cu Italia, decat cu Romania.

A treia posibilitate: indiferent de rezultat, Olanda tine scorul la meci egal sau chiar invinge (daca poate), pentru ca asa sunt ei, batavii, caposi, si nu pot sa se lase batuti de romani in fata suporterilor olandezi, care ii vor huli, iar ei au mandria lor mai mare decat Bucharest Financial Plaza.

Un lucru este cert: indiferent ce isi propun, vor avea multa grija de oasele lor si sa nici nu ia cartonase galbene, iar Van Basten va juca exact cu cat de multe rezerve va putea, ca sa-si menajeze titularii. Aceasta oricum inseamna ca si intr-un joc "pe bune" tot vom avea parte de niste batavi mai putini feroci decat in primele doua meciuri. Avem sanse. Sa nu le irosim.

Romania - Italia 1-1. Mutu face, Mutu desface!

Am postat aceasta poza, pentru ca ea exprima foarte bine lupta extraordinara la care am asistat in aceasta seara. Am vazut doua echipe care s-au luptat formidabil pentru a face trei puncte si nu au reusit sa castiga decat un singur punct fiecare.

Dar Romania a jucat mai sus decat Italia, cu o aparare in majoritatea timpului la limita careului mare, in timp ce Italia s-a restras foarte mult, "cu fundul in poarta", ca sa ma exprim elegant, vorba lui Cristian Chivu.

Ceea ce mi-a placut foarte mult a fost atitudinea extrem de pozitiva in joc si foarte oerenta a jucatorilor nostri, care au fost o echipa, au jucat impreuna si au demonstrat ca stiu mult mai mult fotbal decat am aratat in meciul cu Franta.

Victor Piturca trebuie laudat pentru partitura tactica complet diferita impusa Tricolorilor Probabil ca datorita lor, si nu a italienilor, care au fost incrancenati si haotici, acesta a fost probabil cel mai frumos meci al Euro 2008. Cu siguranta insa a fost cel mai frumos meci intre doua echipe cu nivel valoric foarte ridicat.

Ceea ce trebuie sa intelegem dupa acest meci este ca in acest moment nu ne poate timora nici una dintre echipele de la Euro, prezente deci la acest turneu final si, cred eu, singura care joaca la fel de coerent si este extrem de valoroasa, si in aparare, si in atac, este Croatia.

Acum sa vorbim putin despre Mutu. Am vazut in comentarii starile de spirit pe care le-au generat fazele cruciale ale meciului - din punctul nostru de vedere: golul lui Mutu si ratarea lui Mutu. Trebuie sa aduc aminte ca de curand Cristiano Ronaldo a ratat un 11 metri, in finala Champions League, cam pe aceleasi considerente psihice.

Pe fata lui Cristiano si a lui Adrian am vazut spaima data de presiunea extraordinara a momentului. Amandoi au avut picioarele moi de la aceasta si au ratat. Se intampla oricarui mare jucator. Platini, azi presedintele UEFA, a ratat si el intr-o situatie asemanatoare.

Un cuvant despre Daniel Niculae. Cu tot respectul, Nico mi s-a parut azi lent, a fost mereu prins pe picior gresit si nu a pus probleme decat in masura in care a reusit sa care dupa el doi fundasi, adica rolul de volant in apararea adversa, care le face culoare colegilor ce fructifica.

Eu as fi jucat cu Marius Niculae, un vulpoi mult mai smecher decat Nico. Sa remarcam si faptul ca previziunea noastra, privind slabiciunile lui Florentin Petre pe blocarea adversarului direct, s-au adeverit.

Prezenta sa in teren s-a dovedit mai creativa pe faza de atac, centrarile sale au fost constant foarte bune, dar pe faza de aparare a fost sicana mobila si bietul Gurita a trebuit sa se apere singur, cu Tamas in spate foarte bun.

Romania, in asteptarea loviturii de gratie contra Italiei

Mai sunt mai putin de 24 de ore pana la inceputul meciului Romaniei cu Italia.

Teoretic si numai din punctul meu de vedere, cel mai bun 11 de start ar trebui sa aiba un cuplu de banda dreapta Sapunaru - Contra, cu cei doi pistonand fata - spate pe rand, suplinindu-se succesiv pe rolul defensiv, ca si pe partitura tactica ofensiva.

Evident, dezavantajul este lipsa de experienta a lui Cristi Sapunaru. Personal, cred ca mai potrivit pentru aceasta partitura ar fi fost George Ogararu, dar se pare ca olandezii ni l-au scos din lot, tinandu-l pe tusa la Ajax, special ca sa nu-l selectioneze Piturca.

