Am citit asa-zisa ancheta asupra "Scandalului Romosan" in "Cotidianul" de azi. Exista un sapou de ansamblu, care suna astfel:
Cotidianul publică întreaga poveste a cazului Petru Romoşan: documentele găsite în arhiva Securităţii de către CNSAS, un interviu cu Petru Romoşan, în care acesta relatează istoria relaţiei sale cu Securitatea, începând cu anii ’70, când a fost anchetat în dosarul arestării criticului Ion Negoiţescu sub acuzaţia de homosexualitate, până la sfârşitul anilor ’80, când a reuşit să fugă în Franţa. Plus mărturia unui fost ofiţer de Securitate, care l-a anchetat pe Romoşan, şi a pictorului Paul Gherasim, al cărui nume se regăseşte în notele informative atribuite lui Petru Romoşan.
Urmeaza sectiunile "anchetei", astfel:
CNSAS: Petru Romoşan, turnătorul lui Horia Bernea şi al lui Ion Negoiţescu
Ancheta de presa a Mirelei Corlatan, alba, obiectiva, scrisa clar si limpede. Trebuie sa intelegem clar un fapt simplu: datoria jurnalistului, cand pune mana pe niste documente, nu este sa afle adevarul, dupa regulile unui organ de ancheta si nici sa dea o sentinta de tip judecatoresc. Nici nu poate si nici nu are voie sa faca acest lucru. Nu are nici caderea, nici competenta.
In cazul lui Romosan, era treaba CNSAS sa faca acest lucru. O solicitare a Mirelei Corlatan, in numele "Cotidianului", exista inca din anul 2007. CNSAS a dat o nota de constatare. Mirela Corlatan a scris si singura acuza care ii poate fi adusa, conform practicii europene in materie, este daca a fost sau nu de buna credinta. Eu cred ca a fost. Este evident ca a fost.
Scandalul Romoşan: „Am fost o ţintă a Securităţii“
Interviu cu Romosan, in care acestuia i se ridica in devalmasie toate mingile la fileu cu putinta. Numai daca vrei poti sa pui astfel de intrebari comode, in care interlocutorul se lafaie si arata ce victima a Securitatii a fost el, saracul. Interviul este primul capitol al spalarii biografiei lui Petru Romosan in "Cotidianul" lui Nistorescu.
Cazul Negoiţescu: s-a dus de bunăvoie la Miliţie
Acesta este capitolul doi al operatiunii de spalare. El ne spune asa (discutand doar si numai despre cum e dat titlul): in timp ce Romosan, saracul, a fost chinuit si terorizat, Negoitescu s-a dus singur la Militie.
Fuga în Ungaria, reuşită la reluare
Capitolul trei al spalarii biografiei lui Romosan, unde aflam prin ce aventuri a trecut saracul om, fugind de comunisti. Mai ca-mi dau lacrimile!
Securistul scriitorilor îl apără pe Romoşan
Va dati seama, daca pana si securistul il apara, ca e nevinovat! Capitolul patru al operatiunii de spalare.
Cornel Nistorescu: Despre vinovăţie, eroism şi prostie
In care redescoperim cu parere de rau ca, dincolo de actualul Nistorescu, exista povestitorul fermecator Nistorescu. In rest, in maniera autobiografica, Cornel Nistorescu insusi continua aceeasi operatiune Persil. Sau Ariel, el a facut-o!
Vezi aici documentele CNSAS
Vezi aici planul de măsuri al Securităţii în cazul Petru Romoşan din Franţa
Noi dovezi ale nevinovatiei lui Petru Romosan, pentru ca sunt citite in cheia generala a intregii "anchete". Documentele CNSAS pot fi citite 20 de ani de-acum incolo, din scoarta-n scoarta, dincolo de ce spune CNSAS in nota sa de constatare. Degeaba.
Ce spun sursele securistilor este subiectiv, indiferent daca incrimineaza un om sau nu. Ele trebuie verificate, informatia obiectivata. O asemenea ancheta de presa nu s-a facut pana acum in Romania. Nici nu cred ca se va face vreodata.
Ea presupune sa platesti luni si luni de zile cativa oameni, intr-o redactie, ca sa faca aproape numai asta, sa audieze zeci sau chiar sute de surse, sa contextualizeze, sa obiectiveze, sa publice foarte rar, ori chiar doar la finalul anchetei.
Si nici atunci nu ai o concluzie juridica, privind politia politica facuta de unul ori de altul, ci una jurnalistica, si doar atat. Concluzia mea este ca nu stiu daca Romosan a facut sau nu politie politica, dincolo de parerile unei institutii foarte contestate in acesti ani si gripate de influentele politice de toate felurile: CNSAS. O institutie care nu a dat o decizie pana acum in acest caz.
