STAREA PRESEI: Unde se duc demisionarii din presa? (BadPolitics)

Ce mai este si cu presa asta!... A trebuit sa vina criza, sa dea peste cap tot, sa se inverseze reguli si ierarhii. Au disparut multi sefi, au iesit la lumina nume pe care fostii nici nu le bagau in seama. Schimbare de atitudine, de vremuri. Sunt si lucruri bune, dar sunt si altele mai putin bune.

Care are nervii tari si stie cum sa se dea dupa noii sefi, rezista, care nu, drum bun… daca ai unde… Trist. Oare mai face cineva angajari? Daca ai noroc prinzi ceva pe la Adevarul, unde Patriciu se pare ca mai baga bani, dar nici aici nu mai este ce a fost. Iti trebuie si o pila totusi, ca de, este criza, ai de unde alege ziaristi. Sunt multi pe bara.

Varianta ar mai fi Capital online, unde s-au refugiat multi de pe la Realitatea – Catavencu, adica oameni de la Cotidianul si Business Standard, dar si acolo este ca la inceput de drum, sa nu spun mai mult.. Altii au luat in calcul varianta print a Capitalului, dar nici asta nu pare prea sigura, atat timp cat nu se stie de viitorul publicateiei.

Intrebare: oare o avea buget pe anul viitor?... citeste tot aici

STATISTICA: Mai putine locuri de munca vacante, mai multi oameni fara serviciu

In trimestrul I al anului 2009, rata locurilor de munca vacante a fost de 1,27%, in scadere cu 0,26 puncte procentuale fata de trimestrul precedent, respectiv cu 0,87 puncte procentuale fata de acelasi trimestru al anului 2008, anunta Institutul National de Statistica.

Rata locurilor de munca este un idicator, definit ca raport intre numarul locurilor de munca vacante si numarul total al locurilor de munca. Aceasta inseamna ca, teoretic cel putin, am putea sa fim fericiti ca sunt mai putine locxuri de munca vacante, deci ocuparea este mai mare. Rationament eronat.

In realitate, aceste date sunt relative, pentru ca societatile in prezent trec printr-un proces febril de micsorare a numarului de locuri de munca in scripte si in realitate. Practic, situatia ratei locurilor de munca vacante la sfarsitul trimestrului I este o fotograma a cifrelor relative, constand in diferenta intre numarul de locuri de munca din scripte si cel real.

Acesta din urma scade progresiv, in aceste luni, fiind motorul scaderii progresive ulterioare a celui din scripte. Interesant ar fi sa putem corobora cifrele acestea cu altele, precum cea a numarului total de angajati, pe sectoare de activitate, ori cea a numarului total de someri.

Avem dubii insa si asupra relevantei acestor cifre si vom explica de ce anume. Este clar ca exista un numar foarte mare de oameni aflati azi in plina forta de munca raman fara servici si nu se duc la Fortele de Munca sa se declare in somaj, preferand sa munceasca la negru in cele mai felurite activitati cu putinta, de la mici afaceri sau taximetrie, pana la cara-spatele in depozitele din jurul conurbatiilor. Acesti oameni nu apar in scripte ca someri.

Cea mai mare cerere de forta de munca s-a inregistrat in activitatile de sanatate si asistenta sociala (4,74%) si in cele din administratia publica (4,03%). Cea mai mica valoare a ratei locurilor de munca vacante s-a regasit in industria extractiva (0,06%), urmata de activitatile de comert cu ridicata si cu amanuntul (0,27%), respectiv de tranzactii imobiliare (0,30%).

Fapt perfect normal. In acest moment, statul ar trebui sa asigure o si mai mare cerere directa a fortei de munca, dar si indirect, prin intermediul lucrarilor in infrastructura, mult-promise.