Mai exista o alta mare problema: relatiile de joc. Daca pe hartie Sapunaru poate fi calul de povara potrivit in acest meci, cu Contra in fata sa, in realitate tanarul rapidist nu are experienta si reflexele pentru a juca perfect intr-un asemenea meci, iar o singura greseala cu italienii poate sa fie fatala si sa duca la gol.

Daca Italia va juca pe banda stanga cu Fabio Grosso, care este un cal inalt, solid, bataios, precum si cu Chiellini in spatele sau, atunci, in cazul in care ne propunem sa ii contracaram cu unul dintre cei doi "caluti", Banel Nicolita sau Florentin Petre, precum si cu Contra in spatele mijlocasului de banda dreapta, facem, dupa parerea mea, o greseala.

Defectul este insa de la formarea lotului de catre Piturca si acum este prea tarziu pentru a opera la acest capitol modificari. Mai cred ca in acest meci nu putem sa mai repetam experienta preponderent defensiva pana la traumatizare din meciul cu Franta, pentru ca italienilor le vor creste astfel sansele sa ne manance cu apa neinceputa.

Eu cred ca solutia este sa jucam extrem de legat si echilibrat, fara sa ne repezim ca nasarambii in atac, uitandu-ne Dumnezeu acolo, dar si fara sa ne asezam cu fundul in poarta, vorba unui clasic in viata.

Practic, Nationala trebuie sa arate in acest meci ca este o echipa completa, cu valente de fotbal total. Daca Piturca se bazeaza pe faptul ca ne aparam, ne strecuram de trei ori spre poarta si poate "le-o dam", face o mare greseala. Fiara ranita trebuie sa primeasca de la noi vineri lovitura de gratie.

Dar aceasta lovitura de gratie nu poate sa nu treaca prin revenirea lui Adrian Mutu in starea de gratie, indiferent de problemele sale personale, pe care le regretam si de care ne pare rau, dar pe care trebuie sa le dea la o parte cat este pe teren.

Tehnico-tactic, aici este problema lui Piturca sa faca in asa fel, incat echipa sa joace astfel ca Mutu sa aiba timpul si spatiul de miscare necesare pentru a se putea manifesta si a-i zapaci pe italieni. Pentru aceasta, antrenorul nostru trebuie sa construiasca, pe faza ofensiva, echipa in jurul lui Adrian, iar pe faza defensiva in jurul lui Cristi Chivu.

Daca Piturca va reusi sa faca acest lucru extrem de dificil - si noi credem ca are in lot oameni cu disponibilitati pentru o astfel de partitura tactica complexa, atunci vom recunoaste ca este un mare tactician. Unul diabolic...

Italienii: Lasati-ne sa batem, si o lasam mai moale cu imigrantii

Italienii ar dori sa ii lasam sa castige, ca sa ne terorizeze mai putintel in Cizma.

Asa cum puteti vedea aici, italienii repeta figura urata pe care au facut-o francezii, cand ei nu au plecat din cauza Bulgariei la Mondialul din Statele Unite, din 1994, noi am plecat, si ne-au facut tigani.

"Urati, murdari, rai si putin tigani, romanii risca sa ne dea afara de la Campionatul European de Fotbal".

Urat este acest comportament ignobil al italienilor, care pot scrie astfel de porcarii. Fata de aceste jigniri, faptul ca noi ii alintam "broscari" si "macaronari" este o dulce poezie. Un Emil Brumaru chiar ar putea sa scrie un poem despre aceasta.

"Vineri după amiază, pe stadionul Letzigrund din Zurich, nu vom avea de ales: rămânem sau plecăm. Noi, care jucăm în calitate de campioni mondiali, contra lor, care, culmea, se joacă în ţara noastră cu propria lor viaţă, în fiecare zi", se lamentează peninsularii, citati de ProTV, care insa nu precizeaza despre ce ziar italian este vorba.

"Ce am avea noi de câştigat? Mai puţină persecuţie pentru românii din Italia, promit jurnaliştii din Peninsulă", arata ProTV. Dar despre faptul ca fac afaceri in stil mare la noi in tara, le punem covorul rosu, nu-i discriminam nici macat atatica, apoi se plang ca "mediul economic este neprietenos", vorbim sau nu?

Olanda - Italia 3-0, sau despre cum trebuie sa ne temem de batavi

Surprinzator, echipa pozitiva in joc, care a dominat inceputul primei reprize a fost Olanda, in pofida faptului ca Italia de azi este, se spune, o echipa mai frumoasa decat cea de ieri, de pe vremea lui Marcelo Lippi.

