STATISTICA: Mai putine locuri de munca vacante, mai multi oameni fara serviciu

In trimestrul I al anului 2009, rata locurilor de munca vacante a fost de 1,27%, in scadere cu 0,26 puncte procentuale fata de trimestrul precedent, respectiv cu 0,87 puncte procentuale fata de acelasi trimestru al anului 2008, anunta Institutul National de Statistica.

Rata locurilor de munca este un idicator, definit ca raport intre numarul locurilor de munca vacante si numarul total al locurilor de munca. Aceasta inseamna ca, teoretic cel putin, am putea sa fim fericiti ca sunt mai putine locxuri de munca vacante, deci ocuparea este mai mare. Rationament eronat.

In realitate, aceste date sunt relative, pentru ca societatile in prezent trec printr-un proces febril de micsorare a numarului de locuri de munca in scripte si in realitate. Practic, situatia ratei locurilor de munca vacante la sfarsitul trimestrului I este o fotograma a cifrelor relative, constand in diferenta intre numarul de locuri de munca din scripte si cel real.

Acesta din urma scade progresiv, in aceste luni, fiind motorul scaderii progresive ulterioare a celui din scripte. Interesant ar fi sa putem corobora cifrele acestea cu altele, precum cea a numarului total de angajati, pe sectoare de activitate, ori cea a numarului total de someri.

Avem dubii insa si asupra relevantei acestor cifre si vom explica de ce anume. Este clar ca exista un numar foarte mare de oameni aflati azi in plina forta de munca raman fara servici si nu se duc la Fortele de Munca sa se declare in somaj, preferand sa munceasca la negru in cele mai felurite activitati cu putinta, de la mici afaceri sau taximetrie, pana la cara-spatele in depozitele din jurul conurbatiilor. Acesti oameni nu apar in scripte ca someri.

Cea mai mare cerere de forta de munca s-a inregistrat in activitatile de sanatate si asistenta sociala (4,74%) si in cele din administratia publica (4,03%). Cea mai mica valoare a ratei locurilor de munca vacante s-a regasit in industria extractiva (0,06%), urmata de activitatile de comert cu ridicata si cu amanuntul (0,27%), respectiv de tranzactii imobiliare (0,30%).

Fapt perfect normal. In acest moment, statul ar trebui sa asigure o si mai mare cerere directa a fortei de munca, dar si indirect, prin intermediul lucrarilor in infrastructura, mult-promise.

Statistica: Activitatea economica este in scadere

Potrivit opiniilor exprimate in luna mai a acestui an de catre managerii societatilor comerciale, intervievati de catre Institutul National de Statistica, se contureaza, pentru perioada mai - iulie 2009, o scadere moderata a activitatii în comertul cu amanuntul si servicii si o relativa stabilitate in industria prelucratoare si in sectorul de constructii, in raport cu cele trei luni anterioare.

Exista un anumit tip de optimism, exprimat de manageri, care vad o scadere moderata acolo unde alte statistici oficiale anunta o scadere accentuata si prognozele previzioneaza o cadere dramatica.

Tot o forma de optimism este si faptul ca aceiasi manageri anunta (poate) senini, invariabil, pe toate sectoarele de activitate monitorizate, scaderea numarului de salariati.

In industria prelucratoare, avem, conform anchetelor de conjunctura, in privinta situatiei economice, scadere pe intervalul aprilie-iunie si stangnare pe intervalul mai-iulie.

In contructii, pe aceleasi perioade de timp, e previzionata stagnarea, in schimb in comertul cu amanuntul si servicii managerii vad numai scaderi pe toata linia. Moderate, asa cum am mai explicat. Numarul de salariati, asa cum am aratat, invariabil, este acreditat a-si continua scaderea. Calculul este simplu: pentru pastrarea companiilor pe linia de plutire, sacrificam salariatii, pe care ii concediem.

O forma de optimism este si faptul ca in industria prelucratoare managerii prevad o stangnare a preturilor, ca si in servicii, in constructii, pe mai-iulie, stagnare, iar pe restul categoriilor crestere. Stagnarea sau cresterea preturilor, combinata cu scaderea numarului de personal, denota tot aceeasi forma de optimism, pentru ca poate avea ca rezultat o conservare, respectiv o majorare a profiturilor.

Foarte simptomatic pentru aceasta gandire de tip optimist, bazata pe conservarea unui anumit status si pe sacrificarea numarului de personal, este faptul ca, in general, scaderile de personal prevazute de manageri sunt accentuate, iar celelalte categorii de scaderi sunt previzionate drept fiind, in viitor, aproape fara exceptie, moderate.

Aproape fara exceptie, pentru ca exista si exceptii. In industria prelucratoare, pentru unele dintre activitati, managerii considera ca se va inregistra "o tendinta de scadere mult mai accentuata decat pe total: metalurgie; fabricarea mobilei; fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului (solduri conjuncturale -69%, -51% si, respectiv, -43%)".

Rezultatele publicate de Institutul National de Statistica au fost obtinute prin anchete de conjunctura, in urma estimarilor facute de catre managerii societatilor, cu privire la tendintele de evolutie a activitatii economice. Exista deci o doza mare de subiectivitate, iar rezultatele obtinute nu sunt o oglinda fidela a ceea ce se intampla azi in Romania. In schimb, sunt o oglinda fidela a ceea ce cred managerii ca se intampla.