Poate ca lipsesc niste nuante conditional-optative din articolul Mirelei, dar in rest nu am ce sa-i reprosez. Iar ce publica azi "Cotidianul" este rusinos, dezechilibrat, lipsit de obiectivitate si, in concluzie: cronica unui exercitiu de aparare a unui om, o spalatorie ce fusese deja anuntata.
Pana la urma, cred ca doar Petru Romosan este cel care trebuie sa-si rezolve problemele de constiinta, singur, la el acasa. Pentru ca am un prieten care a ramas cu o infirmitate, in urma a ceea ce i-a facut Securitatea, deoarece a scris la Europa Libera. Asemenea lucruri nu sunt o joaca, iar unii s-au jucat cu vietile noastre. Jumatate de secol.
joi, 6 august 2009
STAREA PRESEI: Cum spala "Cotidianul" lui Nistorescu biografia lui Petru Romosan
STAREA PRESEI: Interviu cu Nistorescu-n picaj (apud Liviu Iolu pentru EvZ)
Am avut neplacerea sa citesc interviul realizat de Liviu Iolu in "Evenimentul Zilei" cu Cornel Nistorescu. Interviul este foarte bun, interlocutorul este jalnic. Nu inteleg unde a disparut in evanescenta jurnalistul efervescent de acum multi ani. Pe acela il respect si acum din tot sufletul meu.
Pentru creatura ciudata care a raspuns la intrebarile colegului meu de la EvZ nu pot sa am decat mila. Voi explica in continuare anume de ce. Metoda (pe care am mai folosit-o pe acest blog) va fi urmatoarea: citat din Nisto cu aldine (bold, pentru internauti), urmat de comentariul meu.
Deja a relansat „Cotidianul”, această isterie, născută din nimic, şi promovată de oameni care au probabil motive şi interese, a făcut ca ziarul să se relanseze.
Dincolo de faptul ca exprimarea este haotica, aproape incoerenta... Singurele (re)lansate sunt site-urile care au tratat acest subiect (nu ma intereseaza cum, nu am o problema daca unul e de alta parere decat mine) si in
primul rand site-urile personale ale jurnalistilor independenti ca mine.
In dreapta se poate vedea ca, de cand a inceput acest scandal (pe care nu eu l-am provocat, ci Nistorescu), am ajuns azi la 755 de vizitatori unici cu 1.519 afisari. Aceasta in conditiile in care nu sunt disperat sa fac cat mai multe afisari, ca, daca voiam aceasta, puneam pipite dezbracate pe site si eram in top.
La mine si la alti jurnalisti independenti (eu consider ca Tibi Lovin, Petrisor Obae sau Alex Bradut-Ulmanu, de exemplu, nu mai fac o simpla blogareala, ci au site-uri personale de presa, ce ar trebui categorisite separat in Trafic.ro), a fost si este o popularitate pozitiva. Popularitatea negativa obtinuta de Nisto acum se va intoarce in curand contra ziarului "Cotidianul".
E însă nefiresc să devină o problemă naţională faptul că am scos un articol de pe net, amânându-l pentru că ştiam foarte bine subiectul şi voiam să-l tratez la modul foarte serios, fiind o chestiune de viaţă şi de moarte pentru un om. Mi s-a zis „am luat legătura la telefon cu el şi ne-a înjurat”. Nu este nimeni obligat să-i răspundă unui ziarist oricând, orice şi pe orice subiect. Poate să se apere sau să nu răspundă.
Faptul ca un jurnalist reputat face asa ceva (ce, nici nu mai repet, ca m-am saturat sa tot scriu) ESTE o problema nationala. Metodele de acest gen, resapate din timpuri revolute, sunt o problema nationala. Nistorescu nu este primul care face asa ceva. Este ultimul despre care stim.
Intr-o zi, eram in sedinta de sumar a unui cotidian. Un sef de sectie pe investigatii a inceput sa scoata anchete-beton facute de jurnalistii sai. La fiecare text propus, mereu aceeasi persoana, special prezenta acolo, dadea telefon reprezentantului patronului si intreba: se publica? Raspuns: nu se publica! Am asistat la refuzarea succesiva a patru sau cinci anchete excelente, una dupa alta.
Mai am cate ceva de spus si despre injuraturile lui Romosan. La afacerea aceasta, eu sunt un hard-liner. Ii respect decizia lui Liviu Avram, de a fi finut (asa cum este in general) si de a mentiona sec ca Romosan a negat acuzele aduse de sursele CNSAS.