Golul lui Van Nistelrooy, in minutul 26, a venit in fata unei Italii care nu s-a vazut in joc. Gol tipic englezesc, inscris insa de batav din ofsaid clar, din deviere. Acum ar fi fost momentul sa vedem coltii si ghearele Italiei lui Donadoni! Dar Azzuri nu au avut nici colti, nici gheare, iar batavii au iesit permanent pe contratac. Gol senzational al lui Wesley Snejder, in minutul 30.

Italia a reactionat prin Di Natalle, dar Van der Saar a aparat. Daca ne aparam in stil de reduta cu aceste doua echipe, avem sanse foarte mici. Trebuie sa iesim la joc, care-pe-care. Olanda este mult peste echipa cu care ne-am confruntat in preliminarii. Oare de ce? Prezenta lui Van Nistelrooy?

Pe de alta parte, lipsa flerului si a experientei lui Fabio Cannavaro pare a fi decisiva la italieni. Lucrul acesta s-a vazut si in repriza a doua. Donadoni l-a scos pe Marco Materazzi si l-a introdus in loc pe Fabio Grosso. A urmat o intreaga revolutie in echipa Italiei, care si-a modificat complet dispozitivul de aparare, dar a ramas haotica in joc.

Rino Gatusso s-a zbatut in gol. Italia parca a inceput putin sa domine, dar haotic, iar batavii au dejucat tentativele azzurilor, care au inceput sa faulteze si sa se tranteasca pe jos la aproape fiecare faza. Italia mi se pare o echipa foarte uzata, iar Olanda una foarte de temut.

Nu-i recunosc pe italieni! Minutul 76: Luca Toni a ratat ca-n curtea scolii! Un jucator cu care trebuie sa fim foarte atenti: olandezul Orlando Engelar. Iar Giovanni van Bronkhorst a inscris pe contraatac. Daca Italia joaca asa cu noi, avem mari sanse sa-i invingem. Pe de alta parte, fara nici o discutie, acesta a fost cel mai frumos meci de pana acum al Euro 2008.

Apoi a mai intrat pe teren un alt "cal de alergatura" olandez: Ibrahim Afelay. In aceasta echipa a Olandei au aparut alti jucatori noi si foarte buni. Olanda este un mare pericol. Mai bine executam Italia, decat sa ne bazam pe ultimul meci cu olandezii.

POZA SERII - Site-ul Euro 2008: "Vicleana Romanie lasa Franta frustrata"

Romania - Franta 0-0. Ne-au respectat ca pe o mare echipa

Un meci tacticizat la maximum, in care Franta ne-a respectat foarte mult, s-au temut de noi tare de tot si ne-au tratat ca pe o mare echipa, luandu-si masuri de precautie excesive ca sa nu ia gol. Francezii au pasat foarte mult lateral si au fost echipa care a asezat si a calmat in permanenta jocul.

Nu a existat nici o faza de atac a francezilor in care acestia sa lase in aparare mai putin de trei fundasi si, in general, cel care a avansat a fost Willy Sagnol, pe flancul drept, apoi Eric Abidal, pe cel stang. Raymond Domenech, omul care nu zambeste nici cand semneaza un contract, sarea ca un copil la sfarsitul meciului si isi felicita razand elevii. Se bucura omul la egal!...

Parerea mea este ca, daca am fi avut putin mai mult curaj, am fi avut mai multe sanse sa inscriem, insa deopotriva exista pericolul sa fim prinsi pe contraatac. Una peste alta, cred ca Victor Piturca a pregatit foarte bine acest meci, in pofida faptului ca eu - unul dintre cei 22 de milioane de selectioneri, ha-ha!, as fi inceput cu Marius, nu cu Daniel Niculae.

Ideea mea era ca William Gallas si Lilian Thuram trebuiau obositi de catre Marius, apoi acesta ar fi trebuit retras in linia de mijloc, la serviciu, iar Daniel Niculae impins in fata, sa-i alerge.

In foto este omul care astazi nu a fost chiar in apele sale, insa il intelegem, pentru ca are necazuri. Am inteles ca pleaca azi la inmormantarea bunicii sale, apoi revine in Franta pentru al doilea meci, de vineri.

Iti tin pumnii, Adrian, sa fii tare, apoi sa te intorci remontat, daca asa ceva este posibil, si sa fii stralucitor in meciul cu Italia!