Cum devine prioritatea handicap?

La sfarsitul anului trecut si inceputul anului acesta, putin dupa ce a devenit prim-ministru, Emil Boc si-a anuntat prioritatea numarul unu in an de criza pentru Romania: miza pe infrastructura. Azi, Germania cere inghetarea fondurilor europene destinate Romaniei, in buna masura pentru infrastructura, pentru ca nu ne indeplinim obligatiile de stat membru.

Acela privind ritmul reformei in Justitie si stadiul combaterii coruptiei. Care este secretul acestei evidente contradictii existente? Pe de o parte, avem de-a face cu o economie de semicomanda, bazata pe ucazuri de la centru, combinate cu existenta unei economii de piata simplificate, care pe unele domenii este mai concurentiala si pe altele este dominata de mafii si oligopoluri.

Legiuitorul roman nu a gasit o solutie, de exemplu, pentru ca, folosind piata de capital pe post de vehicul, "corsarii de piata" sa nu intre tiptil in actionariatele unor firme, pentru a le desfiinta apoi si a le valorifica pe bucatele, distrugand vietile salariatilor angajati acolo si ajutand la canibalizarea mai lesne a unor domenii vitale pentru sanatatea economica.

Nu ca occidentalii ar fi mai breji din acest punct de vedere. Dar in ultimii ani am stat de vorba cu prea multi taximetristi fosti salariati la astfel de foste intreprinderi, e drept, nu tocmai rentabile.

Piata pensiilor private obligatorii se indreapta spre o structura de tip oligopol, cu cativa mari actori. Advertisingul ii merge pe urme, pentru ca raman tot mai putine firme supravietuitoare in acest an, deoarece in anii de avant economic care au fost pana acum ad-makerii nu au fost preocupati sa isi selecteze personal de calitate, ci sa prapadeasca pe cat posibil cat mai multi bani, facand treaba proasta sau inspirandu-se din exemple internationale ilustre.

Pildele pot continua. Ca o manusa la aceasta stare de fapt economica, in care ne complacem ipocriti, facandu-ne cu totii ca traim intr-o economie de piata concurentiala, suntem inca odata ipocriti si ne facem ca Justitia functioneaza si nu avem coruptie institutionalizata.

In realitate, da, avem o Justitie chioara, nu oarba, una care trage cu ochiul cand judeca si marii nostri businessmani sunt aproape toti suspectati de afaceri oneroase, aranjamente si, in general, ticalosii fara pereche. Si, in special, la nivelul aplicarii legii romane, intrutotului tot, stam jalnic.
Daca transnationala ar proceda, cu salariatii sai, de exemplu, in Statele Unite ale Americii, asa cum isi permite sa o faca reprezentantul acesteia in Romania, in cateva zile sau saptamani i s-ar duce vestea pe intreg continentul nord-american si actiunile ar suferi la toate bursele mari pierderi, iar compania s-ar afla intr-o mare dificultate.
Una peste alta: nu suntem deloc credibili in strainatate. Ni se da voie sa ne jucam asa cum dorim la noi in curte, dar cand este vorba sa iesim pe strada mare exista insi care ne pun semnale de trecere interzisa. Cum ar fi cel pe care ni l-a dat pe drept Bundestagul german. Pentru ca ne meritam soarta si este una pe care ne-o facem numai si numai cu mainile noastre.

Structura Guvernului 2. Guvernul paralel al vicepremierului Dan Nica

In anul 2006, am scris pentru Revista Bilant o analiza de circa 30.000 de semne, a carei sinteza e disponibila aici. Ma bazam pe datele oficiale primite de la institutiile guvernamentale, ca si pe declaratiile a 25 de surse audiate direct. Am dat sute de telefoane.

Am luat legatura, succesiv, de trei-patru ori cu peste 40 de agentii guvernamentale, pentru a obtine datele necesare edificarii studiului. A rezultat unul din cele trei articole cu care am fost nominalizat la premiile CRP. Pentru ca acest studiu este acum foarte actual, pe scheletul sau voi broda o mica analiza-excurs a structurii actualului Executiv, conform datelor publice.

Iata unul dintre lucrurile de care trebuie sa se fereasca guvernanti nostri, si nu o fac: suprapunerea pe atributii.

De exemplu, pentru a scapa de o pacoste, una dintre primele griji ale lui Emil Boc a fost sa-i dea vicepremierului Dan Nica agentiile aflate in subordine.

(O, Doamne, vreau sa scriu tag-ul "Boc" si adminul scrie tag-ul memorat "Andrea Bocelli")

Este cea mai mare greseala. Nica le va folosi ca arme, dupa cate il stiu eu pe acest om, in care nu am incredere deloc si care nu imi place. Agentiile trebuiau trimise in subordinea ministerelor de sorginte, nu transformate intr-un guvern paralel al vicepremierului Nica.

Principiul constituirii eficiente a unui executiv este insa simplu. Orice guvern are nevoie de un minister “contabil” (Finantele), un minister “jandarm” (Internele), un “gardian al tarii” (Apararea), un minister “doctor” (Sanatatea), unul pentru educare (Educatia), cel pentru cultura, apoi incepi sa adaugi, in functie de prioritatile pe care le ai, diferite alte portofolii.

Avand in vedere lipsa cronica a veniturilor la buget, care se va face simtita anul acesta orice ar face orice executiv, finantarile de proiecte trebuie grupate, pe cat posibil, impreuna cu cofinantari de la Bruxelles, de la Comisia Europeana.

Astfel, investitiile pot fi cel putin dublate cifric, pentru ca o cofinantare europeana asigura intre 50% si 90% din valoarea proiectului. Unde ai un nod investitional esential, faci un minister. Ai probleme cu transporturile? Faci un minister. Mai faci unul pentru lucrarile publice? Ok. Ai nevoie de unul pentru societatea informatica? Faci inca un minister.

Pe de alta parte, autoritatile de management sunt deja organizate astfel, pe aceste domenii, ministerele exista si ele sunt necesare. Banii pe care statul ii va investi acum in aceste lucrari se vor intoarce, cand vom iesi din criza, spectaculos.

Daca in schimb executivul mareste salarii si pensii, greseste enorm: acesti bani nu se intorc in profit, adica in prosperitatea acestor oameni. Ei se duc in consum, deci in inflatie si aceiasi oameni vor avea, in valoare absoluta, in realitate, mai putini bani.

Valeriu Steriu (La Dorna Lactate): Birocratia de la Agricultura duce agentii economici la faliment

Una dintre cele doua agentii de plati de la Ministerul Agriculturii, fosta Agentie Sapard, numita azi APDRP (Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit) nu poate face plata ultimilor bani din acest program de preaderare.

Din acest motiv, cateva sute de proiecte de ferme si fabrici din sectorul agricol si al industriei alimentare, ce se bazau pe acesti bani, sunt blocate, informeaza Valeriu Steriu, fost secretar de stat, azi manager la o firma de lactate autohtona.

Rezervele Comisiei Europene, din cauza carora sunt blocate platile acestea, se refera la faptul ca in continuare o serie de posturi de conducere sunt in acest moment vacante, inclusiv postul de director general.

Problemele de management din administratia de stat sunt cele care greveaza finantarea pe bani europeni a sectorului de afaceri din Romania si in acest caz.