Este foarte corect a se proceda astfel, e o varianta, dar eu as fi spus in editia scrisa ca Romosan a injurat si jignit jurnalistul si as fi publicat in editia online discutia. Cand un confrate este jignit si amenintat, vad sange. Ar trebui, ca breasla, sa invatam cate ceva de la comportamentul politistilor americani, atunci cand este impuscat unul de-ai lor.
As mai fi mentionat ca, daca interlocutorul se simtea nevinovat, ne putem gandi ca, oricat de nervos ar fi fost, si-ar fi prezentat argumentele, nu ar fi amenintat jurnalistul ca-l da afara din presa.
Si da, un interlocutor al unui jurnalist nu este obligat defel sa raspunda la intrebari, dar si jurnalistul, in acest caz, poate doar sa precizeze numai ce a facut interlocutorul, in functie de comportamentul acestuia. De exemplu: a trantit telefonul; a injurat; a spus ca nu discuta cu o securista mica; a ras ca nebunul, in timp ce devora telefonul, incepand cu galena si terminand cu firul de legatura cu aparatul, iar tastele si le-a prins-n par.
Valeriu Turcan îşi permite să dea telefoane în redacţii pentru a afla cum evoluează atacarea şi abordarea scandalului „Nistorescu”. Fapt care mă face să cred că e o operaţiune pe care n-o conduc numai serviciile secrete, este condusă şi de către cei de la Cotroceni. Eu cred că Traian Băsescu are şi el un mic rol în această operaţiune.
Fara discutie, dar nu numai atat, nea Cornele. Eu sunt de asemenea convins ca in toata povestea aceasta sunt bagate si CIA, si BND, si Mossadul, dar si extraterestii grey. Cred ca este bine sa umbli prin redactie cu o casca de protectie camuflata cu plumb, ca astia citesc gandurile la distanta. Nea Cornel, stii ceva? Cel mai bine: nu mai gandi deloc!
citeste aici interviul din EvZ cu Cornel Nistorescu
luni, 3 august 2009
Scrisoare deschisa pentru Sorin Ovidiu Vantu (Mirela Corlatan)
Excelenta,
Inca nu am avut prilejul sa ne cunoastem, dar lucrez de cinci ani la ziarul Cotidianul, al carui patron ati devenit in acest rastimp. Nu as fi apelat in mod obisnuit la clementa dumneavoastra, dar vad ca in ultimele zile s-a instituit in redactie un obicei al pamintului de a nu se mai discuta cu impricinatii, ci doar de a se dispune.
De aceea imi iau si eu libertatea de a ma adresa direct instantei superioare, adica dvs.
Ma refer, in primul rind, la post-scriptumul editorialului de astazi, semnat de noul director, domnul Cornel Nistorescu, in care deplinge insinuant lipsa "dreptului elementar la aparare" intr-un articol pe care l-am scris despre ilustrul Petru Romosan, colaborator al Securitatii, dupa cum sustine CNSAS.
Contactat dupa regulile jurnalistice de "Cotidianul", domnul Romosan a preferat sa se apere in 2006 numindu-ma "turnatoare mica" si sa ma ameninte ca ma scoate din presa, dupa cum demonstreaza inregistrarea pe care inca o am. In 2009, cu decizia CNSAS in fata, a ales sa se apere prin noi invective, precum "securista imputita".
Pentru cititorii de elita ai ziarului, exprimarile imunde ale domnului Romosan nu ar fi fost relevante, am decis impreuna cu Liviu Avram, redactor-sef adjunct, cel care a avizat textul pentru publicare, vinerea trecuta... citeste toata dinamita jurnalistica aici
STAREA PRESEI: Nistorescu, start cu scandal la „Cotidianul” (Doinel Tronaru pentru EvZ)
CONTROVERSA. Proaspăt numitul director şi-a început activitatea retragând de pe ediţia online un articol referitor la dosarul de informator al unui apropiat al său, scriitorul Petru Romoşanu.
De-abia instalat la conducerea publicaţiei „Cotidianul”, în calitate de director, cunoscutul jurnalist Cornel Nistorescu şi-a început activitatea printr-un imens scandal, alimentat în blogosferă şi pe site-urile specializate de media.
Vineri seara, site-ul cotidianul.ro a postat pe homepage, ca subiect principal, un articol semnat de Mirela Corlăţan şi intitulat „Petru Romoşan, turnătorul lui Horia Bernea şi al lui Ion Negoiţescu”. În material, cunoscutul scriitor şi critic de artă era acuzat de colaborare cu Securitatea, pe baza unei note de constatare trimisă de CNSAS la Curtea de Apel Bucureşti, cererea de verificare a lui Romoşan fiind depusă de „Cotidianul” încă din martie 2007.
Reacţia lui Nistorescu, proaspăt numit director peste ziar a fost să retragă de pe site articolul postat în deschiderea ediţiei online. Materialul a fost înlocuit pe homepage de editorialul semnat de Cornel Nistorescu, un omagiu adus fondatorului ziarului, Ion Raţiu. Prietenia dintre Nistorescu şi Romoşan este veche şi de notorietate... citeste tot aici
sâmbătă, 2 februarie 2008
Peisaj cu Restauratie, CNSAS si pietari la Fantana "Parazitilor"
Duminica, in urma ispravii facute de Curtea Constitutionala a Restauratiei, am asistat la un nou miting rasuflat al unui mixtum-compozitum de fosti participanti la manifestatia din 1990, din Piata Universitatii, diversionisti, nebuni ciudati, cu punguta de protectie la gura, ca la epidemia de gripa aviara, lideri ai societatii civile, lideri ai asa-zisei societati civile, copii de 20 de ani pusi pe distractie si batrani manifestand cu pancarte graind despre nedreptatile Legii 112.
Afara era un soare superb si inutil, pe care nu-l vedea nimeni, evident, pentru care motiv am facut poze, iar una am postat-o aici. In ea nu am putut sa cuprind toate categoriile de insi despre care am vorbit mai sus.
Ideea este ca nu am reusit sa prind o poza, in care sa-l surprind schingiuind din cantecele Pietei Universitatii pe vaietatorul cu chitara, muzicuta si ochelari de soare.
Ceea ce cred ca este important este ca am vazut inca o manifestatie inutila ("Jos comunismul!", "Jos securistii!", "Mai bine golan, decat activist!" etc.), in loc sa aud la televizor ca, peste vreo doua saptamani, niste oameni cu scaun la cap au pus la cale un plan coerent, bine fundamentat legal, cu functia de "think big" bine fixata in actiunea prefigurata, pragmatici, care vorbesc putin sau deloc si actioneaza concertat, in punctele slabe ale sistemului.
Un sistem oligarho-mafioto-securist, in care inotam toti, cautand sa supravietuim, spunand jumatati de adevaruri si facandu-ne ca suntem revoltati. Adevarul este ca acum suntem toti la fel, indiferent cat de ticalosi sau angelici suntem.
Asanarea morala a societatii romanesti? Haida-de, ce-o fi aia? Ne trece prin cap sa facem un referendum pentru ceva care urca putin mai sus de buricul sub care salasluieste centrul foamei? Ne! - cum spun sarbii.
Sa ne amintim despre zilele acestea ca despre unele dintre cele mai negre pentru democratie si libertate in Romania, pentru ca in acest ritm peste cativa ani exista posibilitatea sa ne referim la ele ca la parfumul subtil al democratiei, pe langa ce va fi urmand.
In astfel de momente, nu vad in viitor decat un hau negru de impostura si grosolanie, peste care troneaza indivizi docti, cu fete patibulare, dand sentinte pe la televizor, apoi plecand spre vilele lor mistoace fericiti si stropindu-te linistiti din masini bengoase.
Quisque sous patimur manes.
joi, 31 ianuarie 2008
RESTAURATIE! CNSAS ar putea sa nu mai existe!
Pentru ca totul trebuia sa ajunga, intr-un anumit moment, in acest punct, numele fenomenului aparent stiintifico-fantastic la care ne referim, dar care in realitate este cat se poate de pamantean, este: RESTAURATIE.
CNSAS este atacat la baza fundamentului de jos - ca sa ma exprim pleonastmatic, ca pleonastic, de suparare, nu mai pot - de o gasca pestrita de indivizi cu interese felurite, care converg intr-un punct: "sa nu stie lumea cine suntem noi defapt".
Am scris aceste ultime cuvinte cu rosu, rosu de pe steagul Maretei Uniuni Sovietice, marele si unicul nostru prieten adevarat de la est, rosu de la creierele domnilor de la Curtea Constitutionala, care desigur ca n=-au nicio legatura cu PSD, in afara de Petre Ninosu, care doarme prin sedinte, sau in afara de Ion Predescu, fost sef al grupului FDSN din Senat. Sau in afara de Ion Muraru, avocatul unei anumite parti din popor, cea care suge sangele celeilalte parti.
Oameni curati ca lacrima plimbata prin hazna si varsata pe Groapa Glina (si nu ma refer la cea ecologica). Voi reveni cu un text mai sistematic dupa ce trece primul efect al vestii.

